Page 88 - 1959-05

¦ *y ¦ PR0LETAR1 DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI-VA!
Anul XI Nr. 1378
(, Tinărdl Aclam Iliria lucrează ca
l manipulant ta coiicasorul staţiei de }
LL sortare şi preparare a minereului)
L de la mina Teliuc. Este un tlnăr 1
( conştiincios, şi întreţine in bune -j
L condiţim i utilajul ce i s-a in cre-)
( dinţat. Ţ depus eforturi susţinute rii au obţinut succese g|ce nu a(j fogt to(.
^ IN FOTO': Tinărul Adam Ilina'l
( la locul de muncă. ^ ca nişte adevăraţi toboşari, pătucurile igienice şi multe alte
Peste 600 hectare
îm pădurite
P în ă în ziua de 26 m ai, co­
lectivul ocolului silvic P etro ­
şani şi-a îndeplinit în proporţie
de 105 la s u tă p la n u l a n u a l de
plantare a puieţilor în exploa­
tările forestiere şi g o lu rile dd
m unte. In a c e a stă p rim ă v a ră , ei
au plantat peste 600 de hectare
teren cu puieţi de molid, pal­
tin şi frasin. D intre acestea, s u ­
p r a f a ţ a de 12 h e c t a r e a f o s t î m ­
pădurită prin m unca voluntară
a utem iştilor din P e tro şa n i şi
Fruntaşă în comerţul de stata salariaţilor ocolului silvic.
•v- MIHAl TRIFOI
< corespondent
Brigada de la sonda 5.333
Sub turla de oţel. a sondei
5.333 Vulcan, se lucrează in­
tens. Macaraua urcă şi co­
boară extrăgind din adincuri
probele de teren. Printre zgo­
motele motoarelor se aud din
cînd în cind comenzi. Rar
însă. Mai rar decit la alte
sonde. Aici lucrează sondori
cu înaltă calificare. E briga­
da de calitate a întreprinde­
rii de explorări Lupeni. Se
caută cărbune. Ei s-au anga­
jat să exploreze subsolul Văii
Jiului la un preţ de cost cit
mai redus. Pînă acum ei s-au
ţinut de angajament.
Ştiam de la Farcaş-baci,
preşedintele comitetului de în­
treprindere, că şi-au ţinut cu-
vintul. Cifrele însă sunau
parcă mai frumos aici pe cul­
mea stîncoasă de deasupra
Vulcanului. Ele
erau exprima­
te cu mîndrie
îndreptăţită de
maistrul son­
dor Gheorghe
Ştefănoiu.
Şutul era pe sfirşite. Se
extrăgea ultima bucată de
ieavă de deasupra tubului ca-
rotier — purtătorul de pro­
be. Cu mişcări precise dar
repezi, şeful echipei mane­
vrează manetele granitului.
Sondorii pun cleştele, deşuru-
bează şi scot la lumina zilei
sapa ce sfredelise ore întregi
pămintul. Tubul carotier a
ieşit. Sondorii îl poartă pe
braţe spre rampa de descăr­
care. După efortul lor se poa­
te vedea că tubul e plin. Şi
intr-adevăr: din tubul de oţel
începe să se scurgă pe jghea­
bul de probe, cei 3 m. de ro­
că captată. Strădania de o
zi a echipei a dat roade. La
procentul de 53 la sută reali­
zat peste plan în luna apri­
lie se vor adăuga noi pro­
cente. Noi metri foraţi, noi
sume realizate prin economii
la preţul de cost. Pînă acum,
ei au adus întreprinderii
Citiţi în corpul ziarului: In întîmpinarea Zilei
internaţionale a copilului
R eg io n ală 4 pagini 20 bani • A n in o a s a de ieri şi de
f -. f . ¦ ,N .« ,
I H unedoara-! leva azi (pag. 3-a) -.
Vineri 29 mai 1959 9 C om uniştii — în fruntea •lfiS S « §
întrecerii pentru cit mai m ul­ s l-itl*
te econom ii (pag. 3-a)
• Zlatna întinereşte
(pag. 2-a)
• „L a b ra ţ cu cîn tecu l şi
dansul“ (pag. 2-a)
• Căile rentabilităţii gos­
podăriei agricole de stat din
C ătan (pag- 2-a)
Minerii Văii Jiului reduc Veşti din ţarăv w w w v .? V'vA/vxi-v'ves/*
preţul de cost al cărbunelui ÎN C U R Î N D
în primele pafru luni — importante economii pesfeplan Articole de fire şi fibre sintetice llSiiii........ y,,,' . y *' i
fa tá
In minele Văii Jiu- plicarea unor metode seama respectării cali- In cursul lunii iulie vor fi 1° condiţiile de prelti- Trebuie să fie tare inieresantă poza din cartel
lui progresul tehnic se înaintate de muncă, tăţii cărbunelui şi a re- puse In vtnzare în magazine crare a acestei materii prime
dezvoltă necontenit. Ar- prin folosirea rezervelor ducerii consumurilor primele articole realizate din utilajele şi maşinile existen-
marea metalică a aba- interne, au obţinut e- specifice,
ţaţelor frontale, arma- conomii Ia preţul de Rezultate bune a ob- fire şi fibre sintetice produse te. Pentru realizarea unei
rea cu prefabricate din cost al producţiei bru- ţinut şi colectivul mi- în ţara noastră la Uzinele de producţii importante de ţesâ-
beion a galeriilor, s-a te în valoare de peste nei Petri la, care a re- la Săvineşti. De pe acum turi şi tricoturi din relon a
extins la toate exploa- 3.800.000 lei. alizat economii la pre- sint pregătite pentru a intra început la întreprinderea
tările. Drept urmare, in In fruntea luptei pen- ’ ful de cost în valoare in fabricaţie numeroase arii• „Tudor Vladimirescu“ din \
primele patru luni ale tru economii s-a situat de peste 1.000.000 lei. cote de ţesături şi tricotaje Capitală construcţia unei noi
acestui an au fost ob- mina Vulcan, care a La baza succesului pe- din fire sintetice, precum şi secţii de ţesătorie cu o produc-
ţinute însemnate eco- realizat economii de trilenilor a stat spori- J 1 sortimente de ţesături, de ţie anuală de 5.000.000 m. p.
noinii de material lem- peste 1.230.000 lei. Mi- rea productivităţii mun- lină în amestec cu fibre sin- V o unei secţii de finisaj cu
jeflce o capacitate anuală de
nos, energie etc. In a- nerii de aici au redus cii. Se ştie că aceşti ITn \întreprinderile care o o r 8t.r0i0co0i.u0r0i0> cma.rgp. uţermsămtuzrăi ssiă
ceastă perioadă, sub în- preţul de cost al căr- mineri lucrează de mai produce articole din fire şi intre parţial în funcţiune spre
drumarea organizaţiilor bunelui cu 6 la sută multe luni cu un ran- fibre sintetice au fost adap- sfirşitul. anului.
de partid, minerii de faţă de perioada cores- dament mediu pe post,
la Lonea, Petrila, Vul- punzătoare a anului de peste o tonă de :Noi unităţi de industrializarea lemnului\
can şi Uricani, prin a- trecut, îndeosebi pe cărbune. In vederea valorificării su­ înaintează construcţia fabri­
perioare a lemnului, în ţară cilor de mobilă, de plăci a-
Cărbune mul}, de bună calitate şi ieftin se construiesc noi unităţi de glomerate din lemn, de che­ De la băieţi, florile sînt totdeauna bine venite.
industrializare, iar cete exis­ restea şi de placaje de la
tente sint înzestrate cu uti­ Complexul de industrializare ^privind ia tabloid aia
laje perfecţionate. Preajba, regiunea Craiova.
In scuarul din parcul oraşului copiii se joacă. Bat min­
„In acest an, noi am Mobilizaţi de organb rii calităţii cărbunelui, La Complexul de industria­ Este aproape terminată şi gea, se dau în hinte, merg pe trotinete sau triciclete etc. Bă­
dat mai bine de 12.800 lizare a lemnului de la Gă- construcţia fabricii de lăzi ieţii sînt mai gălăgioşi ca întotdeauna, iar fetele stau distante
tone cărbune peste zaţiile de partid, mine.- condiţiile geolo- prin decupare de la Serdaru. şi graţioase ca nişte flori gingaşe. Pe fondul verde al par­
plan. Minerii noştri au lăuţaş, unde a intrat in func­ cului petele mişcătoare, albe, galbene, roşii şi albastre ale ro­
Pentru valorificarea mai chiţelor iţi dă imaginea unui tablou viu.
pentru a da tot mai ţiune o fabrică de placaj de bună a masei lemnoase, în­
mult cărbune“ — spu- frumoase şi în ce pri- treprinderile industriale sini Cărţile de poveşti, cu poze frumos ilustrate, care ii ten­
veşte reducerea preţului eatjna avora ile ex- mare capacitate, se constru­ înzestrate cu noi utilaje. tează atit de mult, tamburinele pe care au început să le bată
iesc noi secţii pentru plăci jucării au rămas la grădiniţă. Acum au oră de distracţie In
de cost. Astfel, în pri- *rafîer'l unu> cărbune aer liber.
celulare şi plăci aglomerate
mele patru luni ale â- curat, măsurile luate şi Sînt vreo 60 ta număr. Fetiţe şi băieţi. însoţiţi de un
din lemn. Intr-un ritm viu grup de educatoare ei se destină bucurindu-se din plin de
nea deunăzi cunoscutul nului, prin reducerea aplicate de conducerile binefacerile soarelui de mai. Am stat de vorbă cu ctfiva din­
şef de brigadă, Vasile sistematică a consumti- sectoarelor ca şi munca
Apostol de la. Uricani. rîior specifice, prin îm- de agitaţie dusă în rîn-
Şi are dreptate. bunătăţirea calităţii căr- dul minerilor, au făcut
Succesele obţinute de bunelui, au obţinut e- 03 procentul de cenuşă
minerii de la Uricani conomii la preţul de admis în cărbune să nu
se datoresc creşterii -C05t de peste 600.000 {ie depăşit. In acest fel, FESTIVAL LA TEIUŞ
neîntrerupte a produc- lei. colectivul minei Uri-
tivităţii muncii. Ei au Trebuie subliniată ex- câni a beneficiat de încă de dim ineaţă Teiuşu! a ta t corul şi tarafu l căm inului tre e i : ,:
fost gătit cu haină de sărbătoa­ cultural din Strem ţ, dar m ai a-
reuşit să dea pe fiecare perienţa pozitivă a co- imP°Uante sume ca re. Zeci de drapele erau arb o ­ jes corul ceferiştilor din Teiuş, —- „Atletul" — aşa s-a recomandat Gigi Dascălu cu o
rate la m ajoritatea clădirilor din care a prezentat un repertoriu
post prestat cîte 1,050 lectivului minei .Uricani bonificaţii pentru cali- localitate. Acelaşi aspect să rb ă ­ închegat şi la un nivel artistic voce ca de bas. Prima sa performanţă? In fiecare dimineaţă
ridicat.
este primul care vine la grădiniţă şi încă... fugind. Intr-ade-
Gompetiţiile sportive, m anifes­
tone cărbune. în privinţa îmbunătăţi- fate. tările artistice, cît şi atm osfera ţ văr un „ atlet“ cu... reale posibilităţi.
toresc l-au îm b răcat şi curtea de sărbătoare tinerească prile­ Nora Butaş este o altă speranţă dar nu a sportului ci a...
m are a şcolii m edii — unde s-au juită de festivalul intercom unal, dansului. Alături de Sanda Cazacu, Dorina Tache şi de alte
ţinut probele de atletism , volei
vor ră m în e m u ltă vrem e în a- încă 8 fetiţe execută in aer liber cu multă graţie un dans pe
mitirea cetăţenilor comunei Te­ care împreună îl vor prezenta de ziua lor — a copiilor.
iuş.
Recent, înfr-un cadru festiv şi han d b al, cit şi sala de sp ec­ După terminarea distracţiei au pornit-o chitind printre
! s-a decernat insigna de „Frun- tacole a clubului G.F.R., care A. OŢOIU
taş în com erţul de s ta t“, to v a ­ a găzduit m anifestaţiile cultura­ corespondent aleile parcului spre grădiniţă. Aici ii aştepta o masă gustoasă cu
răşei M aria D ănilaş gestionară
supă şi friptură precum şi un desert la alegere. Apoi ta somn.
la m a g a z in u l de tr ic o ta je din o le. Ce copilărie fericită I
raşul Deva. S-au adunat lă Teiuş tinerii ¦k
Gu această ocazie s-a scos în din satele Strem ţ, G eoagiu de
Sus, Geomal, O breja, Găpud ş Dar, vă mai datorăm o explicaţie. Cei 60 de copii sint
evidenţă faptul că tov. M aria
din oraşul Deva şi frecventează grădiniţa sezonieră cu pro­
D ănilaş depune o m uncă sîrguirt- d in a l t e s a te , to ţi î m b r ă c a ţ i îi gram normal. o-, 4
cioasa şi că reuşeşte să d ep ă­ m inunatele lor costum e naţio n a
aproape 60.000 lei economii. şească planul ia acest m ag azin . le. Colectiviştii excursie
Totodată, această brigadă a Aşa, de pildă, pe trim estrul I
făcut economii în valoare de al anului curent, m agazinul a ă- După deschiderea festivalulu Cind. sirena uzinei „ Vicîo- ele, pornesc şi clntecele colec- cursie şi să se bucure din plin
peste 50.000 lei prin reduce­ v u t o ’d e p ă ş i r e d e 6 2 la s u t a , ia r intercom unal al tineretului, su ria“-Cătan sunase ora 5 şi ju-
pe lu n a a p rilie o d e p ă ş ir e 'de 61 tele de cetăţeni, — tineri şi vîrs mâtate, in faţa căminului cui- tiviştilor. de darurile şi frumuseţile pa-
rea consumului de tuburi de la s u t ă . A f o s t a p r e c i a t .şi fe lu l nici, au participat la desfăşura furai din satul Strei, 40 de co-
oţet pentru tubaje. cum sînt organizate raioanele rea com petiţiilor sportive, iar al tectivişti, în două camioane, Desigur că după o săptămî- triei noastre dragi. Poate, de
acestu i m a g a z in , olt şi b u n a d e­ ţii au u m p lu t p în ă la refuz sa aşteptau nerăbdători momentul
Tinărul inginer candidat servire a consum atorilor ce se plecării în excursie la cabana nă de muncă încordată pe o- aceea, din privirile lui şi a ce-
de partid Constantin Busuio- prezintă în m agazinul condus de la de spectacole a clubului Bateia, in Munţii Retezat. In
tov. M aria D ănilaş. G.F.R. goarele colectivei, este bine lorlalţi colectivişti reieşea mul-
cescu, şeful şantierului de ex­ sfîrşit, se aude un „gata" şi
plorări Vulcan, îmi povesteş­ Gu nesfîrşite aplauze au fost venită o zi de odihnă şi de pe- ţumirea faţă de condiţiile ce
te despre căile care au dus maşinile pornesc. Odată cu
la aceste succese. răsplătiţi căluşarii din Geomal, trecere plăcută sus la munte, s-au creat pentru recreierea şi
In primul rîrid aceste fru­ soliştii V aleria L upea din O bre­ 1° aGr curat. ^ odihna oamenilor muncii din
moase realizări se datoresc Drumul pînă ta cabană a patria noastră,
faptului că munca lor este ja, Iosif D obîrtă din Teiuş, Sa-
fost nespus de frumos, mai a- jM masa comună am inchi-
îndeaproape îndrumată de co­ S1MION IOAN m o i l ă R o ş i a n u şi L i v i a O ţ o i u
muniştii din întreprindere, les după ce am intrat în mij- naj pentru prosperarea colec-
care, în această perioadă,
şi-au îndreptat atenţia în spe­ corespondent > d in C ă p u d . B i n e s - a u p r e z e n - locul pădurilor de brazi. tivei noastre şi pentru viitorul
cial asupra reducerii preţului
de cost pe explorări, care în Iată-ne sosiţi la cabană. ei fericit. Ne-a distrat apoi tî-
perioada de iarnă a fost de­
păşit pe ansamblul întreprin­ Frumoasă, curată şi îngrijită, n^rui acordeonist Simion Tat,
derii. In al doi­ ne-a primit prin responsabilul ^ îndoială, n-am renan­
lea rind reali­
zările sint re­ ei., care a ţinut să menţioneze ţai ţa dans, pe care l-am în­
zultatul muncii
entuziaste a că sînteni primii colectivişti so- cheiat Cu o „periniţă“ atunci
membrilor aces­
sili ta cabană Iritr-un grup aşa cind soarele coborîse printre
tei brigăzi. Exploratorii
Gheorghe Ştefănoiu, loan Mi- de numeros. Am rămas pro- ce([ne de brazi,
hăilă, Constantin Bundea,
Avram Iiuieţ, Grigore Drim- fund impresionaţi de buna rin- p)Upd o minunată zi petre-
băreanu, Vintilă Mătdărescu,
Grigore Biscu, Virgil Popes- dtiială pe care am găsit-o a- a / ^ -n mijiocui naturii, ne-am
colo sus, în creierul munţilor , rei-nfors !a casele noastre, bo­
ia o înălţime de peste 1.300 de m -n zilde ce urmează
, să muncim cu şi mai multă
Mulţi dintre noi, printre ca-> !nsuf[efîre pe ogoarele colecti-
re şi colectivistul Gheorghe ygi- sajui strei.
Barbu, in virstă de peste ou
de ani, n-au avut fericirea să i ° AN UDREA
participe la o asemenea ex- corespondent
cu şi Marin Ciobanii au de­ Elevii claselor a Xl-a se pregătesc
pentru examenele de maturitate
pus în acest răstimp eforturi
susţinute pentru traducerea
in viaţă a angajamentului
luat cu ocazia decernării Nu peste m ult timp elevii cla­ accentul pe m ateriile cele mai
grele. Tot în vederea pregătirii
steagului de brigadă de cali­ selor a X l-a de la şcolile m edii e x am en u lu i de m a tu rita te , din i-
niţiativa organizaţiei U.T.M ., au
tate. ¦¦ ¦' i se vor prezenta în faţa com isiilor fost o rg a n iz a te la cu rsu rile de
zi trei g ru p e de în v ă ţă tu ră . La
Cel mai important lucru de exam inare pentru a susţine aceste grupe elevii fruntaşi au
a ju ta t pe cei m ai slabi ca să
însă l-am aflat de-abia cînd e x a m e n u l de m a tu rita te şi u n d e rezolve unele problem e de m ate­
m atică, fizică şi chimie. P în ă
coborîsem ta malul Jiului, la începerea exam enelor, elevii
Şcolii m edii m ixte nr. Î din P e ­
Ungă termocentrală: brigada îşi vor culege roadele m uncii troşani se pregătesc intens pen­
tru a se prezenta cît m ai bine
de calitate de la sonda 5.333 depuse pînă acum. Gu emoţie în faţa comisiei de exam inate.
şi-a luat angajamentul să deosebită aşteaptă acest eveni­ R. BALŞAN
corespondent
termine forajul acestui punct m e n t şi e le v ii c u r s u r i l o r d e zi
geologic cu 30 de zile îna­ şi cei de la seral ai Şcolii m e­
inte de termen. Şi întregul dii m ixte n r. 1 din P etro şan i.
colectiv al întreprinderii este înaltă şi maiestuoasă, hala marelui laminor jmarilor agregate, mînuiesc cu o precizie uimi- In vederea acestor exam ene
elevii s-au pregătit,sub în d ru m a­
convins că harnicii sondori Btuniing este mîndria Hunedoarei de azi. toare lingourile de metal înroşit pînă ce aces­ rea profesorilor, cu m ultă serio­
Construită în anii de democraţie populară, ea tea capătă forma definitivă şi iau drumul al­ zitate. Astfel, în special elevii
din această brigadă îşi vor este dotată cu utilaje dintre cele mai moderne, c u rsu rilo r de zi, au m ers la m e ­
majoritatea produse ale industriei sovietice. tor sectoare de activitate. ditaţii cîte două ore pe săptă-
respecta, ca de obicei, cuvîn- Clişeul de mai sus reprezintă aspectul exte­ m în ă la fiecare m aterie punind
Zi şi noapte, oamenii Blumingului, slăpinii
tul dai. rior al Blumingului.
GH. ŞTOICOVICI
.VVWWVvViAAA'