Page 89 - 1959-05

Pa«?. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 1378

Z L A T N A -/Im/uJvJ u/w ; Cum ne organizăm Cărfi noi ,1 L a b f§ ţ eiL

ÎNTINEREŞTE munca în circum scripţie einteeul ii d a m u l

.-

De la începutul lunii îebrua- rigă de b a z ă a legăturii depu

(• Călătoream într-un compar- merg înspre şantier. Duduitul ^ rie şi pînă la jumătatea lunii tatului cu cetăţenii a fost întă- Prezentîndu-se pentru a uriaş tendinţei de a se face
doua oară In faţa publicului muzică formală, fără nici un
[ timent de clasa a ll-a a tre- tractoarelor, a buldozerelor^ 1 .aprilie, în circumscripţia elec- rită, au început să se înregistre-
L riului de pe linia îngustă Al- se pierde ca un ecou pînă 1 torală.nr. 1 Deva, unde am fost ze succese Care au făcut ca cir-
ales ca deputat în sfatul popu- cumscripţia noastră să fie evi- din oraşul nostru, de data a- sens, bazindu-se totul pe „ex­
^ ba lulia — Zlatna. In faţa departe. denţiaţă ca circumscripţie frun- ceasta cu spectacolul con­ plozii şi detunături" lipsite
L mea, pe o bancă, un bătrîn De cum ieşi din staţie, în ^ lar al oraşului, s-au realizat prin cert : „La braţ cu cîntecul şi de orice justificare. De ase­
dansul", tînărul ansamblu de menea, apariţia tirolezului
[ cu mustaţă stufoasă, cu păr stingă apare parcul „1 Mai“ j mun'ca- voluntară a cetăţenilor t a ş ă pe o r a ş . estradă din Deva a reuşit să (Ştefan Rusii) a fost peni­
bilă.
L alb şi faţa brăzdată de cute amenajat prin muncă volun- 1 o serie'de'obiective-de interes In tim p de n u m a i o lu n ă şi întărească convingerea spec­
tatorilor că se află pe un Succesul spectacolului l-a
t adinei, mă privea iscoditor, tară de tinerii comunei. Aici j obştesc care au -schimbat as­ j u m ă t a t e a m r e u ş i t s ă fa c e m a- drum bun, că are elementele constituit dansurile. Aici atît
care pot deveni cu vremea, calitatea libretelor cit şi cea
Pe faţa lui se observa că ar pot fi văzuţi seară de seară 3 pectul circumscripţiei şi au con­ p r o a p e 1.000 o r e m u n c ă v o l u n ­ printr-o muncă artistică stă­ a interpretării a fost aproape

vrea să intre în vorbă, l-am tineri şi băţrîni,- femei şi co- 1 tribuit la îmbunătăţirea condi; t a r ă a t r ă g î n d în a c e s te a c ţiu n i

venit în ajutor. pii, plimbindu-se pe aleile în- 1 ţii lor de viaţă', ăie locuitorilor m ajoritatea cetăţenilor din cir­
de aici. cum scripţie. Astfel s-au curăţat
— De unde eşti moşule ? grijite. In apropiere se găseş- J 240 m. şan ţ tran sp o rtîn d u -se cu
încă de la prima îrjtîlnire a-
— Pe mine să 'nu mă faci te o clădire impunătoare. Şi -j vută cu alegătorii am constatat roabele şi căruţele circa 25 m.c. ruitoare, buni interpreţi ai fără cusur. Dacă am arăta
că în această circumscripţie sînt pgmînt, s-au plantat 100 bu­
mos. Eu sînt tînăr. Io aşa mă acum localnicii îi spun casa -) genului atît de dificil cară numai cîteva din e le : „In
forţe suficiente' pentru a trece câţi pomi ornam entali, s-au re­
simt. Oi avea eu 70 de ani Atbinii. Aici, unde odată hu- j la acţiu n i concrete în vederea p arat 40 m.l. g ard u ri, s-au v ă ­ este estrada. parc“ , unde intervine dan­
înfăptuirii obiectivelor propuse. ru it 30 de podeţe şi 080 pomi sul ţigănesc, „Mănuşa“ — din
l dar nu mă dau pe unul de... zarea unul din cei mai mari ] Alegătorii îşi exprim au cu en­ decorativi şi fructiferi etc. C e tă ­ Demn de relevat este fap­ folclorul rus, „Idilă pe vre­
tuziasm dorinţa de a participa ţeni ca Jula A ugustin, Ioan P o ­ tul că acest spectacol muzi­ muri", „Pe plaiuri maghia­
— Iartă-mă, am greşit. proprietari de mine, este in- V v o lu n tar la realizarea acestor pa, L az ă r A viron şi A lexandru cal a folosit melodii şi texte re“ , sau „ Dansul georgian“
acţiuni, luîndu-şi num eroase an ­ H enţiu au fost în acest răstim p create în marea lor majori­ şi tot ar fi destul. Interpreţii
l Bătrînul mă privi cu coa- stalată o mică policlinică un- T gajam ente. în fruntea tuturor acţiunilor, an- tate de actori locali. Actorii — fiecare la riadul său —
trenînd astfel şi pe ceilalţi ce­ Mişu Popescu j i Lucian Ra- bine îndrumaţi, dansînd cu o
[¦ da ochiului şi schiţă un zîm- de oamenii muncii vin pentru ^ Gu toate acestea la început tăţeni la înfăptuirea propunerilor dulian, actori ai teatrului şi
a existat o perioadă de inacti­ lor.
> bet. După ce-şi înfundă tutun a-şi căuta de sănătate. vitate, cînd, din lipsa unei o rg a­ LITERATURĂ TEHNICĂ
n izări c o re sp u n z ă to a re şi d a to ri­ De asem enea, un preţios spri­
[ în pipă şi pufăi de cîteva Inaintînd spre centrul co- 1 tă unei slabe munci de m obili­ jin am prim it de la com itetele de M ETALURGIE
z a r e a c e tă ţe n ilo r, r e a liz ă rile e-
l ori, se aşeză mai comod pe munei, o altă clădire impu- ¦]
rau sub posibilităţile existente.
L bancă si intră în vorbă. nătoare îţi atrage atenţia: j B. H O R O V I T Z : A n g re n a je ci-

f- — Nu eşti de prin părţile şcoala profesională. Sute de 1 lindrice. prezentatori ai programului, pasionantă dăruire, au tran­
s-au străduit să alcătuiască smis — şi aceasta este cea
[ locului ? fa ai muncitorilor, ai ţărani- J 380 pag. 13,20 Iei. o linie directoare în program, mai relevatoare problemă —
mesajul dansului respectiv.
r _ Nu, dar amlucrat şi eu lor din împrejurimile comu- -j Ed. tehnică care să adune o selecţiune Nu am avut de-a face cu ex-
variată de cîntece şi dan­ chibiţii coregrafice în sine, ci
l odată pe aici. De atunci a nei, învaţă aici tainele dife- -j E L E C T R O T E H N IC Ă suri, pentru a transmite spec­ lucrîndu-se librete coregrafi­
tatorilor clipe de adevărată ce s-a reuşit să se impună
[• trecut mai bine de IO ani. ritelor meserii: mineri, topi- j R. R U D E N B E R G : F en o m en e desfătare. Acest lucru le-a spectatorului, în mod direct
tran zito rii în sistem ele electro- reuşit în bună parte, fiind ideea momentului respectiv.
\ S-o fi schimbat mult Zlatna tori, lăcătuşi, fierari etc. ) energetice. insă deficitari la capitolul ur­ Socotim că întregul ansam­
740 p ag. — 46,70 lei. mării consecvente a firului blu coregrafic merită, cu pri­
( de cînd n-am văzut-o. Cele povestite de bătrîn 1 Ed. tehnică conducător. Ideea interesantă sosinţă şi pe această cale a-
de a se urmări întreaga desfă­ plauze.
l _ oho, si încă cit. le-am văzut. Am aflat însă T şurare a spectacolului prin

1 După ce mai trase cu sete în plus multe. In comună mai ^ După cum s-a dovedit mai tîrziu, strad ă în m unca de lăm urire d u ­
aceasta se d a to ra şi fap tu lu i că să pentru transform area socia­
[• din lulea încă cîteva fumuri există o maternitate, un sta- în m unca de m asă nu fuseseră listă a agriculturii. Pînă acum
antrenate în suficientă m ăsură s-a u în scris în g o sp o d ă ria agri
ţ continuă. ţionar pentru copii, o biblio- .j şi com itetele de stra d ă . Ne m ă r ­ colă colectivă cu întreaga su ­
g in isem d o ar la a leg erea şi in ­ p r a f a ţ ă d e te r e n 15 c e tă ţe n i ia r
l _ Nu erai în Zlatna a- tecă mare etc. Am aflat de •) struirea lor. Sarcini concrete în ­ a lţi 10 c e t ă ţ e n i , c u o m a r e p a r t e IN D U STR IE CHIMICĂ
să nu am repartizat membrilor din p ăm înt în întovărăşiri. K. W 1NNACKER, E. W EIN-
l tund cînd or început să facă asemenea că prin cele 12 u- ] acestor comitete, fapt care a a-
vut ca rezultat lăsarea lucrurilor P entru viitor, preconizăm lu a ­ GAERTNER : Tehnologie chi­
[. căsile alea cu etaj pe Troian? nităţi comerciale, populaţia 1 rea şi a altor m ă s u ri p e n tru a m i c ă o r g a n i c ă , vo!. 111.
684 pag. — 41,50 lei.
t Nu eram. Zlatnei a primit pînă acum, ţ intermediul a doi reporteri a A monta un asemenea spec­
Ed. tehnică
— Să le vezi. Stau 'în ele mai mult, faţă de anul trecut, j fost deseori părăsită, pentru tacol este un lucru dificil, pe

\ vreo 40—50 de familii. ...A- cu 55 tone făină integrală, ¦) ca in actul doi să nu fie de­ care colegii de la Deva l-au
cît enunţată. Aceasta a dus făcut cu pasiune, reuşind să
[ veni si spital. Nu-i aşa mare, cu 1.200 kg. slănină, cu pes- 1 în mod inevitabil la o sără­ prezinte, după cum declara,
C dar e bun. N-am fost pe. a- te 2.000 kg. zahăr, 1.000 kg. ^ cie a textului şi mai ales la însuşi directorul teatrului în
t colo. Lumea spune că poate conserve şi multe altele. C O N S T R U C Ţ II un amalgam de situaţii, din cuvîntut din program, un
-ţ C. N. A V RA M şi alţii : M a n u a l care ei înşişi (actorii şi pre­ spectacol al tinereţii. Tocmai
zentatorii) cu greu s-au pu­ pentru aceea, unele „bătrî-
[• să stea vreo 50—60 "de be- *1 să m e a rg ă de la sine. U n ce­ a tra g e pe cetăţeni în şi m ai m a re pentru calculul construcţiilor. tut descurca. Plin de vervă, neşti" cîrlige în prezentare,
tăţean văruia gardul, altul nu, m ăsură, ta înfăptuirea obiective­ 1.964 p a g . — 78,00 Iei. spiritual, actorul Mişu Po­ unele nefireşti poze ale cin-
!ţ legi. Aşa ceva n-am avut de In ultimii ani comuna Zlat- ) unul c u ră ţa ş a n ţu l, altu l îl lăsa lor de interes obştesc. Gu sp ri­ pescu, semnatar şi al regiei ar­ tăreţilor sau unele interven­
l cînd îi Zlatna. Are fel "de fel mai departe neîngrijit etc. Invă- jinul com uniştilor din circum ­ Ed. tehnică tistice, s-a lăsat furat în cea de ţii orchestrale formulate pe
na a cunoscut şi o bogată ac- 1 S. M . P O L O S 1N -N IK 1 T 1 N : M a ­ linia muzicii nu-şi pot avea
de aparate. Sînt şi vreo 5-6 tivitate culturală. Există aici j a doua postură de tendinţa locul într-un astfel de spec­
un cinematograf cu peste 300 3 şini rutiere (B azele m ecaniză­ încărcării comediei de dragul tacol.
doftori. Nu mai vorbesc, de rii lucrărilor rutiere). comediei.
228 p a g . — 7,85 Iei. Munca regizorului, a ta­
magazine. Avem unul mare locuri, două coruri şi nume- ] ţî n d d in e x p e r i e n ţ a ’a l t o r d e p u ­ scripţie ne vom strădui să ne Partenerul său Lucian Ra- lentatului dirijor care se dă­
taţi, am trecut atunci la concre­ îm bunătăţim continuu activita­ Ed. tehnică dulian, talentat artist, a plă­ ruieşte cu pasiune în specta­
unde găseşti tot ce-ţi pofteş- roase alte formaţiuni artis- 1 tizarea muncii acestor comitete. tea, astfel ca sarcinile trasate de cut tocmai prin simplitatea col (Ştefan Răduţ), a maes­
Am îm părţit sarcini concrete or- Conferinţa regională de partid *** In d icato r de n o rm e de d e­ cu care i-a servit bagajul de trului de balet Alioşa Caras-
te inima. Avem şi brutărie şi tice în care sînt antrenaţi 1 ganizînd m unca fiecărui m em ­ să fie traduse în viaţă. poante colegului său. Aş pu­ tate (asistent Paul Grădina­
viz pentru lucrări de linii fe­ tea spune că ta capitolul li­ rii) vădeşte o serioasă preo­
măcelărie, şi difuzoare. Toa- sute de tineri. -j rate „L“. bret, proză, prezentare, au­ cupare colectivă de a înfăţişa
496 p ag. — 10,70 lei. tori, regizori şi actori, pot spectatorilor momente de ar­
tă ziua cîntă difuzoarele. Dar, Toate acestea dovedesc gri- 3 încă să îmbunătăţească spec­ tă autentică.
Ed. tehnică tacolul, care nu va avea de­
[; ce mai, dacă o să mergi la ja partidului şi guvernului ] cît de ciştigat. La unele deficienţe pe care
le-am semnalat se adaugă
L Zlatna. o să le vezi pe toate, pentru ridicarea nivelului de ~] bru din com itet după cum ce­ GROS ARGHIR Partea muzicală propriu- faptul că decorurile şi mai.
l ...Şi-acuma, şti ce, vreau reau îm p reju rările, pe n u m ere do depvtâi ik circumscripţia electorală zisă a spectacolului ne-a ales costumele sînt inexpresi­
trai al celor ce muncesc. 1 case. N u m ai după ce această ve- plăcut. Apariţiile excelente ve, lipsite total de un colorii
C să-ţi. spun o vorbă. Dacă aş FLAVIU ISI'R/ViE 1 nr. I Dsva ale tui Felician Fărcaşu au care să amintească tocmai
L fi mai tînăr tot ar fi mai bi- făcut să răsune pe bună mesajul bucuriei, al tinere­
.1 dreptate, explozii de aplauze. ţii, al primăverii.
Folosind bogăţia folclorică,
[ ne. Cînd mă gîndesc ce via- T Prin înlăturarea deficien­
interpretul nu se mulţumeşte ţelor de mai sus avem con­
ţă am dus, şi cum trămte Le. secţia de SILVICULTURĂ — să cînte, ci cu o autentică vingerea că spectacolul va
preparai mezeluri INDUSTRIA LEM NULUI trăire actoricească, el redă creşte simţitor, constituind
t azi tinerelul ăsta... j a fabricii l.A.R.T. conţinutul fiecărei bucăţi, un frumos succes al între­
din Deva lucrează N. G. G H E L M E Z IU , P. N. SU - stîrnind din plin admiraţia gului colectiv.
Bătrînul îşi trase pălăria ~] şi muncitorul Ioan CIU : Identificarea lemnului. celor ce-l ascultă. Cîntecul
Andraş. Sub în­ 400 p a g . + 159 p la n şe în tex!
pe ceafă şi îşi freacă fru.n- 1 drumarea perma­ şi 14 p la n ş e c o lo ra te în a fa ra
nentă a comuniş­ textului — 49,60 iei.
tea. J tilor, el <1 reuşii Ed. tehnică
să devină fruntaş
— Poate ai nepoţi ori co- -j în producţie. Pen­ LITERATURĂ
tru meritele sale, AGROZOOTEHNICĂ
1 pii care o duc bine.

[ — Am, am. Doi lucrează 1

^ la uzină, iar nepoata-i la 1

L Alba lulia, la învăţătură. Am ^

l fost şi pe la ea. Doamne ce )

t- păpuşă de fată. j

[* organizaţia de par­ V1NTILĂ EU G EN : Protecţia maghiar al Irinei Pojony, so­ CONSTANTIN DINISCHIOTU
...Timpul a trecut pe nesim- ^ tid a holărit r,a in lem nului.
curind să-i pună 332 pag. + 5 planşe colorate brietatea apariţiilor tui Dinu regizor artistic la Teatrul
[ ţite. Trenul se opri în stafia -j in discuţia comu­ în a fa ra textului — 23,90 lei. Iancu, cupletul „Graurii au de stat „Valea Jiului“
l Zlatna. Fumul plumburiu, ce ] niştilor cererea de Ed. tehnică sosit“ pe muzica lui Duna- — Petroşani —
j- dă buzna pe coşurile înalte ] a ji primit in rin- evski ca şi alte momente mu­
^ ale uzinei, se râspîndeşte 1 durile candidaţilor BELETRISTICĂ
de partid. zicale, au fost frumos inter­
[ peste crestele munţilor ce o ^ OVID1U : M etam orfoze
L înconjoară. In apropiere se •] IN FOTO: Mun­ Traducere, studiu introductiv
t găseşte un vast şantier de ] citorul Ioan An­ şi n o te de D av id P o p escu .
[¦ construcţii industriale. Lume j draş la locul de 446 p a g . — 9,80 lei.
L multă. Forfotă. Oameni îm- ~ muncă.
r brăcaţi în salopete vin şi J

__/. / - I . / « 1 «— —! x - j >—/ V.--v .-/»_/, ' Ed. ştiinţifică pretate, stîrnind admiraţie.

o o o g c x x x » c i o o o o o o a a c x 3 0 o c x » o o o a o o o o o o o c x } a o E » o o o c x x x x x x x osxxxx)ocxx}oocacxxxsooooooooooocxx»ocx3ociôoooôô5Eôi»5ô»ôc In acest capitol însă putem

Consiliul G.A.S. din C ăian a Căile rentabilităţii gospodăriei cita ca un element cu care
an alizat de curînd situaţia eco-
nom ico-financiară a gospodăriei tru fiecare anim al, după vîrstă, ne declarăm în dezacord, mo­
pe trim estru l I al anului 1959. g re u ta te şi producţie. C ostul unei
Cu acest prilej s-a constatat că raţii să nu fie m ai' m are ca cel mentul muzical „Cîntec de
modul de folosinţă a terenului planificat, urm ărindu-se zilnic
este corespunzător. Din su p ra fa ­ dacă raţiile se respectă aşa cum leagăn“ de I. Kilzer, inter­
ţa totală a gospodăriei, terenul au fost stabilite, iar salarizarea
cu lturilor m ari rep rezin tă 60 la agricole de stat din C alan m uncitorilor de la an im ale să se pretat de orchestră. In acest
su tă, terenul cu legum e şi z a r ­ ’3 facă după producţia obţinută.
zavaturi 6 la sută, terenul cu moment se plăteşte un tribut
livezi de pomi 4 la sută, fineţe O rganizaţia de bază trebuie să
şi păşuni, 30 la sută. De a se ­ sămînţări, aplicarea îngrăşăm in­ vă pentru urm ârlrea preţului de aibă m ai m ult în vedere decît P i3 gătiri pentru
menea, s-a constatat că planul cost pe elem ente de cheltuieli, pînă acum problem a antrenării festivalul raional
de p ro d u c ţie a fo st în d e p lin it şi telor chimice, grăpatul, plivitul, IOAN RADOVICI iar serviciul contabilităţii să u r­ organizaţiilor U.T.M . şi sindicale
chiar depăşit la unele culturi, m ărească realizarea preţului de în o rg a n iz a re a întrecerii so c ia ­ Brigada artsitică de agitaţie din
cum este la orz de to am n ă. e tc. a f o s t d e p ă ş i t cu 24 ia s u t ă , secretar al Comitetului raional P.M.R cost prin leu. Consiliul g o sp o ­ liste între brigăzi, echipe şi in ­ comuna Roşcani, raionul IIia, de cu­
dăriei şi o rg a n iz a ţia de b a z ă au dividuali în cam paniile agricole, rînd înfiinţată, pregăteşte pentru fes­
C ulturile sînt fru m o ase şi p ro ­ la p orum b cu 8 la su tă şi la Hunedoara datoria să analizeze decadal, fe­ a consfătuirilor de producţie pe tivalul raional care va avea loc la
m it o p ro d u c ţie m a r e ia h a. A- lul cum se resp ectă preţul de brigăzi şi pe echipe, unde să d is­ 31 mai, revista satirică „Se mai în-
ceasta se datoreşte faptului că borceag, m azăre, legum e şi z a r­ cost la toate elementele, luînd cute reducerea preţului de cost. tîmplă şi la noi“.
s.-iu! a fost în g ră şa t, lucrat la. im ediat m ăsurile politice, o rg a ­ Pe lîngă aceasta e necesar să
tim p, în să m în ţă rile s-au făcut la zavaturi cu 9 la şută, faţă de cu seam ă costul unui hectar la n izatorice şi eco nom ice c a re să aibă ca unul din obiectivele sale Tiinerii ţărani muncitori M. Bentea,
tim p şi cu să m în ţă de soi, în tre ­ ducă la creşterea productivităţii principale desfăşurarea unei Octavian Mircea, loviţă .Mihuţ, Ema-
ţinerea culturilor se face m eca­ cheltuielile planificate pînă acum arat, sem ănat, discuit, grăp at m uncii, la red u cerea p reţu lu i de m unci politice de m a s ă vii şi m o ­ noil Sindea, Petru Oprean, Gheorghe
nizat, aplicîndu-se un complex, la aceste culturi. cost, la îndeplinirea planului de bilizatoare care să ducă la înde­ Petraşcu şi Melania Munteanu care
dc reguli agrotehnice, anim alele etc. Nu s-a urm ărit d te kg. de pro d u cţie la toţi indicii, atît în plinirea p lan u lu i de pro d u cţie la fac parte din brigadă, vor trece în
sîn t g ra s e şi frum oase. sectorul vegetal, cît şi în cel a- toţi indicii, la creşterea produc­ revistă realizările şi lipsurile din co­
Analizînd situaţia economică carburanţi, lubrifianţi a consu­ nim al. tivităţii m uncii, la reducerea pre­ muna Roşcani cît şi din comunele
D upă ce a fost dezbătută d a ­ ţului de cost şi la g rija faţă de învecinate.
rea de seam ă contabilă, s-a con­ şi fin a n c ia ră, în sectorul an im al m a t un tra c to r la un h ectar pe De asem enea, va trebui ca în avutul obştesc.
statat că activitatea economico- cel m ai scurt tim p să fie apli­ S. POPESCU
financiară a gospodăriei totuşi situ aţia se p rezin tă şi m ai nesa- faze de lucrări. cate norm ele de lucru care să O rganizaţia de partid are de corespondent
n u e s te Ta în ă l ţ i m e a c e r in ţe lo r ducă la cointeresarea m aterială asem enea datoria să analizeze
datpriia faptului că preţul de tisîăcătoare, depăşindiuse preţul In sectorul anim al de asem e­ a m uncitorilor şi pe baza acea­ periodic cum se realizează pla­
cost a fost depăşit atît în sec­ sta să se aplice un sistem de sa ­ nul de producţie la toţi indicii,
torul vegetal, cît şi în sectorul de cost cu 88 la sută. Acest n ea nu a ex ista t o e v id en ţă c la ­ larizare stimulatorie. luînd m ăsurile politice corespun­
anim al. lucru a făcut ca şi preţul de ră a producţiei. La fu ra ja re a zăto are care să ducă la lichida­
cost la litru de lapte să fie an im alelo r n u s-au în to cm it r a ­ In ceea ce priveşte sectorul rea lipsurilor ce se m ai m an i­
Acest lucru se datoreşte faptu­ m ult depăşit, deşi producţia pe ţiile pe cap de anim al, după mecanic, el trebuie să întocm eas­ festă în p ro cesu l de p ro d u cţie şi
lui că nu s-a u rm ă rit preţul de cap de vacă fu rajată a fost că o evidenţă clară pentru u r­
c o s t în mo.d o p e ra tiv şi n u a vîrstă, g reu tate şi producţie, în m ă rire a cheltuielilor eîe c tu a te la la aplicarea în viaţă a H otărîrii
fost defalcat pe faze de lucrări m ai m a re cu .71. la ş u tă decît reparaţii, consumul de carbu­
şi elem en te. Din a c e a s tă c a u z ă , era planificată. timpul de stabulare. Nu s-a ţi­ ranţi, lu b rifian ţi şi econom ii e- G.G. al P.M .R . şi a C onsiliului H yvr,
costul unui hectar de orz la n u t cont. de u n ită ţile n u tritiv e şi fectuate, iar salarizarea m ecani­ »5 C A T E G O R lilg
toate lucrările efectuate pînă a- P l a n u l fo rţe lo r de m u n c ă şi album ina digestibilă. Raţiile s-au zatorilor e bine să se facă după de M iniştri cu privire la unele
cum, ca p regătirea solului, în- salarii n-a fost urm ărit dccadal, întocm it pe efectivul total de a- şi s p e c u l e
ceea ce a d us la o n e ju stă co­ nim ale, pe specii, ceea ce a fă­ h a n tra j şi econom ii. m ăsuri pentru îm bunătăţirea
re la ţie în tr e fo n d u l de s a la rii şi - cut să nu se poată ţine o evi­ A, 8,C.
num ărul scriptic de muncitori. In sectorul an im al, la fu ra ­ conducerii şi co n tro lu lu i de p a r ­
A stfe l, p r o d u c t i v i t a t e a m u n c i i p e .: d e n ţ ă - c l a r ă , z i l n i c ă a f u r a j e l o r
cap de m uncitor este de num ai cu care a u : fost. hrănite an im a­ ja re a a n im alelo r e n e c e sa r să fie tid şi a activ ităţii econom ice în
50 la sută, iar sa la riu l m ediu ; lele. A ceasta a d u s la risipă de
pe cap de s a la ria t de 77 la su tă fu ra je şi deci la creşterea p re ţu ­ filate raţii corespunzătoare pen­ gospodăriile de stat.
lui de cost, al furajelor.
fa ţă de ce! p lan ificat. M u n c ito ­

rii nu ;! 1 lu c ra t pe b a z ă de n o r ­ ?

m e şi astfel au fost p u ţin in te ­ Ce trebuie să facă consiliul
resaţi în creşterea productivităţii -gospodăriei şi o rg a n iz a ţia de
m uncii. bază pentru remedierea deficien­
ţelor în leg ătu ră cu urm ărirea
Care sînt cauzele acestei si­ •preţului de co st?
tuaţii ? In primul rînd nu s-a

u r m ă r it co stu l în lei a fiecărei In primul rînd e necesar să

lucrări efectuate, decadal,, şi m ai fie introdusă o evidenţă o p erati­