Page 87 - 1959-05

Pai?, 4 drvmvi. s n r h v n w 'u ir Nr. Vîrr

«nwKteamşmr*'»' xwwbiIH

Conferinţa de !a Geneva în Vietnamul de sud
a miniştrilor
Situaţie economica
Afacerilor Externe r?
grea

PARIS (A gerpres). — Intr-un

articol sem nat de coresponden­

GENEVA (Agerpres). — Co­ G uvernul R. D. G erm ane, a tul său special la S aigon, săp-

respondenţă s p e c ia lă : Şedinţa declarat în continuare L. Bolz, tăm înalul francez „Tribune des

din 26 mai a Conferinţei m iniş­ consideră că reglem entarea tu ­ Au început tratativele între delegaţiile Laosul a încălcat din non N afions“, relatează despre situa­
ţia econom ică grea din V ietna­
trilor Afacerilor Externe, a du­ turor problem elor reunii icării

ra t doar o o ră şi 25 m inute, de­ G erm aniei, depinde de cele două de partid şi guvernamentale acordurile de la Oeneva mul de sud.
ale U. R. S. S. şt R. P. Albania R eferindu-se la situ aţia V iet­
oarece Chr. H erter, S. Lloyd şi state germ ane, d ar că aceasta
nam ului de sud, „Tribune des
M. Couve de M urville u rm a u să nu în se a m n ă cîtuşi de p'uţin că

plece în d u p ă-m asa aceleiaşi G erm ania ar renunţa la a ju to ­ TIRANA (A gerpres). — TASS PE K IN (A gerpres). — China faţă de guvernul regal al h a o ­ N a fio n s“' scrie că „ in d u s tria liz a ­
La 25 m a i 1959 a u î n c e p u t tra-> N ouă tra n s m ite : La 25 m ai sului, subliniază scrisorile, sînt rea răm îne doar o speculaţie m e­
zile cu avionul la W ashington rul care i-ar p u tea fi acordat. tativele între delegaţia de partid lui M uncii din A lb a n ia ; M eh- Gen I, m in is tru l A facerilo r E x ­ înfăptuite la sugestia directă şi l a n c o l i c ă d e c a r e se p r e o c u p ă U--
peniru a asista la funeraliile D a r acest a ju to r ar fi cu p u ­ şi g u v e r n a m e n t a l ă a U .R .S .S . şi met Shehu, preşedintele Consi­ terne al R.P. Chineze, a adre­ cu sprijinul S.U.A. Aceste ac­ nii econom işti. P o triv it unor te­
fostului sec re ta r de sta t al tinţă num ai în cazul cînd ar liului de M iniştri al R.P. A lba­ sat lui A. A. G rom îko, m in istru l ţiuni periclitează g rav pacea în ze oficiale, V ietnam ul de sud ar
nia ; Hysni Kapo, secretar al
S.U .A ., J. F. D ulles. A. A. Gro- fi v o rb a de a p ro p ie re a celo r d o ­
m îko a plecat în ain te de şed in ­ uă state germ ane prin tratati­ d eleg aţia de p a rtid şi g u v e rn a ­ C.C. al P a rtid u lu i M uncii din A facerilor E x te rn e al U .R .S .S ., In d o ch in a şi au in ten sificat c o n ­ fi, chipurile, in te re sa i să rărn în ă
ţă la' W a s h i n g t o n , u n d e va lua ve, pe bază de eg alitate între
p arte la funeralii. De aceea la cele două state germ ane. m entală a R.P. Albania. A lbania, Beqir Balluku, prim -vi- şi lui S. Lloyd, m in istru l A fa­ siderabil înco rd area în regiunea o ţa ră a g ra ră . D ezvoltarea in ­
şedinţa dfn 26 m ai delegaţia
U . R.S.S. a fost reprezentată de P en tru a duce tratative cu Din partea sovietică ia tra ­ cepreşedinte ai Consiliului de cerilor E xterne al M arii B rita­ Asiei de' sud-est. In leg ătu ră cu d u strială nu rep rezin tă în nici
R.F. G erm ană, R.D. G erm ană
tative p articip ă: N.S. Hruşciov, M in iştri şi m in is tru al A p ă ră rii nii, preşedinţii conferinţei de aceasta, Republica Populară un caz un im perativ economic.
V. A. Z o rin , lo c ţiito r al m in is ­ n u a r e n e v o ie d e p e rm is iu n e a prim -secretar al C.C. al P.C .U .S. P o p u la re şi ceilalţi m em bri ai la G eneva, p entru Indochina, Chineză, ca participantă la con­ Un lucru este însă s ig u r: opi­
şi p reşed in te al C onsiliului de delegaţiei. care a av u t loc în anul 1954, ferinţa de la G eneva din 1954, nia publică sud-vietnam eză este
trului Afacerilor Externe al sau de instrucţiuni din partea M iniştri al U .R .S .S .; N.A. M u- ca stat care a g a ra n ta t îndepli­ convinsă că dezvoltarea indus­
hitdinov, m em bru al Prezidiului Delegaţiile au avut un schimb scrisori în legătură cu atacul nirea acordurilor de la Geneva, trială ă ţării este condiţia sine
U .R .S .S . altor state. E a este liberă să ia C.C. al P.C .U .S., secretar al de păreri asupra unei largi sfe­ arm at al trupelor guvernului re­ nu poate, în mod firesc, să ră- qua non p e n tru in d ep en d en ţa e-
hotărîri după cum crede de cu­ C.C. al P .C .U .S .; R.I. M alinov- re de probleme care interesează gal al L aosului îm potriva foste­ m înă indiferentă. conomică a ţării“.
Chr. H erter, secretarul de stat viinţă. P oate că guvernul fede­ ski, m inistrul A părării al U.R.S.S. cele două părţi. lor unităţi m ilitare din Patet-
al S.U.A., care a luat primul ral se consideră legat de acor­ N.P. Firiubin, locţiitor ai m i­ Lao. Scrisorile m inistrului Aface­ In continuare, revista preci­
cuvîntul, s-a referit la acea p ar­ d u rile de la P a ris , a s p u s el, şi nistrului Afacerilor Externe al In cursul tratativelor s-a m a­ rilor Externe al Republicii Popu­ zează că „depresiunea industriei
te a „planului g lo b al“ al celor că are nevoie de perm isiune sau U .R .S .S . şi ceilalţi m e m b ri ai nifestat o deplină unitate de ve­ G uvernul regal al Laosului. lare Chineze cuprind cererea ca locale se datoreşte invaziei pro­
trei puteri occidentale care se de instrucţiuni. Dacă aşa stau delegaţiei. deri în to ate problem ele. U niunea Sovietică şi Anglia să duselor im p o rtate şi sporeşte şo ­
ocupă de problem a Berlinului. lucrurile, atu n ci e tre a b a lui d a ­ se spune în scrisori, nesocotind ia n e în tîrz ia t m ă su ri p e n tru m ajul, nu num ai în sectorul in­
El a declarat că delegaţia so­ că va primi această perm isiune D in p artea a lb an eză, la tr a ­ T ratativele s-au desfăşurat în- curm area acţiunilor sus-menţio- d u stria l, d a r şi în secto ru l a g r i ­
vietică nu trebuie să considere sau aceste instrucţiuni. D elega­ tative participă : Enver Hodja, tr-o a tm o sfe ră de p rie te n ie şi pe de-a-ntregul acordurile de nate ale guvernului regal al col“ . Astfel, ruinarea atelierelor
aceste propuneri ca definitive şi prim -secretar al C.C. al P a rtid u ­ cordialitate. la G eneva şi acordurile s e m n a ­ Laosului. care încalcă acorduri­ unde se produce zahăr, duce la

că în propunerile puterilor oc­ ţia R.D. G erm ane sprijină -pro­ Tratativele continuă. te între g uvernul reg al al Lao-
cidentale în problem a B erlinu­ punerea m inistrului Afacerilor sului şi fostele unităţi m ilitare
lui există teze care vor trebui E xterne al U niunii Sovietice ca
guvernele celor patru puteri să Semnificaţia asid „asiiwcrsâri“ din P atet-L ao, a ordonat la 11 le de la G e n e v a , şi să dea in ­ ruinarea plantatorilor de trestie
m ai a.c. să fie d e z a rm a te două strucţiuni Comisiei internaţio­ de zahăr, aruneînd în m izerie
dezvoltate. U nele din aceste te­ declare de com un acord că d u ­ batalioane ale fostelor unităţi nale de supraveghere şi control mii de ţăran i.
m ilitare din P atet-L ao. Conco­ din Laos să convoace im ediat o
ze, a d e c la ra t el, pot fi, d u p ă pă p ă re re a lor este de d o rit ca BONN (A gerpres). — La iituţia în m od g ro so la n . E ste s u ­ mitent, trupele şi poliţia guver­ şedinţă şi să-şi reia activitatea. Printre revendicările m uncito­
Bonn este sărbătorită festiv îm ­ ficient să cităm drept exemplu nului regal, după ce au în co n ­ rilor cu ocazia zilei de 1 M ai
toate probabilităţile, îm b u n ă tă ­ în tre R.D.G. şl R.F.G . să aibă plinirea a zece ani de la sem ­ actele sam avolnice poliţieneşti ca jurat locuinţele conducătorilor Să fie © liberat fig u ra şi „oprirea im portului de
narea Constituţiei statului vest- interzicerea ilegală în R FG a F ron tu lu i patriotic din Laos şi produse şi protejarea economiei
ţite, în u rm a exam in ării lor în loc tra ta tiv e cu privire la căile germ an, care a consacrat ofi­ Partidului C om unist din G erm a­ ai fostelor unităţi m ilitare din W aSfer Fisch! naţionale“, scrie săptăm înalul.
cial scindarea G erm aniei. nia, p recu m şi n u m e ro a se cazuri P a te t-L a o , i-a p u s sub strictă
comun. de restabilire a unităţii G erm a­ de rep resalii şi persecuţii la c a ­ supraveghere şi le-a fixat dom i­ BERLIN. — Un grup de oa­ In ce priveşte industria grea
In buletinul D epartam entului re sini expuşi toţi acei care ciliu forţat. Aceasta reprezintă meni politici şi reprezentanţi ai nu s-a făcu t aproape nimic, se
Analizînd propunerile puteri­ P resei şi In fo rm aţiilo r de pe lin­ o încălcare foarte gravă a acor­ vieţii publice din G erm ania oc­ s p u n e în a rtic o l. A u to r ită ţile Ini
niei şi că corjsideră că e ste de gă guvernul RFG a fost publi­ lu p tă îm p o triv a re m ilita riz ă rii şi durilor de la G eneva. cidentală, au ad te sa t lui Teodor Diem finanţează slab acest sec­
cat un articol sem nat de cance­ în prim ul rînd îm potriva în a rm ă ­ Heuss, preşedintele R. F. G er­ tor, iar investiţiile am ericane a ş ­
lor occidentale în problem a B er­ datoria guvernelor celor două larul Adenauer intitulat „Un rii'atom ice a Germ aniei occiden­ M ăsu rile faţă de F ro n tu l p a ­ m ane, o scrisoare prin care se teptate de autorităţi întîrzie să
linului, delegaţia U.R.S.S. a a- state g e rm a n e să a ju n g ă la o punct de cotitură în so arta n o a ­ tale. pentru o apropiere între ce­ triotic din Laos şi faţă de fos­ cere im ediata punere în liber­ vină. „De altfel se socoteşte că
ră ta t în cadrul unor şedinţe pre­ înţelegere în această problem ă. s tră “. le două state g erm an e. tele unităţi m ilitare din Patet- tate a patriotului vest-germ an, în V ietnam ul de sud clim atul
cedente că esenţa acestor pro­ ___ _______________________ Lao, în tre p rin se în m o m en tu l de grav bolnav, W alter Fisch, fost
puneri constă nu num ai în a După ce a arătat că reprezen­ C a n c e la ru l c a u tă în fel şi ch ip
consolida regim ul de ocupaţie tantul Bonnului la conferinţă a
în B erlin u l o ccid en tal, ci şi în respins pînă acum toate propu­ să justifice scindarea Germ aniei. Creşte* num ărul germ anilor deputat în B undestag din p a r­ politic exploziv nu este de n a ­
a -1 e x t i n d e a s u p r a î n t r e g u l u i nerile R.D. G erm ane cu privire In articolul său, A denauer „îşi te a P . G. d in G e r m a n i a . S c r i ­ t u r ă să î n c u r a j e z e i n v e s t i ţ i i l e de
Berlin, în a răpi R. D. Germ ane la aceste tra ta tiv e , L. Bolz a
capitala ei, şi ă pune întregul spus : Regretăm faptul că dele­ exprim ă sp eran ţa“ în mod de­ care trec din R. F. G. în R. D. G. soarea este sem nată de R. capital privat“.
oraş sub control străin. In ca­ gaţia R.F.G. nu a fost de acord m a g o g ic , c ă G e r m a n ia v a fi u- Arndt, deputat în landtagul la n ­ In conjunctura actuală, înche­
drul şedinţei din 26 mai, Ghr. cu propunerea noastră cu privire nificată în cadrul „unei Europe BERLIN (Agerpres). — Agen­ nă — pînă la începutul lui m ai dului Hesse, pastorul H. Gries-
H erter a prezentat un program la încheierea T ra ta tu lu i de p ace unificate în condiţii de pace, li­ ţia ADN an u n ţă că num ărui de 1959, în R ep u b lica D em o crată sham m er, avocatul P. H aag şi ie „T rib u n e des N a.tions“ , nici un
detailat de m ăsu ri în vederea cu G e rm a n ia şi la tra ta tiv e în b ertate şi secu ritate“. germ ani care trec din G erm ania G erm ană au fugit 40.464 de ti­ scriitorii P. D ie ste lb a rt ş t A. fel de industrie locală nu poate
realizării acestui plan. legătură cu alte probleme. occidentală în R.D. G erm ană neri în v îrstă de 18— 25 «ni. Hess. sa facă faţă concurenţei puterii’
Cu prilejul îm plinirii a zece este în continuă creştere. D upă ce a produselor im portate.
Apoi a lu a t cuvîntul L. Bolz. Delegaţia R.D.G. va continua ani de la sem narea Constituţiei cu m se ştie, de la ju m ă ta te a lu­ Creşte de asem enea num ărul
m in istru l A facerilor E x te rn e al să propună încheierea T ratatu­ de Ia B o n n , g u v e rn u l R F G a nii decem brie a anului . trecut pî­ fam iliilor vest-germ ane care se ¦w-
R. D. G erm an e. . lui d e p a c e c u G e r m a n i a , , a. s u b ­ o r g a n iz a t o în tru n ire la c a re au nă la ju m ă ta te a lunii m artie rnjută în.. R .D .. G e r m a n ă . In R .D .
luat p a rte -m e m b ri ai p a rla m e n ­ 1959, 19.638 de p e rso a n e s au G erm an ă s-au stră m u ta t mii de «N R . IP*. Hi. C » R îEIEAn 4
liniat L. Bolz. Ba 23 mai, W. tului, prim ii m iniştri' ăî lăe'ride- străm u tat din G erm ania occiden­ familii de m uncitori din indus­
In perioada dintre cele două relor, preşedinţii L andtag-uriior tală în R.D . G e rm a n ă . N u m ai în triile m in ieră şi m etalu rg ică etc.
şi preşedinţi ai tribunalelor.- La luna aprilie num ărul refugiaţilor
ră z b o a ie m ondiale, a d e clarat ' U lbricht, prim vicep reşed in te al întrunire a fost de faţă pre­ din G erm ania occidentală a cres­ M em orandum ul
şedintele RFG, Heuss. cut în co m p araţie cu luna m a r­
el, n u m ero şi politicieni g e rm a n i C onsiliului de M iniştri al R.D .G ., Uniunii persoanelor
In f a ţa a s is te n ţe i a lu a t cu-'
considerau că culm ea înţelepciu­ a a ră ta t că cele două state g e r­

nii politice este de a cîştiga de m a n e ar fi trebuit, în prim ul

pe u rm a divergenţelor dintre rînd, să ia m ăsuri care să p er­ v î n t u l c a n c e l a r u l A d e n a u e r , c a r e tie c u 15 la s u t ă . persecutate

V est şi Est, şi în acelaşi tim p m ită o anum ită destindere ă în ­ a ridicat în slavă C onstituţia de Printre persoanele străm utate în timpul nazismului
la B onn. un loc im p o r ta n t îl o c u p ă tinerii
priveau G erm ania ca un b as­ cordării. El a insistat asupra în­
tion îm potriva U niunii Sovie­ cheierii Unui tratat prin care ce­ In legătură cu această este c a re n -au v r u t să se rv ească in GENEVA (Agerpres). — Un
tice. A ceastă politică a aruncat le două state g e rm a n e să r e n u n ­ cazul să se m enţioneze că a u ­ B undesw ehrul vest-germ an. Din grup de reprezentanţi ai U n i­
torităţile vestgerm ane au încăl­ aprilie 1957 — cînd au început unii persoanelor p ersecutate în
poporul g erm an şi îm preună cu ţe la folosirea forţei. A ceasta cat şi c o n tin u ă să în c a lc e cons- recrutările în arm ata vest-germ a- timpul nazism ului a vizitat de­
leg aţia sovietică la C o n ferin ţa
el num eroase popoare europene înseam nă că cele două state g er­
şi neeuropene în catastro fa ce­ m ane trebuie să renunţe reciproc m iniştrilor Afacerilor Externe

lui de-al doilea război m ondial. la folosirea forţei şi să rezolve 0 nouă măsură războinică a guvernului de la G eneva şi a rem is lui A.

P o p o ru l g erm an , ca şi în treag a to ate problem ele pe care încă S . U. A. A. G r o m îk o , m i n i s t r u l A f a c e r i­
lor Externe al U .R.S.S., un m e­

lume, este interesat să îm pie­ nu le-au rezolvat prin m ijloace N EW YORK (A gerpres) — In ta re c a re ar avea loc in tr-u n a- m orandum în care salută convo­
cadrul intensificării pregătirilor num it punct al globului“ . Aces­ c a re a C o n fe rin ţe i m in iş tr ilo r A-
dice repetarea acestei politici. paşnice, adică să încheie un m ilitare ale Statelor Unite, g u ­ tei r e z e r v e d e n u m i t e G r a f î .s-a facerilor E xterne la G eneva cu
vernul american, după cum rela­ şi atrib u it prim a b a z ă : a e ro p o r­ participarea reprezentanţilor ce­
De aceea guvernul R.D.G. este pact de neagresiune. E. Bolz a tează agenţiile de presă occiden­ tul civil in ternaţional Idlewilde lor două state g erm an e şi îşi
tale, a hotărît crearea aşa-num i- de la N ew York. G raf u rm e a z ă exprimă speranţa că m iniştrii
pentru un tratat de pace care cerut delegaţiei R.F.G. să cola­ tei „rezerve aeriene civile“ a lc ă ­ să mai prim ească alte 20 de baze întruniţi la Geneva vor crea pre­
tuită din avioanele comerciale situate, potrivit informaţiei agen­ misele necesare încheierii T ra ta ­
ar îm piedica G erm ania să facă boreze cu R.D.G. în această di­ c a re pot fi rech iziţio n ate în d e­ ţiei F ra n c e P resse, în ju ru l A- tului de pace cu G e rm a n ia .
curs de 48 de ore „pentru a sp ri­
p a rte din a lia n ţe u n ila te ra le şi recţie. jini la nevoie operaţiunile mili- tlanticului şi Pacificului şi a n u ­ Uniunea persoanelor persecu­
i-ar perm ite să participe pe b a ­ D u p ă c u v î n t a r e a lui IJ. B o lz, me în F ran ţa, Italia, Spania, tate în tim pul nazism u lu i cere
ză de egalitate la toate m ăsu ­ BERLIN — Agenţia ADN a trans­ Anglia, M aroc, insulele Azore, în m e m o ra n d u m u l să u ca T r a ta ­
şedinţă a luat sfîrşit. S-a căzut mis daie ale Biroului de Statistică din Tripolitania, Islanda, Terra N o­ tul de pace cu G erm an ia să a-
Berlinul Occidental dovedind creşterea va, S.U.A., insulele. H aw ai, Gu- sigure dezvoltarea paşnică şi
rile pentru întărirea securităţii de acord ca data viitoarei şe­ continuă a preţului ia principalele pro­ am, M idw ay şi în Jap o n ia. G e­ democratică a poporului germ an
duse alimentare. Pînă ia mijlocul lunii neralul Stone, com andantul flo­ şi pacea în E uropa.
e u r o p e n e . ,I* dinţe să fie stabilită m ai tîrziu. mai 1959 în Berlinul Occidental preţu­ tei aeriene din regiunea de est Muncitorii din industria ciectrocncrgetică a R.P.D. Corcetic 2 U răspuns
rile la diferitele categorii de carne şi a S.U.A. a declarat că avioanele Uniunea persoanelor persecu­
» »•M M I peşte au crescut cu 16—20 Ia sută în a 26 societăţi de transporturi au tate în tim pul nazism ului decla­ cu entuziasm la chemarea Partidului Muncii din Coreea pentru dezvoltarea
fost încadrate în efectivul re­ ră că restabilirea unităţii g e r­ cu precădere a producţiei de energie electrică faţă de alte ramuri aie econo­
VARŞOVIA — Biroul european al bllce al regiunii egiptene a R.A.U., şe­ zervei aeriene“* m ane „trebuie obţinută pe baza miei naţionale a R.P.D. Coreene.
ganizaţiei Mondiale a Sănătăţii or- ful delegaţiei, a declarat unor cores­ apropierii şi a unui acord între
nizează în cursul acestui an un se­ pondenţi că pretutindeni în Uniunea Republica Federală şj R.D .G .“. IN FOTO': Construcţia hidrocentralei de pe rîtil Doknogan.
nar internaţional consacrat proble- Sovietică membrii delegaţiei au fost
:lor ocrotirii sănătăţii mamei şi copi- primiţi cu căldură şi cordialitate, Tra­ VINERI 29 MAI 1959
ui. Prima parte a seminarului se va tativele cu privire la amănuntele pro­
sfăşura în Norvegia între 3 şi 13 iectului de construire a primului sec­ Spectacole cinematografice
ţie. A doua parte a seminarului va tor al barajului, a spus ministrul, s-ati
ea loc in R.P. Polonă între 13 şi 23 desfăşurat in spiritul unei strinse co­ comparaţie cu nivelul de la mijlocul Efecte dezastruoase DEVA: Marinarul îndrăgostit} PE­ 1L1A: Un nou număr de atracţie;
lie. La seminar vor participa specia- laborări şi înţelegeri. lunii mai 1958. Preţurile la cartofi au TROŞANI: Căi greşite; Lumini verzi; LONEA: Infrîngerea ; TE1UŞ : Alo?...
ti de frunte în domeniul ocrotirii să- crescut cu 14,3 la sută, preţurile la PARIS (A gerpres). — Zia­ de la 48 la 43 şi ch iar 40 săp- ALBA IULIA: Inima nu uită j înfrân­ Aţi greşit numărul!; ZLATNA'T Fami­
tăţii mamei şi copilului, din 27 ţări BUENOS AIRES — După cum rela­ margarină cu 6,4 la sută, la unt — rele o ccid en tale co n tin u ă să a- tăm înal, cu scăderea corespun­ gerea ; S E B E Ş : Marinarul îndrăgos­ lia U lianov; PAROŞEN1: Cei trei
ropene. tează agenţiile de presă, greva celor cu aproape 4 Ia sută etc. După cum se ducă noi veşti în le g ă tu ră cu e- zătoare a salariului. tit; ORAŞTIE; Inimă de oţel; din pădure ; APOLDU DE SUS : Lup­
CAIRO ~ După cum reiese din. re- 30.000 de funcţionari bancari din Ar­ arată în ştire, 12 din 15 produse ali­ fectele d e z a stru o a se pe care le HAŢEG: Alo?... Aţi greşit numărul: tătorul şi clovnul; BARU MARE :
lările săptămînalului egiptean „Roza- gentina continuă în ciuda ultimatumului mentare principale au fost afectate de are concurenţa m ărfurilor am e­ Cei 600 de m uncitori de la u- BRAD:' Omul meu drag; SIMB­ Comunistul ; CALAN : Copilărie în
-Yusef“ în prezent S.U.A. urzesc care le-a fost adresat de guvern. La creşterea preţurilor ricane asupra industriei ţărilor zinele de avioane „M orane-Sa­ RIA: S-a întîmplat la Penkov; Donbas.
anul de organizare a unui nou bloc Buenos Aires guvernul a concentrat Europei Occidentale. u ln ie r“, a m e n in ţa ţi de a fi co n ­
jresiv — „Pactul Mării Mediteranc". forţe poliţieneşti considerabile peniru MOSCOVA — In dimineaţa zilei de cediaţi, au încetat lucrul timp ini a m !i #
„In acest nou pact, scrie săptămîna- a împiedica manifestaţiile greviştilor. 25 mai a plecat din Moscova spre pa­ Z i a r u l „ i ’H u m a n i t é “ s c r i e în de o o r ă în z iu a de 19 m a i, la
I, se prevede să fie incluse Grecia, Potrivit agenţiei United Press Interna­ trie delegaţia comercială a Marii Bri­ legătură cu aceasta că direc­ apelul Confederaţiilor lor sin­ .Jj^R'OGRAMUL I : 6,15 Joc şi voie PROGRAMUL I I : 14,07 Concert
jrcia, Spania, Italia şi Tunisia', tional, cartierele sudice ale capitalei tanii in frunte cu sir David Ecoles, ţiunea uzinelor franceze de a- dicale, participînd la un m itin g '’’felină: 7,15 Muzică uşoară; 8,30 Mu­ simfonic; 16,15 Cîntece sovietice;
»actul Mării Mediterane”, arată săp- argentiniene arată ca o tabără militară. ministrul Comerţului al Marii Brita­ vioane „M orane-S aulnier“ a a- de protest. M uncitorii au pro­ 16,30 Noi înregistrări de muzică popu­
minalul, are menirea de a înlocui nii. La aeroportul Vnukovo delegaţia a nunţat în cursul unei adunări a testat îm potriva hotărîrii guver­ zică ; 9,10 Melodii populare romî- lară romîncască din Moldova; 17,00
ictul balcanic. PEKIN — La 25 mai a părăsit Pe­ fost condusă de Nikolai Patolicev, mi­ Com itetului uzinelor, hotărîrea nului francez de a c u m p ăra a- n eşti: 10,10 Concert simfonic; 11,03 Din viaţa muzicală a oraşelor şi re­
CAIRO — La 24 mai delegaţia Co- kinul, plecînd în Tibet, Pancen nistrul Comerţului Exterior al URSS, de a restringe activitatea. încă vioane am ericane, în tim p ce un Concert distractiv; 12,40 Duete in­ giunilor palriei; 18,05 Din muzica po­
itetului R.A.U. peniru construirea ba- Ertni Ciughiganţan, vicepreşedinte ai de membrii delegaţiei comerciale so­ din februarie, scrie ziarul, direc­ nou prototip francez „doarm e“ strumentale ; 14,00 Cîntece şi jocuri poarelor ; 19,40 Opera ..Paiaţe" de
ijului de la Assuan s-a înapoiat la Comitetului Permanent al Adunării Re­ vietice, precum şi de sir Patrick Reilly, ţiunea acestor uzine a încercat în atelierele de la P u te a u x de populare romîneşti: 14,30 Muzică u I.eoncavallo; 21,15 Vechi melodii
airo, venind din Moscova. La sosire, prezentanţilor populari din înlreaga ambasadorul /Marii Britanii în URSS. să închidă Uzina de avioane din mai bine de un an. şoară sovietică; 15,10 Muzică instru populare romîneşti; 21,55 „Pagini din
lusa Arafa, ministrul Lucrărilor Pu- Chină, preşedinte ad interim al Comi­ ’P u te a u x , m ă s u r ă c a re n u m a i mentală; 15,40 Răsună cîntecul ş literatura pianului“ ; 22.35 Canzonete
tetului de pregătire pentru constitui­ ROMA — Agenţia France Presse ¦datorită acţiunii unite a tuturor •Intr-o declaraţie, organiza­ jocul pe întinsul patriei; 17,25 .No interpretate de Benjamino G ig li; 23,15
rea Regiunii Autonome fibetane. relatează că generalul Bruno Lucini, m uncitorilor acestei uzine, a pu- ţiile sindicale- din „M orane“ de­ înregistrări de muzică simfonică ro Muzică populară romîncască.
şeful stalului major al armatei italie­ ••tat fi î n f r î n a t ă . nunţă „proasta orientare poli­ mînenscă ; 18,05 Legendele popoare
ne, însoţit de generalul Alfonso Che- tică a guvern u lu i şi a p a tro n i­ lo r : Legende aie popoarelor din Am BULETINE DE ŞTIRI: 5.00: 6,00;
ccia, şef adjunct al statului major al In prezent s-a an u n ţat redu­ lor, răspunzători, de d ram a in­ rica de Sud: 18.35 Muzică uşoară; 7,00: 11,00; 13,00; 15,00; 17,00; 19,00;
armatei italiene au plecat la Ankara dustriei aeronautice franceze“. 19,05 Concert de muzică populară ro- 20,00; 22,00; 23,52 (programul I).
pentru a avea întrevederi cu şeful sta­ cerea num ărului orelor de lucru mînenscă : 21,15 Carnet de artă; 21.30 14,00 ; 16,00; 18,00; 21,00; 23,00 (pro­
tului major al armatei turce. Muzică uşoară romîncască. gramul II).

Redacţia şl administraţia ziarului sir. 6 Martie nr. 9. leleion: 188; 1891 75, Taxa plătită în numerar conform aprobării Direcţiunii Generale P.Î.T.R. nr. 236.32« din 6 noiembrie 1949. — Tiparul : Întreprinderea Poligrafică „1 Mai" — Deva.