Page 90 - 1959-05

Nr. 1378 DRUMUL SOCIALISMULUI Pag. 3

Comuniştii - în M e a întrecerii Intîlnire Intre deputat
?î
pentru realizarea de cît De 36 de ani F O E S Y 1 IE R IE
mai multe economii Zilele trecute a avut loc o întîlnire lucrează comunistul
între deputatul circumscripţiei orăşe­ Vasile Pricop la auto la nivelul sarcinilor
neşti nr. 23 Haţeg — tov. Alexandtu maşina de tăiat
Crainic — şi alegătorii respectivi.

Cu această ocazie au fost arătate pile. Poate tocmai

In toamna anului trecut, muncitorii rea fruntaşilor s-a putut ajunge ca alegătorilor realizările obţinute de re­ de aceea astăzi se întreprinderea auto reparaţii sat m ai prejos nici conducătorii
şi tran sp o rt din Sebeş, căreia auto care au dat o atenţie deo­
uzinelor „lanoş Herbak“ din Cluj au planul producţiei marfă pe primul tri- gimul nostru de democraţie populară numără printre cei îi revine o sarcin ă principală sebită îngrijirii autocam ioanelor
în tran sp o rtu rile forestiere din pe care le au în p ă stra re . Cele
pornit iniţiativa de a desfăşura larg mestru să fie realizat în proporţie de în ultimii ani, în regiunea Hunedoara, mai pricepuţi mun­ cadrul direcţiei silvice Deva, a mai bune rezultate au fost ob­
reuşit ca în prim ele patru luni ţinute de tovarăşii M atei Baciu,
întrecerea socialistă pentru reducerea, 101,39 la sută, calitatea produselor s-a cît şi în raionul şi oraşul Haţeg. Prin­ citori de la secţia ale acestui an să obţină rezul­ de la coloana Lupeni, Teodor
tate frum oase, deşi în această M alcoci şi Ioan A chim escu de
pe toate căile, a consumurilor speci îmbunătăţit lună de lună, iar la sar­ tre realizările obţinute în oraşul Ha­ mecanică a Atelie­ p erioadă au ex istat o serie de la coloana Sebeş, D um itru Vel-
greutăţi care au îngreunat bu­ cereanu de la coloana Sim eria
fice de materii prime şi materiale în cina de plan a preţului de cost s-a ţeg, au fost menţionate următoarele: relor C.E.R. din nul mers al transporturilor. şi V asile Pop de la coloana
Zlatna, care şi-au realizat pla­
scopul reducerii continue a preţului de realizat o economie de 0,75 la sută. amenajări de parcuri, mutarea oborului Simeria. Pe lîngă aceste greutăţi însă, nul în pro p o rţie de 115— 130
cost al produselor. Rezultate deosebite s-au obţinut şi in de vite într-un loc mai potrivit, care Rezultatele pe ca­ în cursul prim ului trim estru al la sută.
luna aprilie. Planul de producţie a în prealabil a fost amenajat, înfiinţa­ anului s-au m anifestat în acti­
re la obţine lună vitatea acestei întreprinderi o F aţă de posibilităţile de tra n ­
serie de deficienţe m ai ales în sport ale întreprinderii I.A.R.T.
C u v în îu i co lectiv u lu i şi . . . fost depăşit în această lună cu 1 la rea de cluburi cuUural-sportive, mări­ de lună — 20 de ceea ce priveşte org an izarea şi Sebeş, rezultatele sînt totuşi m i­
sută, iar preţul de cost a fost redus, rea capacităţii spitalului de adulţi şi procente depăşire a p ro v iz io n a rea cu m a te ria le . A- nore. O serie de autocam ioane
vînd în vedere aceste lipsuri, lucrează sub sarcinile de plan,
u nele m ă su ri de la minus 0,09 la sută cît era pre­ înfiinţarea unui dispensar pentru copii, de plan, reducerea o rganizaţia de partid a în d ru ­ datorită întreţinerii necorespun­
m at colectivul de conducere al zătoare a lor de către unii con­
Iniţiativa a fost îmbrăţişată cu multă văzut în plan, la minus 1,43 la sută. electrificarea întregului oraş etc. rebutului la zero — în tre p rin d e rii să ia cele m ai p o ­ ducători auto, ceea ce duce la
căldură de către muncitorii de la fa­ De remarcat şi faptul că în această Alegătorii de pe strada Decebal din U situează în frun­ trivite m ăsuri care să ducă la m icşorarea normei zilnice de
brica de încălţăminte „Ardeleana“ din perioadă s-au realizat economii care tea întrecerii soda- , realizarea indicilor de plan. S-a tran sp o rt, iar altele intră în re ­
Alba Iulia. Ei s-au angajat să reali­ se ridică la suma de aproape 29.000 Haţeg au propus în adunare ca să liste. trecut apoi la discutarea coloa­ paraţii accidentale înainte de
zeze în primul trimestru al anului eco­ lei. se deschidă un magazin mixt în a- nelor auto care nu au reuşit term en. In această direcţie, ca
nomii, prin reducerea consumului spe­ ceastă parte a oraşului, să se continue In clişeu: Tov. în cursul prim ului trim estru o deficienţă poate fi c o n sid e ra t
cific, în valoare de peste 20.000 lei, Înfăptuind angajamentul luat, colec­ pietruirea acestei străzi. Ei s-au anga­ Pricop la locul de să-şi realizeze planul de pro­ faptul că pe un autovehicul, în
tivul secţiei croi a reuşit să economi­ jat să contribuie prin muncă volun­ muncă. ducţie, luîndu-se totodată m ă­ decurs de num ai cîteva luni, se
tară la efectuarea acestor lucrări, aşa suri concrete pentru îm bunătă­ schim bă o serie de conducători
cum au procedat şi în alte ocazii cu ţirea situaţiei. Ca urm are, re­ auto, iar predările şi prim irea de
zultatele obţinute în luna aprilie autocam ioane, la anum ite co­
iar pe întregul an în valoare de 125.00U sească în primele patru luni din acest prilejul înfrumuseţării străzilor. sînt cu m ult superioare celor loane, nu se fac pe baza pro­
obţinute în prim ul trim estru. Ia­ ceselor verbale. Aşa, de exem ­
an peste 10.000 dm. p. piele şi o în­ NICU SBUCHEA tă cîteva cifre care dem onstrea­ plu, num ai în cursul prim ei ju ­
lei. Aceasta de fapt a constituit şi răs ză acest lucru. D acă planul de m ătăţi a lunii mai a fost nece­
pro d u cţie la to n e k ilom etrice pe sară retrag erea din circulaţie a
punsul la chemarea celor 8 întreprin­ semnată cantitate de meşina. In frun­ L A S . M . Y. A L B A trim estrul I a fost realizat nu- două autocam ioane, care dato­
deri din Capitală. tea celor care au obţinut şi de data n u m ai în proporţie de 92 la su ­ rită neîngrijirii corespunzătoare
aceasta cele mai frumoase realizări se LUCRĂRILE de REPARAŢII P O T tă, în luna aprilie a fost reali­ şi schim bării repetate a condu­
Sarcina luată nu este deloc uşoara află comunistele Ana Moldovan şi Ana z a t în p r o p o r ţ i e de 121 la s u tă . cătorilor auto, au fost introdu­
şi de acest lucru sînt conştienţi în pri­ Bîrs care au realizat o economie de se în rep araţie accidentală pe
mul rînd membrii de partid pentru care, Aceste rezultate diferite de­ tim p de 10 zile.
m onstrează că acolo unde con­
între cuvînt şi faptă nu există nici o 5.245 şi respectiv 3.027 dm. p. piele. - ŞI TR EBU IE S Ă FIE G R Ă B ITE ducătorii auto prim esc suficient O lipsă în direcţia aprovizio­
diferenţă, fn scopul respectării anga Exemplul lor a fost urmat de numeroşi sprijin din partea conducerii co­ nării coloanelor este aceea că
jamentului s-au luat măsurile necesare muncitori fruntaşi, cum sînt Nicolae In campania agricolă de primăvară Concomitent cu repararea batozelor, metri, tablă de 2,2‘/2 şi 3 milimetri, loanelor, acolo unde există su­ nu se cunoaşte precis, de către
Astfel, după ce planul de producţie a Dăian de la secţia ştanţare care a eco­ S.M.T. Alba a acordat un sprijin pre- combinelor şi motoarelor electrice pen- necesară pentru combine şi altele. ficient control şi în d ru m are, se serviciul de aprovizionare, nece­
fost defalcat pe om şi maşină, dînd nomisit cantitatea de 149 kg. talpă, ţios unităţilor agricole socialiste din ra- tru arii, la S.M.T. Alba se revizuiesc reuşeşte să se ridice parcursul sarul de m ateriale şi piese a
posibilitatea urmăririi zilnice de către Ioan Haţegan de la aceeaşi secţie care ion, contribuind din plin la efectuarea şi se repară şi tractoarele. Mecaniza- Conducerea S. M. T. Alba (direfftor m ediu zilnic al autocam ioanelor, fiecărei coloane şi se lasă la
fiecare maistru cum se realizează, a a înregistrat o economie de 811 kg. arăturilor şi însămînţărilor cu mijloa- tori harnici, ca Ioan Gorchiş, Dionisie Aurel Bolunduţi şi mecanic şef Adam se folosesc m ai raţional toate discreţia şefilor de coloană apre­
fost intensificată munca politică de la talpă şi de către mulţi alţii. cele mecanizate de care dispune. Pînă Muntean şi Martin Schazer, candidaţi Petroiu) se mulţumesc să afirme că în autocam ioanele în transporturi cierea c a n tită ţilo r necesare. A-
om la om. Comuniştii şi agitatorii din în prezent colectivul de muncă al Sta- de partid,' Aurel Medrea utemist, Ioan depozitele Bazei de aprovizionare din direct productive, dîndu-se în ceasta duce la crearea de stocuri
fiecare secţie au fost antrenaţi să a- Dar comuniştii de la fabrica „Arde­ ţiunii a îndeplinit planul pe campanie Ţăranu şi alţii, au revizuit şi reparat felul acesta un preţios ajutor peste necesar la unele coloane,
leana“ nu sînt preocupaţi numai de în proporţie de 106 la sută, realizînd 39 din cele 41 tractoare ale S.M.T. Simeria nu sînt piesele şi materialele I.F.E.T.-urilor şi ocoalelor. în tim p ce altele duc lipsă.
respective. Dar, majoritatea acestora se
găsesc din abundenţă şi pe plan local. Un factor im portant care a L upta pentru econom ii nu se
c o n trib u it la o b ţin erea r e z u lta ­ duce continuu, existînd încă
jute pe muncitorii cu experienţă mai realizarea şi depăşirea planului de pro­ peste 3.600 hantri faţă de 3.447 hantri Realizările mecanizatorilor de la Insă pentru procurarea lor conducerea telor bune, este şi întreţinerea m ulte cazuri cînd se face risipă
puţină, ca să realizeze cît mai multe ducţie. Ei luptă neobosiţi pentru a îm­ cît s-a prevăzut. Acest succes se da- S.M.T. Alba, în- ceea ce priveşte repa­ S.M.T. Alba nu a cerut un sprijin mai corectă a autovehiculelor, acţiu­ la unele m ateriale şi piese. A st­
economii. Acest lucru era cu atît mai bunătăţi continuu procesul muncii, in toreşte în bună parte şi efectuării la rarea la timp şi în bune condiţiuni a eficient din partea organelor locale de ne care este a sig u ra tă de către fel, deşi co m b u stib ilu l intră cu o
necesar cu cît existau unele munci­ acest scop mulţi dintre ei au prezen-, timp şi în bune condiţiuni a repara­ maşinilor şi uneitelor pentru campania partid şi de stat. atelierele de re p a ra ţii. şi în tre­ pondere în sem n ată în preţul de
toare ca Ekna Nagy, Eva Gherman şi tat conducerii numeroase inovaţii şi ţiilor de maşini şi unelte agricole. de vară, ar putea fi însă şi mai mari. ţinere din Sebeş, -Simeria şi cost, nU s-a fă c u t p re a m u lt pen-
altele de la secţia croit feţe care de raţionalizări. Inovaţia muncitorilor Ioan Elanul lor este uneori stagnat de lipsa Nu s-au folosit din plin nici unele Baia de Griş. Aceste ateliere au
Sub îndrumarea organelor de partid unor piese şi materiale de primă nece- resurse interne şi n-a fost accentuată reuşjt şă asigure un parc din ce ln l a b econom isit. Acelaşi lu-
şi de stat, încă pe la sfîrşitul lunii fe- problema recuperării pieselor uza'e, cru se întîm plă şi la anvelope,
în ce m ai m are în circulaţie, unde nu se urm ăreşte folosirea
păşeau consumurile specifice stabilite. Stanciu, Eugen Tuzeş şi Mihai. Pancu bruarie, cînd au terminat reparaţiile sitate. De pildă, în prezent lipsesc am- problemă ce ar putea fi rezolvai ă cu evidenţiindu-se în m od deose­ lor la m axim um , m anifestîndu-
Cu acestea, agitatorii au stat de vor­ „Dispozitiv pentru confecţionat branz maşinilor şi uneltelor agricole necesare belajele pentru motoraşele de pornire succes în incinta atelierelor. bit atelierul central din Sebeş, se tendinţa de a se folosi num ai
bă, le-au explicat felul cum m mceso flexibil“, cea a muncitorului Vasile Bă- în campania de primăvară, mecaniza­ a doua tractoare, din care cauză aces care pe lîngă reparaţiile mijlo­ cauciucuri noi, deşi s-ar rpai
ei, ce metode folosesc pentru a reduce dilă „Dispozitiv pentru montarea ştai­ torii de la S.M.T. Alba au început să tea nu pot fi reparate. Pentru repara Conducerea S.M.T. Alba, cu sprijinul cii şi cap itale pe care le execu­ putea folosi şi cele vechi.
consumul de piele şi meşină. fului" şi altele au şi fost puse în a- repare şi să pregătească pentru cam­ rea batozelor lipsesc unii rulmenţi, comitetului raional şi orăşenesc de par­ tă, a reuşit să scurteze durata
plicare. Cu ajutorul lor s-au realizat pania de vară combinele, secerătorile- suporţi-şine pentru tobe etc. şi o serie tid, trebuie să analizeze temeinic toate reviziilor tehnice. Pentru rem edierea situaţiei ar
Agitaţia vizuală a fost împrospătată economii în valoare de aproape 3.000 legători, batozele etc. de şuruburi de toate dimensiunile. Lip­ cauzele care stagnează bunul mers al fi b in e ca fo ru rile c o m p e te n te să
şi ca cp lozinci mobilizatoare. In lei. sesc de asemenea unele materiale, cum reparaţiilor şi să ia măsurile de cu­ R ezultatele bune obţinute în
toate secţiile au fost expuse lozinci., Pînă la 27 mai au fost astfel repa­ sînt oţelul rotund de la 6-100 mili­ viinţă. Reparaţiile de maşini şi unelte cadrul atelierului central din 13 in d e z b a t e r e p r o b le m a ^ în d e -
cum. ar fi ,,îmbinaţi just tiparele", Realizările obţinute în cele patru rate toate cele 12 secerători-legători metri, oţel exagon de la 27-32 mili- agricole pentru campania de vară la Sebeş se datoresc şi faptului că P , ’™ r i t m i c e a^ p l a n u l u i , p ro -
„Croiţi atent feţele", „Economisiţi' fie­ luni care au trecut din acest an i-au şi 7 dezmiriştitoare prevăzute în pla­ această Staţiune pot şi trebuie gră­ “Ierna aprovizionării la tim p cu
nul de reparaţii. De asemenea, s-au re­ bite I în fruntea m ajorităţii echipelor 9e le. n e c e s a r e > p r o b le m a ^ f o l o s i r i i
parat 22 din cele, ,33 batoze prevăzute de reparaţii şi întreţinere se gă- judicioase a parcului şi să dis
?---------- i------- pună luarea tuturor m ăsurilor
sesc m em bri şi candidaţi de p ar­ necesare.
care bucăţică de talpă“, „iMu-ţi uda însufleţit şi mai mult pe muncitorii a- în plan, 8 din cele 15 motoare electri­ Grupe sanitare în întrecere tid, ca N icolae O pincaru, Wil-
angajamentul" şi altele. cestei întreprinderi. Ei sînt hotărîţi ca ce şi o combină C-l din cele 5 ca''e helm Leutschaft şi m ulţi alţii, PARTENIE VOINA
pînă la sfîrşitul anului să realizeze e necesită reparaţii. La Sebeş a avut loc dumini­ ujutat cadrele sanitare în com­ care au lucrat uneori şi peste . mecanic aulo I.A.R.T. Sebeş
S-a luat apoi măsura de a se ur­ conomii în valoare de peste 125.000 că 24 mai ax. cel de-al V-lea baterea epidemiei de gripă din orele de program pentru a asi­
mări cu regularitate rezultatele între­ lei, iar planul de producţie să-l rea­ In mod deosebit la efectuarea repa oraş, a vizitat apoi mai multe gura asistenţa tehnică m ijloa­ Concurs
cerii socialiste, obţinute în fiecare zi, lizeze înainte de termen. raţiilor se evidenţiază echipele meca­ concurs al grupelor sanitare — magazine, cantine şi întreprin­ celor de tran sp o rt. Nu s-au lă-
în fiecare decadă şi în fiecare lună nizatorilor Cornel Moldovan, membru faza raională. Au participat 19 deri, făcînd propuneri preţioa­
prin graficele existente la toate loca-' In scopul realizării angajamentelor de partid, şi Oclavian Răhăianu, can­ grupe sanitare, printre care:
rile de muncă. luate, comuniştii de la fabrica „Ar didat de partid, care au reparat cîte o trei de cartier, cinci din între­ se organelor locale pentru con­
deleana“ sînt hotărîţi să-şi perfecţioneze batoză peste plan. Succese importante prinderi şi 1 1 grupe din secto­ tinua îmbunătăţire a condiţiilor
au obţinut şi echipele conduse de tov rul socialist al agriculturii.
de igienă.
Bucur Prip, membru de partid, şi
in tre cu v în t şi fa n te continuu metodele de muncă, să aplice Munteanu Teodor. Pe lîngă că echi Concurenţii au dat dovadă de Pe locul II s-a situat grupa
mi e s is îă d lifaren jă pe scară tot mai largă procedeele cele pele acestor mecanizatori îşi depăşesc o mai bună pregătire teoretică sanitară de ta fabrica „ / Mai“
mai noi de muncă, să folosească din zi de zi sarcinile de plan, ele efec şi practică faţă de anul trecut, Petreşti, iar pe locul III grupa
dovedind prin aceasta interesul sanitară nr. 1 de la întreprinde­

Munca desfăşurată de harnicul co­ plin timpul de lucru şi capacitatea ma tuează şi reparaţii de bună calitate. pe care organele de cruce roşie rea „Sebeşul".

lectiv al fabricii s-a soldat cu rezul­ şinilor şi utilajelor, astfel ca să den Prin munca lor conştiincioasă şi a a! şi sanitare l-au acordat pregă­ In buna desfăşurare a con­

tate dintre cele mai bune. Şi nu e de oamenilor muncii cît mai multă încăl­ tor echipe de mecanizatori din Sta tirii grupelor respective. cursului s-au evidenţiat, doctorii
mirare. Printr-o asemenea organizare a \ ţiune, peste cîteva zile din atelierele Pe primul loc s-.a clasat gru-
muncii, prin urmărirea atentă a re­ ţăminte, de bună calitate şi la un preţ S.M.T. Alba vor ieşi reparate încă pa sanitară cartier Sebeş, care, Ilie Daniel, Eleonora Ignat şi
Nicolae Uriatiu, care au făcut
de cost cît mai redus. două batoze, o combină C-l şi un I pe Ungă intensa pregătire efec- parte din comisia de organizare.

zultatelor obţinute şi prin populariza- V. P. motor electric, care sînt în lucru. tuată în vederea concursului, a F. CH1RUŢA

'/—>;—>i—•rnl '/—'I— —*i—1<~'tf“u

„Cine ştie, cîştiga“t

t Aninoasa nu este o comună obiş- Aninoasa de ieri şi de azi rită. Sînt printre cele mai frumoase Lla c l u b u l c o o p e r a t i v e l o r m e ş ­
cămine din Valea Jiului. teşugăreşti din Alba Iulia s-a
huită. Nu pentru că de aici se scoa- desfăşurat concursul „G ine ştie,
^l ie diamantul negru, sau plinea in- La sfatul popular am aflat că pen­ cîştigă“ , pe tem a „Să ounoaş-
tru modernizarea drumurilor sînt a- lem S tatu tu l şi reg u lam en tu l de
duslriei cum le place minerilor să-i locaie peste 5.000.000 Ici şi că s-a ordine interioară a cooperative­
realizat o veche dorinţă a locuitori- lor m e şte şu g ă re şti“ ; profesor e-
L splină cărbunelui, ci pentru că aici, lo r : s-a introdus apa potabilă. In- ] xam inator tov. Ştefan Pacepa,
treaga comună este radioficată, deşi 1 preşedintele cooperativei „M ure­
l in această parte a ţării, unde cu 30 pat şi cînd unul era în lucru, celă­ — De la mina noastră aveţi ce Rezultatul? Anul trecut minerii din „gazdă“ într-un pal cu alţi mineri? în aproape fiecare casă există un a- !J şu l“ din Alba Iulia.
lalt se odihnea. Amarnică a fost via­ scrie. Eu aş vrea să vă spun ceva Aninoasa au dat patriei peste 19.000 Ei bine, acum Sima-baci are o casă parat de radio. ^
C. de ani in urmă familii întregi se ţa minerilor. Era oare lucru uşor să doar despre mecanizarea exploatării. tone cărbune mai mult decît sarcina proprie, tare frumoasă. Dar Ioan Ho­ j Cooperatorii Nicolae Groza,
tP stingeau din cauza foamei unde tai cărbunele cu tîrnăcopul, să-l în­ Avem acum maşini de extracţie, tran­ de plan. Este interesantă creşterea ţea 12, care a venit minat de nevoi Este interesantă şi evoluţia multor Bufrpsina Stanca, Ioan Pleşa şi
carci cu trocul şi apoi să împingi sportoare cu raclele, irolii electrice, productivităţii muncii la noi. Vă no­ tocmai din Maramureş? Cînd a ve­ mineri din Aninoasa. Caracteristic j Franciso Vidican au dat răsp u n ­
^ min. . . . . .e__r.i.i. dormeau. i _ _________ _ . c„ iui s„ Achk ii mm bJ-*u1 1 l1 cîte doi vagonetul cale de sule de metri pînă locomotive. Şi pentru că încă n-am taţi tovarăşe reporter? nit la Aninoasa nu avea decît ce era însă este tinereţea acestei mine. Ve- ] surile cele m ai bune, fapt pen­
la puţ, şi toate acestea intr-o căl­ găsit reporter care să se mulţumeas­ pe el. Acum, Ioan Hoţea 12 este şei chea gardă de mineri a început, să 1 tru care au fost prem iaţi.
L dură înăbuşitoare? Vechii mineri că numai cu o singură enumerare Şi la răspunsul meu afirmativ to­ de brigadă la unul din sectoarele cele predea ştafeta noii generaţii pregă- -j
[ şi trei in acelaşi pat — acum stă- Gheorghe Sima, Petru Săcăluş, Ioan a acestora, am să vă spun că în varăşul Lăzărescu continuă: mai bune ale minei, şi este unul din tiiă cu multă grijă în şcolile de ca- -j MAR1A BOLDURA
Bledea, Petru Dunca, vorbesc despre ultimii zece ani, exploatarea Aninoa­ gospodarii ăe seamă ai comunei lificare. Mulţi din tineri au venit j corespondentă
C pineşte fericirea. Viaţa cea nouă pă- acestea cu o aprigă şi justificată sa a fost înzestrată cu utilaj minier — In anul 1957 la mina noastră Are casa lui, ridicată prin munca atraşi de farmecul muncii în subte-
minte. s-a realizat o productivitate de 922 celor două palme aspre, bătătorite. ran. Alţii, cu 15 ani în urmă, au fost 1 -o -
L irUncle tot mai adineîn aspectele modern. Este o realizare care vorbeşte kg. cărbune pe fiecare post, pentru Lista celor ce şi-au făcut case proprii minaţi de nevoia de a munci pen­
Tovarăşul Petru Dunca este un ca un an mai tîrziu să ajungem la poate fi complectată cu minerul Ni­ tru a cîştiga o bucală de pline. -j Sparfachiada de vară
^ cotidiene ale conuinei. Mărturii ale harnic şi priceput şef de brigadă. Lu­ de la sine despre grija părintească 987 kg. pe post. colae Opream , maistrul Sima Hre- j
crează aici din 1927. Cînd a venit nic şi mulţi alţii. Numai în ultimii Am aflat mai apoi că actorii Tea­ j a pionierilor şi şeofanlor
(_ acestei vieţi întilneşli la fiecare pas. primă dată la mină avea 16 ani şi a partidului şi guvernului nostru Şi spre lauda minerilor din Ani­ ani statul a acordat credite de peste trului de stat „Valea 1tutui" din Pe­ 1
a început de unde începea fiecare noasa, trebuie să spunem că împreu­ 870.000 lei la 38 mineri pentru a-şi troşani au prezentai nu de mult pie­ 1 D um inică a avut loc în sala'
I Ca să-ţi poţi da seama de transfor- nou v e n it: căra minereul cu trocul faţă de munca minerilor. nă cu cei din Uricani, ei au fost construi case proprii. Numărul mi­ sa „Cauţiunea“. Timp de două zile i
— o unealtă minieră de forma unei In timp ce-mi vorbea, inginerul primii în ţară care au realizat o tonă nerilor care şi-au făcut case în ulti­ sala a fost arhiplină. Deci o altă pa- ' de g i m n a s t i c ă a Ş c o lii m e d i i
L mările prin care a trecut această albii mici. de cărbune pe post. Acest randament mii cinci ani este mai mare de 40. siune a minerilor din Aninoasa. Tea- j
Lăzărescu răsfoia un carneţel de în­ sporit trebuie căutat în dragostea In această cifră n-au fost incluşi trul a devenit pentru minerii de aici j „A vram Ian cu “ din B rad, des­
L localitate minieră, trebuie mai întii Dar era aşa de grea munca, in­ semnări. La una din file s-a oprit de muncă a minerilor, ca o semni­ cei 20 de mineri care şi-au făcut ceva de nelipsit. 1 chiderea Sparfachiadei de vară
cit a plecat şi a revenii după ciţi- ficaţie a vieţii noi. Căci aceasta nu case proprii numai din primele şt ^ a pionierilor şi şcolarilor^
[ să cunoşti cum a fost aici în anii va ani cînd munca ¦— ne spune to­ pentru o clipă. Apoi cu glas moale, este în fond altceva decît un răspuns cîştigurile lunare şi de producţie. S-a schimbat mult viata minerilor -,
varăşul Dunca rîzînd: „s-a mai îm­ specific moldovenilor, a reînnodat fi­ la traiul de azi al minerilor. Pe ce Când cîştigi lunar între trei şi patru din Aninoasa. In 15 ani această locali­ ) Alt p a rtic ip a t re p r e z e n ta n t^ ă
C aceia de tristă amintire, cînd mina bunătăţit". In locul trocului au fost rul discuţiei. mă bazez cînd afirm acest lucru ? mii de lei, se înţelege că a-li face tate ca şi celelalte aşezări miniere din ] 9 şcoli din raion. D intre rezul­
aduse... roabe. Cum ar veni, minerul însăşi înfăţişarea comunei care ţine o casă nu constituie o problemă I Valea liului a trecut prin transfor- 1 tatele înregistrate am intim locu­
L aparţinea unei clici hrăpăreţe de mari a căzut din lac în puţ. — Dar ce avem noi mai minunat, mări uimitoare. Grija partidului şi ^ rile fruntaşe obţinute de către
I proprietari. sînt oamenii, tovarăşe reporter. Avem — şi nu va avea mult pînă atunci Ca o senmificaţie simbolică, multe guvernului faţă de condiţiile de mun- ^J elevii din B aia de Griş — la v o ­
Dar aşa. cum după furtună răsare mineri cu experienţă, adevăraţi ma­ din aceste case au fost construite că şi viaţă ale minerilor apare tot j lei băieţi, cele ale şc o la rilo r din
Anul 1885 a început cu o veste soarele, şi' în . v ia ţa . minerilor din eştri în tainele mineritului. Cine nu-i — să devină un oraş, stă mărturie mai evidentă la fiecare pas. Şi drept n Rişculiţa — la volei fete, V alea
Aninoasa au apărut raze de lumină. cunoaşte acum pe Mihai Tucaciuc, acestei afirmaţii. La fiecare pas în- pe dealul Keleiy, acolo unde cu 30 răspuns la această grijă părintească, B rad la oină şi B aia de Griş ia
^ ce avea să schimbe din temelii via- In anii puterii populare minerii din pe Petru Dunca, Doinisie Bereij, Va­ iîlneşti case noi. Dar ce case? Pri­ minerii din Aninoasa trimit la su- fotbal.
Aninoasa trăiesc adevărata viaţă. sile Velea, Ioan Hoţea, Gheorghe viţi-o pe aceasta cu etaj. E o minu­ de ani îh urmă, erau barăcile cu prafaţă din adâncuri zeci de mii de
f. ţa micului cătun aruncat în această Munca în abataj a devenit o plă­ Hoţea. Din rîndul acestor oameni năţie. Ştiţi a cui este? Ei da, este tone de cărbune. Zi şi noapte funicu- F ru m o a să co m p o rtare în a-
cere. Şi cum s-ar putea altfel cînd de aur a pornit iniţiativa care avea a minerului Petru Săcăluş, şef de paturi de închiriat. In apropierea a- tarul transportă spre Peirila cărbu- ceastă com petiţie au avut-o şi
L vale. In partea de răsărit, pe o coa- mina a trecut prin atitea transfor­ brigadă. împreună cu fiul şi cu g i­ nele lucitor, numit pe drept cuvînt elevii Şcolii m edii din B rad, si-
mări ? să ducă întrecerea pentru mai mult nerele său, tovarăşul Săcăluş şi-a celuiaşi deal s-au construit două că­ diamantul negru. tuîndu-se tot printre primele
mă de deal, s-a găsit cărbune şi a locuri la probele m e n ţio n a te m ai
Despre aceste transformări mi-a cărbune pe o treaptă superioară. Or­ făcut o casă cum mi este alta în mine muncitoreşti cu peste 300 de MIRCEA NEAGU sus.
început extragerea lui. Vestea s-a vorbit lînărul inginer Ioan Lăză-
rescu, şeful exploatării. tacii lui Mihai Tucaciuc au pornit Aninoasa. locuri pentru tinerii necăsătoriţi. Pen­ M. SUSAN
C dus în toate satele din împrejurimi
întrecerea sub lozin ca: „O tonă de Vă mai aduceţi aminte de minerul tru construirea lor s-au cheltuit niai
I- şi zeci de localnici ba şi mulţi şo-
cărbune în fiecare zi, de fiecare om Gheorghe Sima, acela care stătea în mult de pairu milioane lei. Dar me­
(_ meri din alte ţări, printre care Un-
peste sarcina de plan". Iniţiativa a
[ garia şi Polonia, au venit să lucre-
fost îmbrăţişată de toate echipele.
f. ¦ ze la puţul de scos piatra neagră.

L Ce viaţă grea au dus minerii în

L anii aceia / Salariile erau mici, ba-

L nil cişligaţi nu ajungeau nici pen-

(, tru pline.

C. De cile ori tovarăşul Gheorghe Si-

L ma, acum pensionar, nu povesteşte

^ despre traiul negru de pînă mai ieri

t al minerilor. Sus, pe dealurile Ke-

t tetij şi Kokoşvar erau nişte barăci

^ mari ca nişte hangare. Aici dormeau

f minerii în „gazdă". A dormit şi Si-

[_ mn-bar.’. Ca să poală plăti „gazda“,

(. minerii închiriau doi inşi un singur

t lu /iJu /iJi »-*fu J u J U U uJ U uJ uJ uJ cJ uJ uJlJ U uJ vJ uJ u / U wJ l./, corespondent

J u»J i ¦/ u J 1 11, - -- / u J x—J i 1 u o—/ 1, 1 - V-—1 ~ j » . / c -J i —1 1., j u 7 u J Ui-7 immJ \ ~ J u J u > / »—I u - / u « / i » . / u - J u . 7 u U w » / u 7 Vm J U. J l