Page 9 - 1959-05
P. 9
PR')!.ETARI DIN TOATE ŢĂRILE. UN1ŢI-V A I 1/ ' /—<r-' r~>r
° Reducerea preţului de
cost al cărbunelui — sarcină
importantă a minerilor Văii
Jiului (pag. 2-a — pagină
specială) ;
Anul XI Nr. 1353 Miercuri 6 mai 1959 4 pagini 20 bani ° Fiecare membru şi can
didat de partid cu sarcini con
crete (pag. 3-a) ;
SPRE N O I S UC CES E Atenţie deosebită 0 In Camera Comunelor:
lucrărilor Deputaţii laburişti condamnă
ÎN ÎNTRECEREA SOCIALISTĂ politica puterilor occidentale
de întreţinere
Siderurgiştii hunedoreni a culturilor (pag. 4-a) ;
La o secţie a G.A.S. Călan ° AAanevre aeriene ale ţă
rilor membre ale pactului de
la Bagdad (pag-. 4-a) ;
continuă şirul succeselor Colectivul secţiei din Bîrcea 0 Berlinul occidental nu La secţia de încheiat ciorapi de la fabrica „Sebeşul" lucrea
Mare a G.A.S. Călan acordă o ză şi comunista Ana Farkaş. Experienţa căpătată în munca pe
deosebită atenţie întreţinerii cul trebuie să fie folosit ca cen care o prestează, strădaniile sale şi disciplina de care dă do
turilor de pe cele 40 ha. de gră tru de provocări împotriva vadă la locul de muncă au făc ut să se bucure de mult presti
dină irigată. Lucrătorii de aici R. D. Germane (pag. 4-a) ; giu in rîndurite muncitorilor. De asemenea, îşi depăşeşte lu
au aplicat în urmă cu două nar sarcinile de plan cu 15— 17 la sută.
săptămini o grăpare uşoară pe 0 Pentru încetarea expe
8 ha. cultivate cu cartofi tim rienţelor cu arma nucleară IN CLIŞEU : Tovarăşa Ana Farkaş la locul de muncă.
purii, au îngrijit răsadurile de
pe 1.400 m. p. şi au plantat in (pag. 4-a).
grădină varză timpurie pe o su
După ce au cinstit ziua de 1 Mai aprilie ei şi-au depăşit planul de pro s-au soldat cu 654 tons cocs peste prafaţă de 5 ha., 160.000 fire Să realizăm indici superiori în folosirea agregatelor
cu frumoase realizări în producţie, har ducţie cu 4.225 tone fontă. plan. Cocsarii afirmă că se poale ob răsad de gulioare pe un ha. etc. mianmnaMD««im*xwho9» »«•wwwuww*w.i»jsw!Mjia
nicii siderurgişti de la Hunedoara con ţine şi mal mult. Zilele trecute a început aici
tinuă întrecerea socialistă pentru spo Succesele dobîndite au constituit un prăşitul culturilor din grădină. Toată atenţia calităţii cocsului
rirea şi ieftinirea producţiei de fontă, puternic imbold pentru noi şi impor Şi în alte secţii
oţel şi laminate. tante realizări. Bunăoară, numai în se pot obţine rezultate Pînă ieri, 5 mai, s-a prăşit şi minereului aglom erat
primele trei zile din luna mai au pro varza timpurie de pe cele 5 ha.,
în fiecare zi 175 tone dus peste plan 264 tone fontă. Între bune rădăcinoasele ( morcovi, pătrun Atît plenara 6.G. al P.MR. de utilizare sînt menţinerea unui nor indici de utilizare superiori
oţel peste plan cerea furnaliştilor de la secţia II-a jel), de pe 5 ha. şi sfecla roşie din noiembrie anul trecut, cît> şi mers constant al furnalelor, ex
continuă. După marea sărbătoare a oameni de pe un ha. S-au prăşit de a- Conferinţa regională de partid, ploatarea lor corectă şi urmări In ce priveşte minereul aglo
După cum se ştie, Ia cuptoarele lor muncii şi în alte secţii din Com semeriea 0,8 ha. cu ridichi, 1,5 au pus în faţa siderurgiştilor rea continuă a proceselor din merat, principala materie primă
Martin, ca de altfel şi în alte secţii, Cocsarii deţin binatul siderurgic Hunedoara, munca ha. cu ceapă verde, gulioarele hunedoreni, sarcina sporirii pro furnal, aprovizionarea la timp şi Ia furnalele secţiei noastre, a-
flăcările au rămas nestinse chiar şi conducerea se desfăşoară ai avînt. Merită să fie şi alte culturi. Acum, harnicul ducţiei de metal, îndeosebi a de calitate cu cele necesare pro cesta are un conţinut redus de
în prima zi de mai. Mergîud pe linia subliniat faptul că muncitorii şi teh colectiv al secţiei a început producţiei de oţel. Pentru a pro cesului de elaborare a fontei. fier, ceea ce duce la o produc-:
frumoasei tradiţii de a obţine rezultate In puţine locuri de muncă se des nicienii de la fabrica de aglomerare plantarea in grădină a 160.000 duce însă mai mult oţel, e ne ţie redusă de fontă pe m.c. voV
cît mai bune, oţelarii de la cele două făşoară o întrecere atît de însufleţită a minereurilor, care au rămas datori fire roşii şi 400.000 fire ardei. cesară mai multă fontă. Ori, Cît priveşte mersul constant lum util, deşi furnalele merg
oţelării Martin au reuşit ca în fieca ca la cocserie. Muncitorii şi tehnicie cu cîteva mii de tone minereu aglo creşterea producţiei de fontă nu al furnalelor, acesta se poate din plin.
re din primele trei zile din această nii din acest sector urmăresc ca co merat faţă de planul lunilor prece Intr-o Îînără gospodărie poate fi obţinută decît pe sea realiza printr-o urmărire atentă
lună să producă în medie cu 175 tone lectivul de aici să depăşească cu re dente, au pornit cu mai multă hotărî- colectivă ma ridicării necontenite a indi a proceselor din furnale, evitîn- Privitor la cocsul livrat de
mai mult oţel decît prevederile pla gularitate planul de producţie la toţi re să şteargă această pală neagră. cilor de utilizare a furnalelor. către uzina cocsochimîcă a com
nului. In această perioadă numai la indicii. Preocupările cocsarilor se con In primele zile de muncă ale acestei După terminarea irisăniînţării du-se astfel eventualele deranja binatului, cocs folosit la furna
oţelăria nr. 1 s-a produs în pius 347 cretizează tot mai mult în rezultatele luni ei au reuşit să dea zilnic peste porumbului pe cele 60 ha. pla Tn această direcţie, colectivul mente ce s-ar putea ivi pe par lul nr. 6, avem obiecţii în ce
tone metal. obţinute în întrecerea cu celelalte sec 350 tone minereu aglomerat peste plan. nificate, colectiviştii din tînâra de furnalişti de la secţia fur cursul exploatării. La rîndul lor, priveşte umiditatea şi rezistenţa.
ţii din combinat De asemenea, lamlnatorii de la lami gospodărie colectivă „Drumul nale noi, a obţinut o seamă de aceste deranjamente produc va In unele perioade, acest cocs s-a
De asemenea şi la noua oţelărie s-atî norul de 800 mm. au produs în a- belşugului“—Bîrcea Mare s-au succese frumoase. In luna mar riaţii în temperatura furnalelor. încadrat în cerinţele de calitate.
obţinut rezultate mulţumitoare. De pil In palru luni de zile ei au livrat ecastă perioadă cu 292 tone laminate ocupat de întreţinerea culturi tie bunăoară, la furnalul 5 a Variaţiile de temperatură duc Alteori însă — şi, din păcate,
dă, Ia cuptorul nr. 2, unde muncesc furnaliştilor 22.287 tone cocs metalur mai mult decît era planificat. lor. Ei au aplicat praşila l-a la fost realizat un indice de rea la un mers inconstant, cu agă nu rareori, — rezistenţa la tobă
prim-topitori harnici ca Z. Pane, T. gic peste plan, realizînd în acelaşi floarea-soarelui, cultivată pe 3 lizare de 0,892 tone fontă pe ţări, la reducerea mersului fur e abia de 270 kg., ceea ce e prea
Caramalis şi M. Brînzei, s-a realizat timp importante economii. Odată cu Ar fi de dorit, şi în a,cest sens exis ha. şi au început plivitul griu m.c. volum util, iar la furnalul nalelor. puţin faţă de condiţiile ce se cer
în ziua de 3 mai un indice de 8,17 începerea lunii mai, întrecerea socia tă posibilitate, ca şi colectivele de lui de toamnă. Numai ieri, 5 6 un indice de 0,833 tone fon cocsului introdus în furnalul res
tone metal pe m.p. vatră. In aceeaşi listă de la cocserie s-a ridicat pe o muncă de la Bluming, de la secţia mai, colectiviştii au plivit 15 din tă, pe m.c. Pe secţie, indicele In ultima perioadă de activi pectiv. Se mai constată la coc
zi, la cuptorul nr. 1, indicele de uti treaptă superioară. Primele trei zile l-a furnale şi de la oţelăria electrică cele 50 ha. cultivate cu grîu. s-a ridicat la 0,869 tone fontă. tate, aceste deranjamente au' sul de Hunedoara.-o inconstan
lizare a fost de 7,92. să caute să obţină în viitor reali S-au evidenţiat pînă acum echi fost mult reduse, fapt ce expli ţă în ce priveşte rezistenţa, lu
Sărbătorirea z ii zări cît mai bune. pa a IV-a, condusă de tov.- Ilie Aceşti indici înalţi ne-au dat că-în mare măsură succesele cru care de asemenea ne dă
Visirin şi echipa a Il-a condusă posibilitatea să elaborăm peste realizate. multă bătaie de cap. Trecînd la
presei comuniste de tov. Petre Anghel. prevederile planului de produc umiditate, se constată şi aici că
ţie în luna respectivă, aproape Reducerea mersului furnale admisul de 5- procente este de
La secţia Il-a furnale Cu prilejul zilei presei comuniste, tidului şi guvernului, precum şl a După terminarea plivitului, 2.500 tone fontă. lor se datoreşte însă nu numai seori depăşit, fapt care duce la
redacţia ziarului „Drumul socialismu hotărîrilor ' Conferinţei regionale de colectiviştii şi-au propus să în conducerii greşite a procesului perturbări în desfăşurarea nor
Muncitorii şi tehnicienii care deser lui“, organ al Comitetului regional de partid. ceapă prăşitul sfeclei de zahăr Succese frumoase am realizat tehnologic şi în mare măsură mală a procesului de elaborar»
vesc furnalele 5 şi 6 au realizat în partid şi al Sfatului popular regional, de pe 4 ha. şi plantarea a cca. şi în luna aprilie, cantitatea de şi lipsei de materiale. Anul a- a fontei.
primul trimestru al anului peste a organizat ieri după-amiază cu co După expunerea făcută, numeroşi 200.000 fire răsaduri de roşii, fontă produsă în plus, ridieîn- cesta, începînd din martie, da
4.000.000 lei economii. Numai în luna laboratorii, corespondenţii şi cititorii colaboratori, corespondenţi şi cititori ardei, varză de toamnă şi vi du-se la mai bine de 4.000 to torită unei aprovizionări bune, Rezultatele de pînă acum nu
săi consfătuiri, în cadrul cărora au ai ziarului au luat cuvîntul arătînd nete, în grădina lor care se în ne. Ga o încununare a străda am reuşit să evităm în mare epuizează posibilităţile noastre
fost făcute expuneri privind istoricul felul cum ziarul s-a ocupat de cele tinde pe o suprafaţă de peste niei colectivului nostru, la data măsură defecţiunile care în a- în ce priveşte sporirea indicilor
şi activitatea presei comuniste, precum mai importante probleme de ordin 8 ha. de 23 aprilie am realizat cel nii trecuţi erau frecvente. Gu de utilizare. Furnalele secţiei a
şi activitatea ziarului regional „Dru ideologic, politic şi economic, arătînd mai ridicat indice de utilizare toate acestea, mai sînt cazuri în Il-a pot produce mai multă fon
mul socialismului". totodată lipsurile manifestate şi fă- Vie actîvîîaîe în saiele obţinut la furnalele din ţara care minereul aglomerat şi coc tă. Se cere pentru aceasta însă
cînd propuneri preţioase pentru ridi comunei Crisfur noastră : mai bine de o tonă sul, principalii componenţi ai
LA DEVA carea conţinutului şi calităţii ziarului. fontă pe m.c. volum util. Dato şarjelor, sînt de slabă calitate, să fim mai mult sprijiniţi în ce
Membrii celor 4 întovărăşiri rită acestui indice, în ziua res fapt ce afectează realizarea u-
Consfătuirea cu colaboratorii, cores in încheierea consfătuirii, tovarăşul pectivă am elaborat peste pre priveşte calitatea cocsului şi a
pondenţii şi cititorii ziarului organi Rudolf Balazs, membru al biroului co agricole din saiele comunei vederile planului 203 tone fontă. minereului aglomerat.
zată la Deva, a avut loc în sala festi mitetului regional de partid, a subli
vă a şcolii medii mixte nr. 2 „Dece- niat sarcinile ce revin ziarului în vi Crislur îndrumaţi de către comi Principalii factori de care de Ing. DUMITRU BIRZU1CA
bal". itor şi măsurile ce trebuie luate pen pinde realizarea de indici înalţi
tru traducerea lor în viaţă. şef de schimb la Furnalele 5-6
La consfătuire a participat din par
tea Comitetului regional de partid, IA HUNEDOARA Combinatul siderurgic Hunedoara
tovarăşul Rudolf Balazs, membru al
biroului comitetului regional de partid, Consfătuirea de la Hunedoara, pri tetul comunal de partid şi sfa
reprezentanţi ai organelor locale de vind sărbătorirea zilei presei comu
partid şi de stat, colaboratori, cores niste, a fost organizată în colaborare tul popular, muncesc cu rîvnă Pentru
pondenţi şi cititori din oraşul Deva, cu redacţia ziarului „Uzina noastră“.
Simeria, din Călan, din raioanele llia, în aceste zile pentru terminarea ea integrală
Brad, Sebeş şi Orăştie. La consfătuire au participat tova
răşii Lazăr Frenţoni, membru în bi plivitului culturilor de toamnă,
In cadrul consfătuirii tovarăşul Ion roul Comitetului orăşenesc de partid
Sîrbu, redactor şef al ziarului „Dru Hunedoara, Gavrilă Zold, redactor şef întovărăşită din satele Archia a !npjiiHBnîsiop Iute în contractul colectiv
mul socialismului" a prezentat un re al ziarului „Uzina noastră", numeroşi
ferat privind istoricul de luptă al pre corespondenţi voluntari, colaboratori, şi Bîrcea Mică au terminat de
sei comuniste, activitatea desfăşurată membri ai colectivelor gazetelor de
pînă în prezent de către redacţia zia perete din întreprinderile şi institu ja plivitul griului. In întreaga
rului „Drumul socialismului“ pentru ţiile oraşului, cititori ai ziarelor „Dru
traducerea în viată a hotărîrilor par mul sociali aiului" şi „Uzina noastră“. comună s-au plivit peste 450 Una din cele mai de seamă sarcini primul trimestru al acestui an. Cu a- la atelierul de sablaj, punerea în ex
ce revin conducerii întreprinderii şi ceastă ocazie s-a constatat că din cele ploatare a pompei nr. 4 la staţia pom
¦ir Im. din cele 475 ha. cultivate cu comitetului de întreprindere este asi 214 propuneri, pînă în prezent 118 au pe centrale, utilizarea turnului de ră
gurarea îndeplinirii angajamentelor fost realizate, 29 sînt în curs de cire în orele de vîrf etc.
Asemenea consfătuiri au mai avut gb» rîu de toamnă. i luate prin contractul colectiv. Con realizare, iar 67 au rămas de rezolvat
loc la Petroşani, Haţeg şi Alba lulia. ştienţi de acest lucru, comitetul de în în trimestrele următoare.
Membrii întovărăşirii agricole treprindere şi conducerea uzinei „Vic-
toria"-Călan a supus dezbaterii colec Printre realizări se numără: meca
„Dr. Petru Groza" din Cristur tivului de muncitori, tehnicieni şi in nizarea strungurilor mari la meca In ce priveşte protecţia muncii şi
gineri, la începutul anului, proiectul nică, ridicarea temperaturii la furnale, asigurările sociale, s-au prevăzut o se
au terminat şi prăşitul sfeclei de contract colectiv. In urma dezbate formarea comisiei pentru constatarea rie de îmbunătăţiri tehnico-organizato-
de zahăr. rii acestui proiect, au mai fost in cauzei rebuturilor în toate domeniile rice şi igienico-sanitare printre care
cluse în contract 214 măsuri. de lucru, repararea utilajului la ra recepţionarea agregatelor de producţie,
Harnici s-au dovedit a fi şi diatoare şi la vane de băi, a cuptorului măsuri de prevenire a accidentelor şi
iov. Cosma Ambrozie, Ladislau Recent, a avut loc analiza realizării de gudronat tuburi, a cuptorului elec a bolilor, amenajarea şi întreţinerea
prevederilor contractului colectiv în tric la emailaj, repararea acoperişului in bune condiţiuni a spitalului, creşei,
'Atenţiune /... Urmează trece Kepeţi, Samoilă Şooş şi mulţi căminului de zi, casei de naştere etc.
Tov. David
rea in revistă a gărzilor munci alţii din întovărăşirea „16 Fe Lazăr, secretar
al Comitetului
toreşti, după care începe mitin bruarie“ unde s-au prăşit 3 din regional de par
tid, rostind cu-
gul oamenilor muncii din oraşul cele 5 ha. cultivate cu sfeclă de vintarea la m i In problema disciplinei socialiste a
zahăr. tingul oameni muncii şi în problemele cultural-spor-
Deva. „ ........... ., . . lor muncii din tive, s-au luat de asemenea o serie
Deva. de măsuri. Pentru respectarea legali
-v tăţii muncii s-au creat condiţiuni priel
nice activităţii comisiei de litigiu şi
* $ •î ;h&. < I consiliului de judecată de pe lingă u-
zină, pentru a educa oamenii muncii
v• Hm mm*, .i.. v i '#- ţ: ... . IŞ- #¦•¦> şm în spiritul respectării legalităţii so
Ş-Msm .<& t e m şîx cialiste. In trimestrul 1 a. c. s-au re
dus cu 50 la sută cazurile de judecată
tovărăşească. In domeniul cultural se
va face un colţ roşu la semicocserie
şi se vor organiza 4 excursii cu frun
taşii şi activiştii culturali in regiunea
Hunedoara.
In anul 1959, pentru măsurile de pro
tecţia muncii s-a prevăzut o sumă de
43.500 lei, iar pentru măsurile tehni-
co-sanitare s-au prevăzut 11.800 lei.
Cu ocazia analizei s-a constatat că
productivitatea muncii în această pe
rioadă a crescut la furnale cu 4,5 la
sută, iar la turnătorie cu 9 la sută.
Procentul declasatelor la fontă s a
redus cu 0,5 la sută, iar la piese tur
nate procentul de rebut a fost redus
cu 1,4 la sută la piese mecanice şi
sobe de gătit.
F. IOS1F
l. CRAŞCA
Tribuna oficială în timpul demonstraţie’ oamenilor muncii din oraşul Deva cu prilejul zilei de 1 Mai. corespondenţi