Page 91 - 1959-05

Pag. 4
Su a treia săptăm înă
ia Geneva
G E N E V A —¦ T rim isu l special
A gerpres, G. R a d u c a n u tr a n s ­
m ite: Observatorii rem arcă că
cea de-a treia săptăm înă a dez­
baterilor care s-a deschis luni
la C o n ferin ţa de la G en ev a a
m arcat încă o dată diferenţa de
m etodă pentru soluţionarea pro­
blem elor în discuţie p ro p u să de
Uniunea Sovietică faţă de cea
adoptată de cei trei m iniştri oc­
cidentali. In tim p ce Gromîko
a tăcut „noi eforturi pentru a
orienta dezbaterea către soluţii
rap id e şi co n c re te “ („ L ’Inform a-
tion“ ), ceilalţi vorbitori ai şe ­
dinţei „s-au m ărg in it în esenţă
să ia a p ă ra rea politicii g u v e rn u ­
lui A d e n a u e r“ („ L e M o n d e " ).
In cercurile ziaristice se aco r­
dă o deosebită atenţie necesită­
ţii a n g a jă rii conferinţei, fă ră
noi tergiversări, pe calea apro­
pierii punctelor de vedere. N u ­
m eroase ziare engleze sublinia­
ză rem arca lui Selw yn Lloyd
asupra „necesităţii de a privi
spre viitor“. „Daily Express"
consideră astfel că „a sunat de a-
cum ceasul negocierilor m igăloa­
se asupra punctelor de contact".
Exprim înd aceeaşi idee. săptărnî-
nalul londonez „New S tates­
m an" atrage încă odată atenţia
delegaţilor occidentali că „ne­
gocieri reale nu se pot angaja
atîta timp cît pachetul răm îne
intact“.
Cu toate repetatele semnale
reflectînd dorinţa opiniei publi­
ce de a vedea înregistrîndu-so
progrese m ai consistente în ve
derea unui acord, poziţia adop­
ta tă în ultim ele zile dc unii d e­
legaţi occidentali nu pare a ţi­
ne seama de aceasta. Com enta­
torii rem arcă că m ult lăudatul
plan occidental de principii alo
T ra ta tu lu i de pace întârzie să fie
p re z e n ta t şi p a r e să ti fost în lo ­
cuit deocam dată cu o nouă ex­
plicaţie a capitolului Berlin din
proiectul occidental. De altfel,
din surse de obicei bine infor­
mate, se contestă ideea că „noua
propunere" occidentală referitoa­
re la B erlin v a aduce ceva în
plus faţă de „încercarea lipsită
de echivoc de a extinde asupra
întregului Berlin situaţia din
Berlinul O ccidental“ (Tribune des
N ations). D eocam dată, rămîne
f a p t c o n s t a t a t c ă în loc. d e a m a ­
nifesta vreun in teres în a b o rd a ­
rea concretă a problemelor T ra­
tatului de pace cu G erm ania,-de­
legaţii occidentali preferă după
cum scrie „N ew s Chronicle“ să
încerce „ a rg u m e n tă ri şi certifi­
cate de bună p u rtare în spriji­
nul aliatului vestg erm an din
N.A.T.O.
N um eroase ziare rem arcă că
d iscu rsu l de luni al lui G ro m î­
ko m erge „în întîm pinarea po­
ziţiei occidentale. în problem a
responsabilităţii celor patru pu-
leri în reunificarea G erm aniei"
(N eu e Z üricher Z e itu n g “ ), pe
baza recunoaşterii faptului evi­
dent al „necesităţii apropierii
celor două state g erm ane“ .
fpt ţiâmmhil
Acum cinci ani pe acest pă-
m înt pîrjolea încă războiul. Ar­
m a ta fra n c e z ă o c u p a se o ra ş e şi
sate, zi şi n o a p te pe d ru m u ri
şi în ju n g lă se a u z e a u b u b u i­
tul tunurilor, exploziile minelor,
şuieratul mitralierelor.
Astăzi dom neşte aici pacea,
se desfăşoară o m uncă creatoa­
re.
De-a lungul d rum urilor'se în­
tind nesfîrşite plantaţii de orez.
In rezervoarele de apă sînt aşe­
zate plasele pescarilor. Tci-colo
se văd m onum ente cu inscripţia
„ P a tria cinsteşte pe cel care a
căzut pentru e a “. Din satele din
apropiere străbate zgomotul ve­
sel al b azarelo r, se vinci g r ă ­
m ezi d e fru c te şi tu r te ru m e n e
din făină de orez. Tineretul de
la sa te şi o ra ş e a p la n ta t r e ­
cent cu puieţi tot traseul şose­
lei de 100 km . C irc u lă a u to ­
cam ioane, trăsuri, pietoni... V ia­
tă paşnică, clocotind de m uncă.
Cu mîinile lor
Cînd ultimul soldat francez a
părăsit păm întul Republicii De-
m ocrale Vietnam , ţara se afla
în faţa u n o r serioase problem e
economice. Ani de-a rîndul co­
lonialiştii au îm piedicat în mod
voit dezvoltarea industriei. P e n ­
tru ei V ie tn a m u l co n stitu ia „o
colonie pentru exploatat“.
In primii trei ani după elibe­
rare toate întreprinderile vechi
Redacţia şi administraţia ziarului str. 6 Martie nr. 9. Telefon: 188 i IS9 i 75. laxa plătită in numerar contor»: aprobării Direcţiunii Gen/.rale P.T.l.K- nr. 236.320 din 6 noiembrie 1949. - Tiparul: întreprinderea Poligralicâ ,1 Mai«
' DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 1378
« ia5í»099S3®aaBFwrsKainTOrar?.*-j EîaATgaCT’,v>ahMaua«mu» i r a m ^ .M TTWC T a n i i w w Btt.'’» » » «ţftu»i« n »i»ga^abw
¦xxpzcr B o s f o r u l -
teatrul unor mari
manevre militară
Exprim înd adevărata voinţă a a g resiv e
poporului germ an, la G eneva ISTANBUL (Agerpres). -
TASS tran sm ite: In ultim ul
c o n tin u ă să s o s e a s c ă d e le g a ţii şi timp vizitele în Turcia ale con­
ducătorilor m ilitari din S.U.A.
m esaje din toate colţurile G er­ şi din alte state m em bre ale
N.A.T.O., precum şi vizitele u-
maniei. Secretarul conferinţei m i­ Sosirea la Varşovia nor nave m ilitare ale ţarilor
niştrilor d e . Externe, Georges V m em bre ale N.A.T.O. în portul
Istanbul au devenit tot mai frec­
„Sovetski Flot“ despre un discursPalthey, a primit liste cuprin- a tovarăşului Ion Cozma vente.
zînd 5.500.000 de sem nături din
am bele state g erm an e în fav o a­ aî generalului Norstad VARŞOVIA — Coresponden­ fost întîm pinaţi de tov. E dw ard Tim p de cîteva zile a fost în
rea încheierii grabnice a unui tul A g e rp re s t r a n s m i t e : L a 26 Ochab, m em bru al Biroului P o ­ vizită la Ista n b u l am ira lu l C.
m ai a sosit la V arşovia într-o litic a'l G .C . a l P . M . U . P . , m i ­ Brown, com andantul suprem al
tratat de pace. Gu deosebit in­ MOSCOVA (Agerpres). — zite cu arm e atom ice pe terito­ vizită de prietenie, tov. Ion nistrul A griculturii al R.P. P o ­ forţelor arm ate ale N.A.T.O. din
teres este com entată noua pro­ riul Norvegiei. El a încercat să C o zm a, m in is tru l A g ric u ltu rii şi lone, K azim ierz P a w lik o w sk i şi zona de sud a Europei, care a
punere a Germaniei democrate TASS transm ite: G om entînd argum enteze aceasta arătînd că, Silviculturii al R.P. Romîne, ca­ M ieczy slaw Jag ielsk i, ad ju n c ţi ai avut o întrevedere cu reprezen­
privind încheierea unui tratat de fără încărcătură nucleară, ra­ re, la i n v i t a ţ i a M i n i s t e r u l u i A- m in istru lu i A g ricu ltu rii şi do tanţi ai com andam entului mili­
neagresiune între cele două sta ­ recenta vizită a generalului chetele trim ise de Statele U n i­ gricuiturii a R.P. Polone, face o funcţionari superiori din m inis­ tar turc.
te germ ane, pe care ziarul „La te în N o rv eg ia nu vor fi eficace. vizită în ţa ra prietenă îm preuna ter. A fost de asem enea de faţă
Suisse“ o apreciază ca fiind „în­ N orstad în N orvegia, unde a cu un g ru p de specialişti din a- Ionescu Z. Nicolae, însărcinat Abia părăsise apele Bosforu­
dreptată şi ea spre m icşorarea Grearea unor astfel de depo­ gricultura ţării noastre. cu afaceri ad-interim al R.P lui un gru p de nave m ilitare fă-
prăpastiei care separă azi cele ţinut o conferinţă pe tema zite a r a tra g e în m od autom at R o m în e la V a rşo v ia , p re c u m şi cînd p arte din flota a 6 -a am e ­
două G erm anii“. după sine prezen ţa de trupe a- P e a e r o p o r t tov. I. G ozm a şi membrii am basadei R.P. Romîne. ricană, şi în presă au şi apărut
„problem ele actuale ale N A TO “, m ericane în N orvegia, deoarece p e r s o a n e l e c a r e -1 î n s o ţ e s c a u ştiri cu privire la apropiata vi­
ziarul „Sovetski F lo t“ din 26 zită în Bosfor a unui alt grup
de nave m ilitare am ericane.
mai scrie : D eclaraţiile făcute După cum relatează ziarul
„ V a ta n “, la sfîrşitul acestei
de generalul N orstad în cap ita­ luni în strîm toarea Bosforului
vor avea loc m anevre mixte a-
la N orvegiei au c o n firm at din
m ericano-turce la care vor lua
R ecunoscînd că delegaţii occi­ nou că, după părerea lui, „Ac­ legislaţia S.U.A. nu adm ite să parte nav e din flota a 6 -a a m e ­
ricană, nave de război turce,
dentali se văd tot m ai m ult si­ tu a lă “ este nu slăbirea, ci a- se acorde alto r state controlul precum şi avioane ale celor do­
uă ţări. In a fa ră de aceasta, la
liţi de c a ra c te ru l c o n s tru c tiv al g r a v a r e a c o n tin u ă a în c o rd ă rii a s u p r a a rm e i ato m ice. A cest 30 m ai în zona Bosforului vor
avea loc exerciţii aeriene la ca­
propunerilor sovietice „să încer­ internaţionale, intensificarea lucru ar însem na, totodată, că Recunoaşteri amare
re vor participa avioane am e­
ce concretizări fie şi îm p o triv a cu rsei în a rm ă rii ato m ice şi cu g u v e rn u l n o rv e g ia n re n u n ţă la r ic a n e şi tu r c e ş ti. L a 31 m a i,
serie ziarul „E ny Istan b u l“, în
d o rin ţei lor", z ia ru l „ G a z e tte do rac h e te , p r e g ă tir e a a g r e s iu n ii. obligaţiile sale dc a nu permite portul Istanbul vor sosi nave
m ilitare ale flotei franceze, p rin ­
L a u s a n n e “ în cearcă să vaclă în In cadrul unei conferinţe de existenţa de baze m ilitare s tră ­ M ONTEVIDEO (Agerpres). ziarul, se explică în special prin tre care două crucişătoare, o
Presa burgheză recunoaşte că navă port-avion şi patru con-
aceste tim ide apropieri de obiec­ presă N orstad a insistat asu p ra ine pe teritoriul său în tim p de sute de mii de copii din ţările alim entaţia insuficientă, m ize­ tratorpiloare de escadră.
Americii Latine se ailă într-o
tul principal al conferinţei „ in ­ necesităţii am plasării de depo- pace. situaţie extrem de grea. D ato­ ria generală şi nivelul cultural
rită greutăţilor economice, a
trarea într-o fază de activitate ------------------------- — ------- m i ............. . ................................. proastei asistenţe medicale, a scăzut.
mai productivă“ Acelaşi ziar alim entaţiei nesatisfăcătoare P otrivit datelor publicate în
scrie în co n clu zie: „D eşi rezul p e n t r u m a m e l e c.u c o p ii n u c i şi
ţaţele sînt încă firave, pesim iş­ Noi uneltiri imperialiste pentru copii, în m ulte ţări ale z iaru l „C orreio Da M a n h a " , în
tii sîn t tot mai puţini. G onferin- împotriva Cubei continentului su d am erican se
ţa de la G eneva co n tin u ă să se înregistrează o ridicată m orta­ B razilia la fiecare mie de copii
litate infantilă. Ziarul U rugua­
yan „Tribuna P opulară“ a re­ m or 160. M o rta lita te a infantilă
m a rc a t în a c e a stă o rd in e de
idei că în America L atină din este deosebit de m a re în rîndul
fiecare mie de noi născuţi mor
dovedească prologul conferinţei H A V A N A ( A g e r p r e s ) . — A* B a t i s t a , şi p a r t i z a n i d e - a i lui. 111 copii. O m ortalitate infan­ păturilor sărace ale populaţiei.
tilă atît de ridicată, subliniază
la nivel în a lt“ . O g lin d in d într- genţii le de p resă o ccid en tale au A lte tra n sp o rtu ri de arm am en t' O situaţie tot atît de proastă se
un re p o rta j al co resp o n d en ţilo r p ublicat în u ltim a v rem e n u m e ­ am e ric a n au fost trim ise spre constată şi în celealte ţări ale
săi din cîteva cap itale d ife rite ­ ro ase ştiri în le g ă tu ră cu p re g ă ­ cen trele u n d e se află agenţii lui Americii Latine. D upă cum re­
tirile care au loc pe teritoriul B atista. „N um eroase fapte, a latează ziarul venezuelian
S.U.A. sau . al republicilor din spus m inistrul cuban, dovedesc
le reacţii ale c e rc u rilo r c o n d u ­ A m erica C e n tra lă în v ed erea u- că imperialiştii din S.U.A. in­ „El N acional“ 162.000 de
cătoare faţă de mersul conferin­ nor acţiuni contrarevoluţionare tensifică pregătirile pentru o in­
ţei, ziarul „N ew York T im es" îm potriva guvernului Gubei. La tervenţie a rm a tă în Guba. La copii din V enezuela se află în ­
constată de asem enea că „în
tr-o situaţie foarte grea, părin­
ţii a c e s to r copii fiind în im p o ­
ciuda scepticism ului de la P a r is 23 m ai, m in istru l A p ărării al b aza n a v a lă a S.U .A . G u a n ta - sibilitate de a-i întreţine.
şi a m in im a liz ă rilo r de la B onn, Cubei, A ugusto M artinez S a n ­ n am o (situ ată în G uba), aco r­ lilar canadian în folosirea acestui ar­
la L o n d ra , şi în tr-o m ă s u r ă şi chez, a făcut presei o declaraţie dată în trecut guvernului am eri­ mament.
la W ashington, optim ism ul în în care a su b lin iat rolul jucat can de Batista, sosesc mereu în­
ved erea unei întîlniri Ia nivel de S tatele U nite în aceste m a ­ tăriri. Pe teritoriul Republicii WASHINGTON — Agenţia Asso­
nevre îm potriva poporului cuban. D om inicane este în cu rs de o r­ ciated Press anunţă că preşedinte­
le Eisenhovrer a înaintat Congresului
înalt nu a pierdut teren". S anchez a relatat că în cursul g an izare o a rm a tă form ată din acordurile care prevăd să se pună la
dispoziţia Germaniei occidentale, Tur­
In cercu rile ziaristice se re să p tă m în ii trecu te, a u to rită ţile fu g ari şi in stru ită de ofiţeri ai ciei, Olandei şi Canadei informaţii şi
utilaj atomic pentru instruirea trupe­
m arcă semnificaţia continuării vam ale din Florida (S.U .A .) au S.U.A. N ave de război am erica­ ULAN BATOR — Anul acesta volu­ cit lucrează în prezent. Vor lua fiin­ lor în mînuirea armei nucleare. Dacă
întîlnirilor neoficiale între m i­ reţinut un avion încărcat cu ar­ ne patrulează neîncetat în ap ro ­ mul construcţiilor capitale din R.P. ţă noi creşe, grădiniţe de copii şi Congresul nu va opune veto-ul său,
niştri, ca încercări paralele şe­ me avînd destinaţia Republica pierea coastelor Gubei". M arti- Mongolă creşte cu 50,2 la sută faţă cercuri de meditaţii. aceste acorduri vor intra în vigoare
dinţelor, urm ărind apropierea Dom inicană, unde se află re­ nez Sanchez a am intit pe de altă de anul 1958. Conform prevederilor în în mod automat peste 60 de zile.
parte provocările îm potriva Cu­ cursul acestui an se vor construi noi WASHINGTON — După cum rela­
fabrici, locuinţe, precum şi obiective tează agenţia Reuter, agenţia de in­ TOKIO — Mergind pe linia reîn­
punctelor de vedere. fugiat fostul dictator al Gubei, bei puse la cale de guvernul pentru agricultură şi zootehnie, cu o formaţii a SUA, US1A a întocmit o listă vierii militarismului japonez, guvernul
suprafaţă totală de 198.000 metri pă­ de filme realizate în studiourile de la Kişi construieşte o nouă flotă de sub­
—— ‘ --- ?fe---- -—.............. p anam ez şi de cel din G u atem ala traţi. Printre acestea se numără un Hollywood a căror prezentare în străi­ marine. Potrivit agenţiei United Press
potrivit directivelor primite de nătate a fost interzisă. Se consideră că International guvernul japonez a con­
combinat de panificaţie, o uzină pen­ aceste filme cuprind o serie de aspec­ struit un submarin cu un deplasament
Planul occidental este inadecvat la D e p a rta m e n tu l de stat. ( N .R .- tru prelucrarea pieilor şi o fabrică de te ale vieţii americane „care prezen- de 1.100 tone şi o viteză de 19 mile
pentru solujionarea problemei germane inlensiiicarea m ăsurilor m ilitare textile, care se construiesc cu ajutorul taie în ţările străine nu servesc inte­ marine.
luate de aceste ţări Situate în Uniunii Sovietice şi al altor ţări fră­
apropierea frontierelor cubane ţeşti. reselor S.U.A.“ NEW DELHI — Comentînd hofări-
NEW YORK — In cadrul unei con­ rea guvernului american de a livra
B E R L I N ( A g e r p r e s ) —¦ D u p ă în c o n t i n u a r e , şi g r e u t ă ţ i l e în s u b p r e t e x t u l c ă a r fi „ a m e n i n ­ MOSCOVA — F.R. Kozlov, prim Pakistanului 25 de bombardiere grele
vicepreşedinte al Consiliului de Ali- ferinţe ţinute la Universitatea din şi 1.500 de vehicule amfibie, presa in­
cum transm ite agenţia ADN, calea ei au crescut. H. W ehner ţate" de G uba). niştri al U.R.S.S., va pleca la sfîrşitul Milwaukee, statul Wisconsin, dr. Ed- diană îşi exprimă îngrijorarea faţă de
lunii iunie in Statele Unite pentru a ward Teller, considerat „părintele bom­ intensificarea livrărilor de armament
luînd cuvîn tu l la B a m b e rg la a a r ă ta t că g u v e rn u l de la In continuarea declaraţiei s a ­ participa la deschiderea Expoziţiei so­ bei cu hidrogen“, şi-a exprimat con­ american pentru Pakistan. Zia­
vietice de la New York. vingerea că „încă înainte de sfîrşitul rul „Times of India" arată
c o n f e r in ţa o r g a n i z a ţ i e i „ T in e rii B o n n se te m e d e u r m ă r i l e pe le, m i n i s t r u l a p ă r ă r i i al C u b ei acestui secol lumea va adopta ideile că recenta livrare de arma­
PRAGA — In R. Cehoslovacă se ment american Pakistanului a pro­
socialişti“, H. W ehner, vicepre­ care le-ar putea avea pe planul a arătat că provocările m ilitare acordă o atenţie deosebită copiilor fe­ sovietice, nu pe cele americane". „In dus „nelinişte" în capitala Indiei. Zia­
meilor muncitoare. In prezent în Ce­ viitorii zece ani, a spus Teller, Rusia rul cere guvernului să atragă atenţia
şedinte al P.S.D .G ., a declarat politicii interne rezolvarea pro­ ale S.U.A. sînt însoţite de p u ­ hoslovacia funcţionează 1.167 creşe cu va deveni „liderul" de necontestat al Statelor Unite în legătură cu această
37.000 locuri, 6.200 grădiniţe cu lumii în domeniul ştiinţific". nouă acţiune.
c.ă g u v e r n u l d e la B o n n s e s t r ă ­ b le m e i g e r m a n e p e c a l e p a ş n i ­ t e r n i c e p r e s i u n i e c o n o m i c e . P a ­ 259.000 locuri, 2.157 cercuri de medi­
taţii frecventate de aproape 150.000 WASHINGTON — După cum rela­ JOHANNESBURG - Agenţia Reu-
duieşte să îm piedice d e sfă şu ra ­ că. De aceea, el stăru ie asu p ra ralel cu aceasta se desfăşoară elevi. La cantinele şcolare iau masa tează agenţia United Press Internatio­ ter anunţă că pagubele pricinuite de
peste 750.000 elevi. Conform prevede­ nal între Statele Unite ale Americii şi marile inundaţii care au avut loc tn
rea norm ală a .Conferinţei de aşa-num itelor „alegeri libere", o intensă cam panie anticom unis­ rilor, pînă în 1975 vor intra în pro­ Canada a fost semnat un nou acord Africa de Sud şi care au cauzat
ducţie cu 600.000 femei mai multe de­ militar, în baza căruia S.U.A. vor liv­ moartea a peste 60 de persoane, se ri­
la G e n e v a . E l a s u b l i n i a t c ă g u ­ c a r e n u p o t fi ţ i n u t e în a c t u a ­ t ă c u s c o p u l ele a c r e a d e z b i n a ­ dică la 5—7 milioane de lire sterli­
ţ i n r e c o l t e t o t m a i m a r i . Tn ra Canadei armament nuclear. Referin- ne. Circulaţia pe numeroase poduri de
vernul de la B onn a ales o c a ­ lele condiţii. In prealabil trebuie re în rîndurile forţelor revolu­ 1958, în a c e a stă p ro v in cie s-au cale ferată şi şosele a fost întreruptă.
strîns 356.000 tone de orez faţă du-se Ia această problemă, prim-mi-
le c a re situ e a z ă pe p rim u l loc c reate a n u m ite p rem ise şi în p ri­ ţionare. de a su b m in a u n itatea de 247.000 to n e în 1939.
nisfrul canadian John Diefcnbaker a
nu reu n ificarea G erm an iei şi d e s­ m ul rîn d tre b u ie re a liz a tă o lor şi de a izola pe c o n d u c ă to ­ La 1 octom brie 1958 în a p ro ­
piere de Hanoi a început cons­ arătat că acordul încheiat între cele
tin d erea în co rd ării, ci în a rm a re a d estin d ere a în co rd ării în E u ­ rii P a rtid u lu i p o p u lar şi pe cei tru irea unui m a re sistem de i-
rigaţii în jurul can alu lu i B ak două state la Washington ta 22 mai
şi crearea unui W ehrm acht. în ­ ropa. ai m işcării din 26 iulie (partidul H ung Hai. Acest canal va iri­
ga 150.000 hectare de plantaţii prevede şi instruirea personalului mi-
fă p tu in d o p o litic ă a cu rse i î- W ehner a arătat că aşa-num i- guvernam ental). Potrivit infor­ de orez din trei provincii. N u ­
mai volum ul lucrărilor terasie-
n a rm ă rilo r. B on n u l a a ju n s în tul „ p la n g lo b a l" al puterilor m aţiilo r, serviciul de sp io n a j al re v a fi d e 1 .0 0 0 .0 0 0 tn3. S e v o r
furna de asem enea 5.800 m 3 de
m od definitiv într-un im pas. Nu occidentale lă C onferinţa de la S.U .A . a ceru t fonduri su p lim en ­ beton. Lucrările de construcţie
se desfăşoară din plin.
s-a făcut nimic pentru reunifica­ Geneva este inadecvat pentru so­ tare pentru intensificarea activi­
Toţi la învăţătură
rea Germ aniei, a spus W ehner luţionarea problemei germ ane. tăţilor subversive în Guba.
reimt o iia l
au fost refăcute. Au fost cons­ viaţa clocoteşte din plin. In tim ­ fructe se g ăsesc în bazinul din STMBĂTĂ 30 MAI 1959
truite fabrici şi uzine noi, ca de pul dominaţiei franceze existau Hanoi. Portocale, banane, m an ­
pildă Uzina m ecanică din H a ­ acolo doar 34 de întreprinderi d a r i n e , c u r m a l e şi s u t e ‘d e a l t e m m Spectacole cinematografice
noi — una din cele mai mar! mari, printre care cunoscuta fa­ fructe necunoscute locuitorilor
din sud-estul Asiei. P în ă nu de brică de ciment. P ărăsind oraşul, din regiunile nordice. Principala DEVA: Marinarul îndrăgostit; PE­ IHA : Un nou număr de atracţie !
m u lt aici e ra u d o a r m la ş tin i şi colonialiştii au distrus toate în ­ c u ltu ră a g ric o lă e ste orezul. A- TROŞANI : Găi greşite: Lumini verzi ,• LONEA : Infrîngerea ; TEIUŞ : Alo?...
un cimitir. La lucrările de cons­ trep rin d erile, au lu at cu ei cele proxim ativ 90 la su tă din p o p u ­ HUNEDOARA: Răsfăţalul] ALBA Aţi greşit numărul I ; ZLATNA: Fami­
trucţie care au începui în de­ mai bune utilaje. Portul a fost laţia ţării este form ată din ţă ­ IULIA: Inima nu uită î Infrîn- lia U lianov; PAROŞENI: Cei trei
cembrie 1 9 55.au luat parte ti­ de asem enea scos din circulaţie. rani şi m ajoritatea acestora se gerţrn; S E B E Ş : Marinarul îndrăgos­ din pădure : APOLDU DE SUS : Lup­
neri şi tinere, stu d en ţi, ostaşi Fundul era plin cu nisip, linia ocupă de cultivarea orezului, in tit ; ORAŞTIE: Inimă de oţe!: tătorul şi clovnu l; BARU MARE :
ai Arm atei P opulare. ferată de pe chei distrusă. In Vietnam ul de Nord se obţin d te HAŢEG: Alo?... Aţi greşit numărul; Comunistul; CALAN: O cursă obiş­
oraş se n u m ărau peste 30.000 două recolte de orez pe an. nuită.
M ajo ritatea m uncitorilor şi in ­ de şomeri. BR A D : Omul meu drag: SIME-
ginerilor din uzină, au servit în D upă instaurarea puterii popu­
trecut în arm ată. De aceea m o n ­ In prezent m ajoritatea vechi­ lare în ţa ră a fo st în făp tu ită re ­ R1A: S-a întimplat la Penkov !
tarea utilajului, care s-a făcut lor întreprinderi a fost refăcută forma agrară. Două milioane de
cu ajutorul preţios al specialiş­ şi s-au co n stru it m ulte alte în ­ familii ţărăneşti au primit Colonialiştii francezi au lă­ n & !!)> !f O
tilor sovietici a fost o ad ev ăra­ treprinderi noi. In port sosesc 8 9 5 .0 0 0 h e c ta r e de p ă m î n t şi sat m oştenire un analfabetism
tă şcoală pentru toţi. num eroase nave din U niunea 107.000 capete de vite cornute a p ro a p e total. P a rtid u l şi g u ­ Programul î l 6,15 Muzică uşoară: Programul 11: 14,07 Muzică uşoa­
Sovietică, China, Polonia, R.D. m a r i l u a t e d e la m o ş i e r i . Tn vernul se preocupă serios de li­
S pre sfîrşitul anului 1957 u- G erm ană, Romînia, Franţa, An­ tim p ce în trecut un ţă ra n s ă ­ chidarea neştiinţei de carte. P î­ 7,15 Jocuri populare romîneşti; 7,30 ră; 14,30 Melodii populare romîneşti j
zina a fost dată în exploatare. glia, Italia, Suedia, N orvegia, rac av ea în m ed ie 310 m 2 şi un nă în decem brie 1946 cînd a
Astăzi ea produce oţel. diferite India, Indonezia, U niunea Sud- m ijlocaş — 970 m 2 de pămînt. început războiul de eliberare, au Valsuri pentru acordeon; 9,00 Muzică 16,15 Tangouri de concert; 17,00 Pa­
m aşini-uneite, piese de schimb A fricană şi alte ţări. în prezent fiecare ţă ra n d isp u ­ în v ă ţa t să scrie şi să citească
pentru m aşini, pom pe etc. Tot ne de a p ro x im a tiv 1.200 m 2 de 2.500.000 de persoane. Invazia uşoară ! 10,00 Din creaţia 'marilor gini de mare popularitate din opere,’
aici se r e p a r ă u tila ju l v e c h i. A- V ietnam ul înapoiat de odi­ păm înt. Reforma a constituit colonialiştilor francezi în V iet­
ceastă uzină reprezintă de fapt nioară a păşit cu hotărîre pe ca­ prim ul salt serios în dezvoltarea n am a d ezo rg an izat în m are m ă ­ noştri compozitori; 10,34 Muzică popu­ 18,05 Concert de muzică populară ro-
baza industrială a ţării. lea creării unei industrii m o d er­ agriculturii. sură această acţiune. Preşedinte­
ne proprii. Recent, întregul po­ le H o Şi M in a la n s a t lozinca : lară romînească : 11,03 Muzică de es­ m înească! 18,45 Cîntece despre briga­
P e malul frum osului golf Ha- por a discutat planul trienal de In prezent, în m ulte provincii „C ine ştie să citească şi să scrie
lo n g , p r in tr e m u n ţi, p a lm ie ri şi dezvoltare econom ică a R.D. din V ietnam există grupuri de trebuie să-l înveţe şi pe cel care tradă ; 12,30 Melodii populare romî­ dieri : 21,15 Muzică de dans; 21,50
pini, se g ăsesc zăcăm inte de a n ­ Vietnam . In urm ătorii trei ani în tr-aju to rare şi gospodării co­ nu ştie". P în ă şi în cele măi în ­ neşti ; 15,10 Muzică uşoară din ţări Itinerar 1959; Ciclu de reportaje de
tracit — aurul negru al V iet­ va începe construirea a 96 de lective create pe baza folosirii depărtate locuri din ju n g lă au prietene; 17,25 Din cîntecele şi dan­ C. Vişan î 22,00 Muzică de d ans:
nam ului. Straturile lucitoare de întreprinderi industriale, dintre în co m u n a vitelor şi lu crării în fost organizate cursuri de alfabe­ surile popoarelor! 18,00 Roza vîntu- 23,54 Muzică de dans.
cărb u n e se află la su p ra fa ţa pă- care 56 vor începe să dea ţă ­ tiz a re . „ S ă în v ă ţă m o riu n d e şi rilor: „Copiii continentelor“ (montaj
m în tu lu i şi e x tra c ţia se e fe c tu e az ă rii m ijlo ace de producţie. comun a păm întului. radiofonic): 18,30 Muzică uşoară de BULETINE DE ŞTIRI : S.OOi 6,00)
prin m etoda la zi, cu ajutorul în orice m om ent", spuneau so l­
dinamitei, iar apoi excavatoare­ Tot mai multe bunuri In anii războiului zeci de mii compozitori romîni I 19,05 Din co­ 7,00; 11,00! 13,00; 15,00: 17,00; 19,00:
le îl în c a rc ă în v a g o n e te c a re ' pentru popor d aţii din A rm aTa p o p u la ră şi moara folclorului nostru î 20,40 Mu­ 20,00; 22,00) 23,52 (programul I).
se îndreaptă spre punctul de co­ de hectare din satele provinciei
lectare. Păm întul V ietnam ului este bo­ partizanii. După 8 ani de război zică de dans; 21.15 Cine ştie cîş- 14,00; 16,00 i 18,00 j 21,00 : 23,00 (pro­
g a t şi d a r n ic . C e d e le g u m e şi Hai Zîong erau necultivate. As­
In centrul industrial H aifon în c ă 10.0 0 0 .0 0 0 d e p e r s o a n e a u lig ă !; 23,00 Muzică dc dans. gramul II).
tăzi toate aceste suprafeţe sînt
în v ă ta t să scrie şi să citească. Timpul probabil în regiunea noastră
valorificate. Din an în an se ob-
Vr'emea nestabi'lă şi ră c o ro a ­ tr e 17 la 20 g ra d e , ia r n o a p te a
să. cu cerul variabil şi mai m ult în tre 5 la 10 grade.
senin noaptea. Vint slab pînă
la m oderat din secion.il nordic. P en tru u rm ăto arele 3 zile :
Tem peratura staţionară, ziua în ­ vrem e răcoroasă cu tendinţe de
încălzire la sfîrşitul intervalului.