Page 86 - 1959-05
P. 86
Mr.' 1377 •>• » ¦ DRUMUL SOSrALlSMUWl ¦J - . Pag. 3
Ne scriu m em bri de partid Oameni de nădejde
întărirea continuă a . orr lonnţ - minerul
organizaţiei noastre de partid In m in e rit, „ f i g u r a n ţ i “ li se Ga vagonetar a lucrat cinci
Cu 3-4 ani în urmă, organizaţia de în acest an 16. şi respectiv 14 candi De curind tovarăşei Elena Coroianu spune m inerilor care extrag căr ani. Apoi a devenit ajutor de
partid a Uzinei de reparaţii a utilajului daţi de partid. i-a fost prelungit stagiul de candidat
minier din Petroşani avea un număr cu 6 luni întrucît ş-a . constatat că încă bunele cu ajutorul m etodei de m iner şi, în fine, a aju n s m iner.
relativ mic de membri faţă de efecti In rîndurile candidaţilor de partid nu este suficient de pregătită pentru
vul ei total. Punînd în centrul preo de la U.R.U.M.P. se găsesc mulţi a merita să facă parte din rîndurile exploatare „în figuri“. Dat fiind V iaţa era însă şi mai grea. Stă-
cupărilor grija permanentă pentru în fruntaşi în producţie ca tovarăşii Ba- membrilor de partid. D e asemenea, re
tărirea rîndurilor sale, prin primirea iogh Eugen — strungar, Maghiar cent a fost scos din rîndurile candi faptul că e o m etodă pretenţi pînii m inelor pretindeau tot m ai
de candidaţi şi noi membri de partid, Gheorghe — turnător, Fonea Gheor- daţilor de partid Nicoiae’ feordula, care
organizaţia noastră de partid a reuşit ghe — sudor şi mulţi alţii. Marea ma cu tot ajutorul primit din partea orga oasă, aproape fie c a re ‘m ină din mult, iar salariul era foarte sc ă
să devină tot mai puternică, să re joritate a candidaţilor de partid mun- nizaţiei de bază, s-a dovedit că nu me
zolve cu succes sarcinile ce-i revin. cesc cu multă conştiinciozitate în pro rită înafta cinste de a. face parte din V alea Jiului îşi are specialiştii zut. A junsese la disperare. „N o
ducţie, îşi duc la îndeplinire sarcinile partid.
In prezent, în uzina noastră există pe linie obştească, Se pregătesc temei ei în astfel de lucrări. ro cu l“ lui a fost că a p lecat in
7 organizaţii de bază conduse de un nic pentru a fi primiţi în rîndurile Acelor candidaţi de partid care se
comitet de partid. Rîndurile organiza membrilor de partid. Ei sînt ajutaţi în străduiesc ca în permanenţă; să-şi în La Vulcan, de exemplu, una arm ată. ..
ţiei noastre de partid cresc pe zi ce această direcţie de cei mai buni co suşească calităţile cerute unui membru
trece. Ca urmare a muncii politice des munişti din uzină, care nu precupeţesc de partid, care îşi duc la îndeplinire dintre brigăzile specializate în D upă ce a term inat cu stagiul
făşurate de comuniştii din uzină, tot nimic pentru a sprijini educarea can toate sarcinile ce le sînt încredinţate
mai mulţi muncitori şi tehnicieni din didaţilor şi ridicarea nivelului lor pro şl luptă pentru ridicarea nivelului lor această direcţie este aceea con m ilitar s-a dus să lucreze din
rîndui celor fără de partid cer să de fesional. politic, ideologic şi profesional, le-a
vină candidaţi de partid. Acest lucru fost redus stagiul de candidat. Prin d u să de Ioan N icoară. P în ă de nou la Bucium . C um însă nu
reflectă creşterea prestigiului, autorită Membri' de partid ca tov. Nicu Con tre noii membri de partid primiţi ca
ţii, a rolului conducător al organiza stantin, Kristaly Ludovic, Ioan Boşca, urmare a reducerii stagiului se gă La staţia de sortare şi preparare a minereului de la mina c u r î n d a l u c r a t p e s t r a t u l 18, a- putea să-şi ducă existenţa, a ple
ţiei de partid şi totodată marea încre Elena Avram şi alţii se ocupă perma sesc tovarăşii Marin Leasă, Victor Teliuc, in luna aprilie 1959 producţia s-a dublat faţă de aceeaşi c u m l u c r e a z ă pe s t r a t u l 17. D e cat „ d u p ă o pîine m ai d ulce“ la
dere în partid a celor ce muncesc. Demn nent de educarea candidaţilor, de a- Jerca, Gheorghe Sereş, Nicoiae Ghezu. f a p t , p e s t r a t u l 18 a v e n i t în C om ăneşti. Aici a g ăsit alţi stă-
de remarcat e făptui că din rîndui can tragerea în rîndurile lor a celor mai lună a anului trecut. v ara trecută, la îndem nul con pîni, însă cu nim ic m ai buni ca
didaţilor de partid fac parte cei mai merituoşi muncitori fără partid din întărirea organizaţiei noastre de par In foto: Tov. Ioan Meitner, şeful staţiei, Petru Nicoară şi ducerii exploatării. Nu prea m er cei din Bucium .
buni muncitori, cei mai înaintaţi, cu uzină. tid prin primirea de noi membri şi geau bine treburile la locurile
o comportare demnă şi care au dove candidaţi de partid este o preocupare Ioan Gujba, şefi de schimb, supraveghează descărcarea mine de m uncă de pe acest strat. Şi ...Anii. au trecut. In ţară se
dii prin activitatea lor că merită a Cu ajutorul unor asemenea membri permanentă a întregii organizaţii. In reului de pe banda de claubaj. petrecuseră schim bări mari. Aşa
face parte din avangarda clasei mun de partid, organizaţia noastră a reu acest fel organizaţia noastră se va
citoare — din partid. şit să primească în ultimul timp un întări continuu, ceea ce va asigura în cu m să m e a rg ă bine cînd trei se face că an u l 1948 îl g ă se şte
însemnat număr de candidaţi şî aceasta deplinirea cu mai muit succes a sarci
Astăzi, organizaţia noastră de partid fără a pierde din vedere calitatea ce nilor ce ne revin în sprijinirea muncii Ura h a rn ic c ă u tă to r grupe abia dădeau 20-30 de va- m uncind pe cel m ai m are ş a n
are un număr de 93 candidaţi dintre lor primiţi. Organizaţia noastră mani minerilor spre a da patriei cît mai g o n e te pe schim b. O rtacii lui tier din ţară: Bum beşti-Live-
care 60 au fost primiţi în acest an. festă permanent exigenţă faţă de cei N ic o a ră au reu şit să dea şi zeni. A lucrat cu m ultă dragoste
Printre organizaţiile de bază care au care cer primirea în rîndui candi muit cărbune.
muncit mai bine în problema primirii daţilor şi faţă de felul cum se pre AL NOULUI „ su ta “ de v agonete în 8 ore. aici, pentru că nu mai era îm
de candidaţi sînt cele din secţiile con ’ IOAN COSMA V o rb in d u -se de b rig a d a lui pins de nim eni de la spate, ci
strucţii şi întreţinere, care au primit gătesc candidaţii spre a deveni mem secretarul Comitetului de partid m uncea conştiincios, laolaltă cu
Ioan Nicoară, nu se poate să
bri de partid. U.R.U.M.P.
E duminică. In biroul ¦prim-tnai- cele învăţate. Munca practică şi n u a m in tim de c u n o scu tu l m iner, ai săi, cu m uncitorii, p e n tru ei
strului electrician Nicoiae Cita de cunoştinţele teoretice căpătate l-au şef de schimb, Ioan Ionuţ. înşişi.
la mina Lupeni, se lucrează ca ajutat să-şi realizeze una după alta U n bărbat nu prea înalt, cu o A m ai lu crat şi pe şan tieru l
intr-o zi obişnuită. Din diferite cele 7 inovaţii care au îmbunătă fa ţă lu n g u ia ţă şi o m u stă c io a ră S a lv a -V işe u şi pe alte şan tiere,
sectoare ale minei, electricienii vin ţit munca electricienilor şi au adus discretă. A cesta este Ioan Ionuţ pînă în 1953, cînd a h o tărît să
după instrucţiuni apoi pleacă gră întreprinderii importante economii. de astăzi. D ar cel de „ieri“ ? plece în V a le a Jiu lu i, Ia m in a
biţi spre abatajele de lucru. In în ...In Bucium , localitate din V ulcan, unde lucrează şi astăzi.
căpere, pe masă, pe uşile dulapu Pentru experimentarea şi punerea
lui şi pe pereţi, planuri, grafice şi lor în practică, el şi-a asigurat m unţii Apuseni, cu 32 de ani în Acum nu se mai gîndeşte că
scheme ale instalaţiilor electrice, sprijinul unui larg colectiv de urm ă, într-o casă m ică şi s ă ră nu-şi po ate a s ig u ra h ra n a farm--
de la suprafaţă şl subteran. strungari, electricieni şi mineri ca c ă c i o a s ă , u n b ă i a t d e n u m a i 13 liei, sa u îm b ră c ă m in te a . A re de
re l-au ajutat să remedieze lipsu ani, cu pacheţelul cu m încare toate din abundenţă. Există însă
De pe birou Uni atrage atenţia rile , ivite în timpul încercărilor sub braţ, se îndrepta pentru o serie de probleme care-i dau
cîieva scheme făcute in grabă din Tovarăşii din .organizaţia de partid prim a o ară spre m ină. Auzise el m ultă b ătaie de cap. Aşa, de pil
Lichidarea rămînerii In urmă — sarcina creion „E schema unui nou aparat l-au sprijinit şi îndrumat deseori că nu-i treabă uşoară să lucrezi dă, costul cărbunelui. El, ca şef
principală a comuniştilor din sectorul nostru — Uni explică pritn-maislrul Nico întărindu-i încrederea în posibili în m ină, dar m ai cunoştea d es de schimb, nu se îm pacă cu fap
iae Cita. Dacă doriţi insă explica tăţile lui de muncă, i-au creat con tui copii de v îrsta lui care-şi cîş- tul că preţul de cost al cărb u
In luna mai, anul acesta, sectorul cinile avute maiştrii mineri şi chiar bază n-a tras la răspundere conduce ţii mal largi veniţi după-amiază diţii prielnice de lucru. tig a u astfel ex iste n ţa şi apoi se n e lu i n - a r m a i p u te a fi re d u s .
IV al minei Petrila a rămas dator cu şefii brigăzilor de mineri. rea administrativă a sectorului de fe la noi acasă şi discutăm amănun săturase să o tot vadă pe m am a Şi aceasta pentru că, îm preună
o însemnată cantitate de cărbune. Pe lul cum munceşte spre a se putea în ţii problemele ce vă interesează". Printre inovaţiile realizate pînă lui p lîn g în d şi zb ătîn d u -se pen cu ortacii săi, dă cărbune de c a
noi comuniştii acest lucru ne-a nemul In sector nu se cunoştea prelimina deplini planul, n-a controlat şi n-a a- acum de Nicoiae Cita, am intim : tru a asigura hrana familiei litate, realizează economii de
ţumit adînc. Prin nereaiizarea sarci rul zilnic, artificierii nu colaborau cu jutat munca organizaţiilor sindicale şi Am primit buouros invitaţia. Era „Noul sistem de perii la grupul destul de num eroase. Pe tatăl capse şi de exploziv, realizează
nilor de plan, sectorul nostru trage maiştri mineri. De asemenea au fost U.T.M. din sector pentru ca şi acestea o ocazie preţioasă de a afla ceva convertizor", „Releul pentru decu s ă u n u şi-l m ai a m in te a ; îl p ie r economii de lemn. „D acă toţi
înapoi întreaga mină, care după cît se cazuri de indisciplină, de lipsă de grijă să contribuie la îmbunătăţirea activi din munca acestui comunist ale că plarea automată a circuitelor teres duse la v îrsta de 4 ani. m inerii — sp u n e el — a r c ă u ta
ştie se numără printre minele fruntaşe faţă de utilaje şi scule. tăţii sectorului nostru. rui inovaţii aduc întreprinderii eco tre", „Noul transformator de su locul un d e cărbunele cedează
din Valea Jiului. nomii anuale in valoare de peste dură", „Releele termice modificate“ La m ină, l-a luat un prieten m ai uşor şi acolo ar bate g ă u
Unii artificieri şi maiştri mineri din In sectorul nostru există posibilităţi 700.000 lei. etc. Unele dintre acestea ca de al ta tă lu i — s ă ra c şi el — şi rile, ar putea obţine im portante
Pentru a analiza cauzele care au sectorul nostru nu-şi fac datoria, nu pentru a lichida rămînerea în urmă şl pildă „Releul pentru. ' declanşarea l-a pus să în carce m inereu cu econom ii de capse şi exploziv.
determinat rămînerea în urmă a sec sprijină grupele de mineri pentru a-şl a ne încadra şi noi în rîndui sectoare Acasă, totul e simplu şi ordonat. automată în caz de scurt circuit", trocul în vagonet; N-a putut să Şi m ai e ceva. Arm înd bine, rea-
torului nostru şi a lua măsurile nece putea îndeplini sarcinile de plan. Aşa, lor care îşi realizează cu cinste sar Aşezat lingă frumosul acvariu, — au fost publicate în revista Mi reziste pînă la sfîrşitul şutului. lizînd viteze de înaintare sporite,
sare în vederea lichidării acestei si de pildă, tov. Nicoiae Zamfirache face cinile de plan. a doua lui pasiune, — Nicoiae Cita nisterului minelor şi introduse în Frînt de oboseală, a găsit totuşi se poate econom isi lem n — şi
tuaţii, a fost convocată adunarea ge absenţe nemotivate, Konicska Matei răsfoieşte maldărul de brevete po toate minele. Altele, au fost însu suficientă putere să-i spună m a
nerală a organizaţiei de partid din este nepăsător faţă de problemele de Membrii şi candidaţii de partid din vestind cum a ajuns să le capele...
sector. In faţa adunării generale tov. producţie, iar alţii nu se interesează sectorul nostru şi-au manifestat hotă-
Boca Octavian ,— şeful sectorului — de buna aprovizionare a grupelor de rîrea de a fi în fruntea luptei pentru ...E fiu de miner din Lupeni. In şite şi de către fabricile producă mei că „a fo st b in e“ şi că „de asta-i m a re lucru".
a prezentat un raport în legătură cb mineri cu goale şi lemn, Mai mult, lichidarea rămînerii în urmă. Această
situaţia realizării sarcinilor de plan şi unii maiştri folosesc metode înapoiate, hotărire s-a desprins din propunerile regimul burghezo-moşieresc, tatăl toare care le-au introdus în pro acum vom trăi şi noi altfel“. N. ANDRONACHE
care sînt măsurile preconizate pentru învechite de muncă. La neîndeplinirea făcute pentru îmbunătăţirea muncii, din său lucra numai in abataje cu cesul tehnologic de fabricare a a-
ca în cel mai scurt timp sectorul să-şi sarcinilor de plan a contribuit şi fap modul curajos în care au ¦’ezvăluit presiune. Deseori îl auzea plingin- gregatelor respective. Acţiuni tinereşti
realizeze sarcinile de plan şi să recu tul că partea mecanică nu-şi face tot cauzele rămînerii în urmă şi angaja _dd-Se de-1‘condiţiile grele de lucru
pereze şi pierderile de pînă acum. deauna pe deplin datoria. In unele a- mentele luate în vederea traduceri) în pe care patronii nici nu- încercau Pentru meritele1sale, Nicoiae' Ci
bataje există dezordine, la unii miner’ viaţă a celor' propuse. ta a fost în repetate rinduri premiat
Pe marginea raportului prezentat, se manifestă încă o lipsă totală faţă
membrii şi candidaţii de partid din de buna întreţinere a utilajelor etc. Sînt ferm convins că în tel mai şă le îmbunătăţească. A cunoscut cu importante sume de bani, iar In cele 9 brigăzi de m uncă De asem enea s-au scos un nu
sector au purtat discuţii vii, au dez scurt timp prin eforturile unite ale el însuşi exploatarea nemiloasă a patriotică din com unele Veţel, m ăr de 25.000 de puieţi din pe
văluit lipsurile şi au făcut numeroase Multe din aceste lipsuri puteau fi comuniştilor cu cele a,le întregului co patronilor lucrind ani de-a rîndui fotografia sa este nelipsită de la H ă r ă u şi C îrjiţi, ra io n u l Ilia, pinierele Ocolului silvic dintre
propuneri pentru îmbunătăţirea muncii. înlăturate dacă organizaţia sindicală lectiv al sectorului, printr-o muncă bine în subteran şi „filând" cu greu s-au înscris pînă în prezent un care 2.000 puieţi au şi fost p la n
S-a subliniat că deşi în sector au e- sau organizaţia U.T.M. din sector s-ar organizată, prin întărirea disciplinei, meseria. panourile de onoare din întreprin n u m ă r de 226 de tineri. In cin taţi pe terenurile degradate. La
xistat unele greutăţi obiective, nu a- fi preocupat de problemele de produc- sectorul IV al minei Petrila va raporta stea festivalului raional al tine fel s-a u m a i p la n ta t în c a d ru l
cestea constituie principala cauză a ne- ţie. că în bătălia pentru tot mai mu!! După 23 August 1944, Nicoiae dere şi oraş. ) retului care va avea loc în cu gospodăriei agricole colective
cărbune se găseşte printre sectoarele Cita şi-a putut vedea împlinit vi rînd. aceste brigăzi desfăşoară din B îrsău un nu m ăr de 200
realizării planului. Nereaiizarea planului In adunarea generală a organizaţiei fruntaşe. sul de a învăţa. Dovedind reale Dar, cea mai înaltă preţuire i-a < o activitate rodnică pentru în de nuci. In această acţiune un
de partid mai mulţi membri de partid calităţi şi dorinţă de muncă, el fost . acordată maistrului inovator \ frum useţarea comunelor, curăţi aport deosebit l-a adus brigada
se datoreşte felului în care s-a organi au arătat că şi biroul organizaţiei KOBŞIN CONSTANTIN este trimis la şcoala electrotehnică ' Nicoiae C.îta prin acordarea med-a- { rea p ăşu n ilo r, p la n ta re a de de m uncă patriotică condusă de
noastre poartă răspunderea pe îtru lip membru de partid din organizaţia de maiştri din Petroşani, unde ob liei muncii şi titlului onorific de x pom i etc. Astfel, tinerii din co tînărul Viorel Gîţ. S-au mai e-
zat munca şi cum s-au achitat de sar surile existente. Biroul organizaţiei de de bază a sectorului IV mina Petrila ţine frumoase rezultate. întors la „Maistru miner clasa I-a", cu care munele am intite au efectuat pî videnţiat brigăzile de m uncă
Lupeni, el începe să aplice practic pe drept cuvînt se mîndreşte şi pe n ă acu m un n u m ă r de 1.962 ore patriotică din satele Căoiu, B re
Pregătirea examensior care-l consideră un imbold în mun m uncă voluntară. In acest timp telin, B am potoc şi altele. In to
îndrum ările date de către profe ca sa. In cinstea zilei de 6 August ei a u c u r ă ţ a t 15 h a . p ăş.u n e, a u
sori, în leg ătu ră cu sistem atiza el a terminai o nouă in ovaţie: colectat 7.000 kg. fier vechi şi tal, munca voluntară prestată
rea materiei, prin extragerea aparatul de control al bobinajelor au con trib u it alătu ri de restul
ideilor p rincipale, folosirea în la motoarele electrice miniere. Şi, c e tă ţe n ilo r la re p a ra re a tu tu ro r de aceste b rig ăzi se ridică la
studiu a notiţelor luate în cursul după cum mi-a afirmat inovatorul drum urilor din raza satelor
a n u lu i şc o la r şi să c o n s u lte b i Nicoiae Cita, în acea zi de dumi Bretelin, A hnaşu Sec şi Cîrjiţi. v alo area de 6.705 lei.
bliografia indicată. nică, nu are deloc intenţia de a
se opri aici. împreună cu harnicul GH. COCIOABA
corespondent
şi talentatul său colectiv el va con
tinua să caute noul, aducind îmbu
¦qgg in central atenţie© nătăţiri mecanismelor existente sau
creînd altele noi. Alături de cei Fruntaşă pe mină
peste 50 de inovatori de la mina
(Urmare din pag. l-a) te g ra l“ şi g eo m etria a n a liti In acest scop fiecare elev tre Lupeni, comunistul Nicoiae Cita F ru n taşă pe exploatarea m i tară, realizîrid econom ii ce de
că (derivate, studiul funcţiilor, buie să folosească sistem ul (per n ieră diri U h e la r se află b r ig a p ă şe sc su m a de 3.860 lei.
de re c a p itu la re a m ateriei la diferenţiale, integrale, drepte, nu a p red at obiectul la nivelul sonal) de studiu individual care este unul din oamenii cu care mun da utem istă de muncă patrio
sîîrşit de an, prezentîruî în con cercul, elipsa, hip erb o la şi p a cerinţelor program ei, fapt pen stă la baza însuşirii tem einice a tică a organizaţiei de bază teh- N um ai utem isful Sim ion Lu-
tinuare teme de sinteză care să rabola). tru care a şl fost înlocuit. La citorii din Valea Jiului se mân n ico-adm inistrativă. P înă în pre gojan, secreiarul organizaţiei
c u p r in d ă şl r e c a p itu la r e a m a t e m aterialului, să-şi întocmească zent această brigadă a prestat de bază U.T.M., şi Abel D ănăi-
riei la obiectul respectiv din cla Mulţi profesori însă nu şi-au Ş c o a la m edie din L o nea şi la conspecte cît mai sistem atice, să dresc. peste 357 ore de m uncă volun- lă au efectuat 188 ore de m u n
sele VII1-XI. Astfel au fost bine întocm it pînă în prezent plani secţia serală din Petroşani, si rezolve problem e etc. că voluntară, realizînd econo
alese tem e ce cuprind probleme ficarea finală a materiei de an tu a ţia la în v ă ţă tu ra a un o r e- GH. STOICOVICI mii de 2.500 lei. *
esenţiale studiate de către elevi şi m ai m ulţi nu şi-au fixat te levi este cam slabă. De fapt Bine se procedează la Şcoala
la lim ba ro m în ă. P rin tre aceste mele de sinteză pentru recapitu medie „D ecebal“ din Deva unde ORAŞUL NOSTRU A. FURCA
tertie se n u m ă ră „A nul 1907 în larea m ateriei claselor VI1I-XI la aceste şcoli, şi m ai ales elevii clasei a X l-a p articip ă la devine tot mai frumos corespondent
literatură“, „D ragostea de pa Ia obiectele de m a tu rita te aştep- consultaţiile claselor VIII-X pen
trie oglindită în literatu ra pro tind program e mai am ănunţite la clasele a X l-a, au fost m ulte tru însuşirea m ateriei respective -O -
gresistă“, „Viaţa ţărănim ii noas a le AA.I.C. p r o g r a m e c a r e în tîr - lip su ri în p r e g ă t i r e a e le v ilo r şi la obiectele ce se cer Ia m a tu
tre m uncitoare oglindită în li zie în acest an. P en tru a veni chiar în selecţionarea lor la exa
te ra tu ra clasică şi co n te m p o ra în aju to ru l elevilor în acest tim p m enul de adm itere. Profesorii şi ritate. De asem enea la unele La redacţia ziarului nostru a sosit în zilele acestea o scrisoare în Năravuri
n ă “ , „F ig u ri de com unişti în li preţios de recapitulare se reco elevii de aici trebuie să depună şcoli ca de exem plu Ia Ş coala limba maghiară, semnată de pensionarul Trizmjai Ştefan din Orăştie.
teratu ra de după 23 A u g u st“, m andă tuturor profesorilor să-şi tot efortul pentru a lichida lip pedagogică din Deva elevii ex Orice gestionar sau vînzălor te
„Revolta îm potriva nedreptăţii întocmească tem atica recapitulă s u r ile m a n if e s ta te p în ă a c u m şi tern i p a rtic ip ă la m ed itaţie în Adînc pătruns de profundele transformări ce au loc în patria noastră, > poale informa că bomboanele pot
so c ia le în o p e r a lui E m in e sc u şi rii fixînd tem e care să cuprindă internat unde sînt ajutaţi de că cit şi de grija pe care organele locale o poartă faţă de oamenii muncii, C fi acrişoare, umplute, sau drop-
Coşbuc“, „Evocarea trecutului principalele probleme studiate să îndrepte pe cît posibil si tre profesori în pregătirea lec tovarăşul solicită ziarului să i se publice următoarea scrisoare: / suri. Culoarea şi forma nu con
de luptă în opera lui M. Sado- D irectorii şcolilor trebuie să a- tuaţia negativă ce s-a creat. ţiilor.
veanu", „Tem atica poeziei noas corde o mai m are atenţie aces tează, aşa cum nu contează nici
tre noi“ şi altele. tei problem e o rganizînd discu ta D estul de tîrziu au început la încă de pe acum se im Subsemnatul, sînt un bătrîn pen- bligaţi să ocolească băltoacele şi no faptul dacă sînt produse de „Kan-
rea tematicilor pentru a consti-f unele şcoli, printre care se nu pune evitarea supraîncărcării , sionar, în vîrstă de 82 ani şi locuiesc roaiele de care te izbeai la fiecare dia", „Dezrobirea", ori de alte fa
De un real folos în m uncă tui un schim b de experienţă în m ă ră şi cele din D ev a, p re g ă ti elevilor din clasa X l-a cu în oraşul Orăştie. Scriu ziarului regio pas, şi dacă pereţii clădirilor eratr brici de produse zaharoase din ţa
pentru profesorii de m atem atică comisiile m etodice pe şcoli, în rile Ia obiectele ce nu sîn t c u p rin orice fel de acţiuni r.elegate nal în numele meu şi al celorlalţi stropiţi cu noroi pînă la acoperiş, azi ra noastră.
din re g iu n e ce p red au fa clasa tre profesorii dintr-un oraş pe se în planul de în v ăţăm în t pen de p r e g ă t i r e a p e n tr u e x a m e n e , ei pensionari din oraşul nostru, cu dorin ţi-e mai mare dragul să le plimbi prin
Xî-a au fost cele două consfă obiecte şi c h iar pe raio n cum tru clasa Xl-a cum sînt istoria fiind lăsaţi să se p re g ă te a sc ă cît ţa de a face cunoscut şi altora mul oraşul nostru. Şoseaua şi trotuarele in domeniul zahai !calelor, vînză-
tuiri din ia n u a rie şi ap rilie a.c. este cazul la P etroşani, Alba lu- R .P .R ., g e o g ra fia şi ştiin ţe le n a mai bine. Pentru aceasta este ţumirea pe care o avem faţă de acei asfaltate, clădirile curate, proaspăi toarea Hortensia Munieanu de la
ţinute cu concursul catedrei de lia, H u n e d o a ra şi O răştie, unde turii, m aterii ce se cer Ia e x am e necesar ca şi consu ltaţiile să spoite,, iţi încinlă privirile. cooperativa filială din Subcelate, a
m atem atici de la Institutul de sînt m ai m ulte şcoli medii. nele de m aturitate. fie o rg a n iz a te în a şa fel pen tru tovarăşi care depun toate eforturile descoperit un nou soi de bomboa
m ine din Petroşani. La m ate a nu se suprapune. pentrh ca oraşul Orăştie să devină pe Se cuvine să amintesc citeva cu ne : „sărate". Cum se produc a-
matici s-au stabilit teme de re In general în acest an şcolar In perioada ce ne m ai stă la zi ce trece lot mal frumos ş.i mai vinte şi •despre parcul din centrul O- $ ceslea ? Foarte uşor, Se foloseşte
c a p itu la re ca : „O p eraţii cu toi s-a reuşit a se obţine rezultate îndem înă trebuie să se o rg an i Ţ in în d co n t de m ă su rile şi re curat. răştiei. întreţinut curat, cu ronduri ca ambalaj al dulciurilor vîndute
felul de num ere“, „Rezolvarea tot m ai frum oase în pregătirea zeze cu m ultă seriozitate lecţiile com andările de mai sus, vom frumoase şi flori, copaci ornamen hiriie provenită din saci care ap
ecu aţiilo r, in e c u a ţiilo r şi siste- elevilor. Cu toate acestea în re de sin teză şi co n su ltaţii la to ate co ntribui în tr-o m a re m ă s u ră la Intr-adevăr, îfl scurtă vreme ora tali. proaspăt sădiţi, cu numeroase fost cîndva plini cu sare.
nrr for d e e c u a ţ i i “ , „ F u n c ţ i i l e g iu n e m ai s în t cazu ri şi aspecte şcolile. Se im pune a se acorda asigurarea succesului candidaţi şul Orăştie a căpătat un aspect plă- bănci noi, confortabile, oleră locuito
(v ariaţii şi rep rezen tări grafice), ' cut, ceea ce denotă atenţia pe care Un client mai. hazliu ne-a spus:
„Ş iru ri de n u m e re “ cît şi proble negative. Astfel, a fost cazul to o mai m are atenţie pregătirii fi
mele stu d ia te în c lasa X l-a — ilor de m u n cito ri şi ţă ra n i m u n lo r Ia e x a m e n e l e d e m a t u r i t a t e , tovarăşii din organele locale de par rilor oraşului clipe de destindere şi „Bine că n-au sosit la filiala din
„Calculul diferenţial şi in varăşului profesor de m atem atică citori, pentru ca n u m ăru l lor să
fie cît m a i m a r e la e x a m e n e şi d î n d p r o d u c ţ i e i c a d r e c u p r e g ă tid şi de stat o au pentru buna gos odihnă. Subcetate saci cu D.D.T., nitroxan,
G heorghe C rişan de la Şcoala să reuşească cît m ai mulţi.
t i r e m e d ie , c o m p l e c t ă , i a r î n v ă - podărire a oraşului. Iată doar citeva din realizările în germisan, ori cu alte chimicale...
medie nr. 2 din Alba Iulia, care Este bine ca în această peri
ţăm întului superior candidaţi In primul rînd aş vrea să amintesc făptuite în oraşul Orăştie, realizări Oare ce ni s-ar fi întîmplat dacă
oadă elevii să ţină seam a de
b i n e p r e g ă t i ţ i , c a p a b i l i s ă d e v i cîte ceva despre întreţinerea şi repa pentru care noi ne exprimăm deplina am fi consumat bomboane presă
n ă c a d r e d e s p e c i a l i ş t i n e c e s a r i rarea trotuarelor. Dacă înainte, chiar satisfacţie. rate cu asemenea produse
e c o n o m i e i şi c u l t u r i i p a fi ici n o a s în cenţrul oraşului, acolo unde este TRIZNYAI ŞTEFAN STELA RAUTU
tre. circulaţia mai marel, pietonii erau o- pensionar — Orăşţie AUREL GEORGESCU
x
