Page 92 - 1959-05

Kt* giuna'-s

H unedoam -L )«^. \ Pentru redneerea consulului specificPROLETARI DIN TOATE TARILE, UNIŢI-VAf

Citiţi în pagina iV-a

mu!sotiásmului 9 Vizita delegaţiei de p ar­ ie materii! Minos
tid şi g u v e rn a m e n ta le sovie­
Anul XI Nr. 1379 Stmbâtă 30 mai 1959 J J4 pagini 20 bani tice în R .P. A lbania — Cu- In prim ele p a tru luni ale a- re din partea întregului colectiv
vîntarea rostită de N.S. H ruş- nului, colectivul minei Lonea a pentru reducerea consum ului de
ciov la m itingul de la Kor- redus sim ţitor preţul de cost pe m aterial lemnos. Pe această te­
cea. to n a de c ărb u n e. A u re a liz a t e- mă s-au ţinut conferinţe în ca­
conom ii însem nate la consum ul drul A.S.I.T., s-a d iscutat în
• Nota de protest a guver­ de energie electrică, aer com pri­ consfătuirile de producţie pe
nului U.R.S.S. adresată Ira­ m at şi combustibil, iar bonifi­ sectoare şi pe m ină, s-au luat
nului caţiile prim ite de la preparaţia m ăsuri de introducerea fişelor
P etrila pentru calitate se ridică limită de consum zilnic, decadal
• Poporul germ an se pro­ la peste 460.000 lei. şi lunar, pe sectoare, pe baza
nunţă pentru încheierea T ra­ cărora se intervenea ori de cîte
tatului de pace. D acă aşa stau lucrurile la m a­ ori era cazul. De asem enea s-au
joritatea elem entelor preţului de extins arm area în bolţari şi în
Strungarul Ioan cost, la consum ul de m ateriale fier a galeriilor etc.
situaţia este puţin deosebită. T ri­
Ghilea de la ate­ m estrul I s-a soldat cu o econo­ S-ar părea că toate resursele
mie la consum ul de m ateriale interne au fost epuizate. D acă
lierele C.F.R. Si- întreţinerea culturilor— tiviştii au p ro c u ra t 45 m. c. m a- de 0,34 lei pe to n ă, iar lu n a a- analizăm însă mai minuţios
meria îşi depăşeşte npriep oncnumpaarrpe ad ee ss ee aa mm aă itearoiaololekmgn_ovsa- f)18-007-050k0§- bcuicm_e nţit., prilie cu o d e p ă ş ire de 1,22 lei ceea ce s-a realizat în direcţia
in fiecare lună pe tonă. extinderii arm ării metalice a g a ­
leriilor, constatăm că s-a răm as
norma cu 17—20 In a c e s te zile. p r e o c u p a r e a de glă şi au confecţionat circa V ariaţia preţului de cost la m ult sub .plan. Nici cu arm area
la sulă. El !ace seam ă a colectiviştilor din 30.000 buc. cărăm idă. acest capitol de pe o lună pe în bolţari nu se stă prea s tr ă ­
parte din sectorul alta este explicabilă în m inerit, lucit.
fruntaş condus de G.A.G. „Filim on S îrb u “-Şibot, Colectivişti' ca M ihai Negru, prin schim barea continuă a con­
maistrul Ioan Ple- este întreţinerea culturilor. Ei T raian Gristea, Petru Ripoşan, diţiilor de exploatare si ivirea Bineînţeles că o parte din vi­
şa. au plivit pentru a doua oară Teodor G îm pean şi a lţii au ter- necesităţii unor noi tipuri de lu­ nă pentru această nerealizare o
g n u l şi orzul H arnici, colecti- m inat de]a săpatul fundaţiei crări. De aceea nici nu insistăm poartă şi conducerea U zinei de
IN FOTO 7 construcţiilor şi turnarea beto- asupra acestui lucru. Ne vom reparat utilaj m inier Petroşani
Strungarul Ioan vişti au prăşit cele 7 ha. cu nului pînă la nivelul solului. opri însă asu p ra consum ului de (director'E m eric F arcaş), care
Ghilea şi maistrul floarea-soarelui şi 5 ha. cu car- m aterial lemnos, care de altfel n-a luat m ăsuri pentru livrarea
Ioan Pleşa verifi- toii. Aceste culturi se dezvoltă Acum , ei co n fecţio n ează cofra- are p o n d erea cea m ai m are şi papucilor de arm ături, dar cea
cind profilul ban­ acum în bune condiţii şi, după jele pentru tu rn area soclurilor care a fost depăşit atît în tim pul mai mare o are conducerea
cum afirm ă colectiviştii, a n g a ­ din beton. t r i m e s t r u l u i 1, c ît şi în l u n a a- minei (director tov. Feher)
dajului unei roţi. jam entul de a obţine producţii prilie. care nu s-ă îngrijit să-i
ceară din tim p, deoarece asem e­
m ărite la ha., lu at în întrece- ? U rm ărin d consum ul specific nea situ aţii pot fi prevăzute.
la lem n de m ină răşinos, (aces­
rea socialistă dintre gospodă- Construirea unui grajd pen- ta se consum ă în can titatea cea Pe de altă parte însă, depă­
m ai m are), se poate observa că şirea consum ului de m aterial
riile colective, v a fi în d e p lin it {ru v jt e je g o s p o d ă r ie i preo- în p erio ad a a m in tită a fost de­ lem nos se d a to re a z ă lipsei de
p ăşit cu 0,002 m.c. pe tonă. Gu colaborare dintre conducerea
cu cinste. cupă ?j pe colectiviştii din toate acestea, faţă de anul tre­ I.F.E-.T. P e tro ş a n i şi c o n d u c e ­
cut s-a înregistrat o economie rea exploatării. D atorită acestui
Joi, 28 m ai, la G.A.C. „Fiii- q . A . „Vasile Roaită-B a- apreciabilă. fapt, m ajoritatea m aterialului
lem nos sosit în depozitul minei
m o n S î r b u “ a u fo s t c o n c e n tra - jomir> D in r e s u r s e to c a ­ Ge în v ă ţă m in te se pot des­
prinde de aici ? In prim ul rînd GH. C.
Noi succese in sporirea Snbredacfie te toate forţele pentru prăşitul le> ei a u p r o c u r a t si t r a n s p o r - nu se poate n eg a faptul că în
producţiei de metal p o r u m b u l u i . D in cele 61 h a . a le ta t Ia iocul stab ilit de că tre co- acest an a existat o preocupa­ (Continuare tn pag. 3-a) u *
m i s i a r a io n a l ă d e a m p l a s a r e
voluntară fruntaşă gospodăriei semănate, cu po- 180 care cu piatrăi aproape 200
rum b, au fost prăşite pînă ieri m _ c_ p i-etriş şi im p o rta n te c a n ­
' I—»/—r~' r tităţi de m aterial lemnos. Au
29 mai, peste 63_ha. fost cum părate de asem enea
16.000 kg. cim ent, carton asfal-
D e !a în c e p u tu l lunii m a i şi Totodată, datorită unor mă- In cadrul concursului co- l in fruntea întrecerii se află tat şi alte m ateriale. S-a înce- 0 nouă pagină In cartea faptelor mari
pînă în ziua de 29 sidc- suri tehnico-organîzatorice luate ^ respondenţilor voluntari -j colectiviştii Ioan I. V iorel, m em - put totodată confecţionarea' a
rurgiştii hunedoreni au dat în- şi preocupării p erm an en te pen- [ organizai la începutul a- j bru de partid, Ieronim M oga, 250.000 buc. cărăm idă, pentru
sem nate cantităţi de cocs, ion- tru ieftinirea tonei de tontă, [ cestui an de redacţia zia- 1 can d id at de partid, Ioan I. P ă- arsu j căreia colectiviştii att şi
tă, oţel şi la m in a te peste plan. harnicii furnalişti au reuşit sa (. ruliii „ Drumul socialismu- 1 tran sp o rtat 200 m. steri de
In acelaşi tim p, în m ajo ritatea obţină în se m n a te econom ii la lem ne. N u de m ult, la G.A.G.
secţiilor Com binatului sidcrur- preţul de cost, fiind fruntaşi pe L lui“ , subredacţia voluntară, 2 d u re , S a v e t a C e te a n , I o a n G o - „V asile R o a ită “ a u în c e p u t ltt-
gic din H unedoara s-au obţinut com binat în această direcţie, crările de săpare a fundaţiei
frum oase rezultate în ceea ce [ din Haţeg a chemat la în- -j r u n e a , E u g e n i a M ic le a ş i' a lţii. g ra jd u lu i oare va a d ă p o sti 100 Era pe la ince- —— Ş Membrii brigă-
priveşte creşterea productivităţii Sporind indicii vite m ari.
m u n cii şi re d u c e re a p re ţu lu i de d e utilizare j- trecere in cinstea zilei de "j La prăşitul mecanic al porum- putui lunii ianua- de ALFRED KLINGSPON zii au realizat şi
cost. .[ 5 mai, Ziua presei comu- J bului se evidenţiază tîn ăru l can- Grăsuni livraţi statului
D acă în prim ele patru luni a- f. nişte, toate celelalte subre- ^ didat de partid Constantin rie. Toate ziarele ziarist din R. D. Germană o îmbunătăţire
6.054 tone cocs le acestui an colectivul lam ino­ t dacţii din regiune. Acestei U nul dintre a n g a ja m e n tele co-
metalurgic peste plan rului de 800 mm. a lam i­ lectiviştilor din G.A.G. „O gor din R. D. Ger- —- ¦ indicilor colita-
nat peste plan mai bine nou“ din Sim eria Veche, este
Obiectivul principal al între- de 3.600 tone m etal, în 28 chemări, i-au răspuns, prin- ) B ă r b u c î , t r a c t o r i s t l a S .M .T . O- şi acela de a livra statului în mană ammfau cu titluri mari că iivi ai producţiei. Ei se străduiesc
cerii cocsarilor este lupta pentru de zile din luna m ai el si-a în- acest an 50 porci graşi în greu-
depăşirea sarcinilor de plan. [ tre altele, subredacţiile din 1 r ă ş t i e , c a r e pe l î n g ă c ă efeciil- tate totală de 5.000 kg. brigada „Nikolai Mamai“ de Ia să perfecţioneze tehnica, să uşu­
¦ R ezultatele obţinute în ultim e­ trecut planul cu 2.646 tone lam i­
le p a tru luni îi s itu e a z ă pe coc- nate. Acest succes a fost obţinut L Călan, Alba lulia şi Sebeş. îj ează lucrări de bună calitate îşi Joi, 28 m ai, colectiviştii din Combinatul chimic din Bitierfeld, reze şi să mecanizeze munca. In
sari la loc de frunte în întrece­ ca urm are a folosirii intensive t In cadrul întrecerii, nu- -| depăşeşte zilnic norm a. Sim eria Veche au şi livrat sta-
rea dintre secţiile com binatului. a agregatelor, ca urm are a a- Jţ meroşi corespondenţi vo- j t u lu i p r i m u l lo t de 14 g r ă s u n i , cheamă la întrecere o aliă echipă acest scop, membrii brigăzii înva­
Io p e rio a d a 1— 29 m ai a.c. ei vîntului întrecerii socialiste. [ iuntari au trimis redacţiei ] Noi construcţii în g reu tate to tală de 1.893 kg.
au produs peste plan cantitatea P entru aceştia, G.A.C. „O gor de tineret de la aceeaşi întreprin­ ţă şi îşi ridică continua califica­
D acă laminatorii hunedoreni n o u “ a în c a sa t peste 20.000 lei.
de 6.054 tone cocs m etalurgic, v o r m unci şi pe v iito r în ace- dere pentru iiilul de brigadă de rea. In R. D. Germană există cele
îndeplinindu-şi angajam entul a- ja şj r p m r e z u lta te le o b ţin u te de
o u a i în pro p o rţie de 94,54 Ia su- e j v o r ţţ şţ m a j v a lo ro a se , iar t materiale valoroase din I j în G.A.C. muncă socialistă". mai hune condiţii pentru ca mtui-
fă. a n g a ja m e n tu l lu at va îi depă- t viaţa satelor şi oraşelor -j
Iniţiativa patriotică a muncitori­ ciiorii să înveţe, să progreseze.
Nici furnaliştii nu se lasă şit.
mai prejos ^ noastre, care au contribuit ^ Prin răspunsul dat chemării lor din Bitierfeld a deschis o no- Asifel, la combi,naiul electrochimie
Rezultatele oţelariior
la informarea operativă a ] la î n t r e c e r e a c o l e c t i v i ş t i l o r d in ~uă pagină in cartea faptelor mari din Bitierfeld a fost organizată o
Colectivele celor două oţelării
[_ masei de cititori. j N ădăştia Inferioară, colectiviş- ale oamenilor muncii din R. D. „academie m u n c i t o r e a s c ă u n d e
tii din Spini s-au an g ajat, prin-
[ Zilele trecute a avui loc 1 tre altele, să construiască în Germană in luptă pentru socia­ /oaie problemele sini siudiaie în

j- ta Călan o şedinţă in ca- 1 lism. Această iniţiativă remarcabi­ sirînsă legătură cu producţia. Pen­

k re s-au analizat rezulta- ^ lă oglindeşte măreţele schimbări tru muncitorii care audiată cursu­

1. tete întrecerii desfăşurate. ^ a c e s t a n u n g r a j d p e n t r u 5 0 bo- care au avut loc în ultimii zece ani rile acestei forme de învăţămini se

^ Cu acest prilej, subredac- i. v in e , o m a t e r n i t a t e c u 2 0 b o x e în republică. organizează lecţii despre arta şt

I ţiei voluntare din Călan, ^ pentru scroafe şi un patul. Pen- Muncind in colectiv, oamenii îşi liieraiura socialistă, precum şi pe
L cîştigătoarea întrecerii, i s-a •) tru. realizarea acestui angaja-
- luminat drapelul de frun- ") m ent, cu sprijinul org an elo r lo- dau seama că lucrează pentru ei alic teme care îi interesează. A-
f taşă şi premiile cuvenite. 1
înşişi. De aici dorinţa de a lucra ccasia este o formă nouă, foarte

mai bine, dezvoltarea iniţiativei interesaniă de aciivi/aie culiural-

cale de partid şi de stat, colec- creatoare. In numai patru luni cducatioă.

D atorită respectării întocmai a M artin din cadrul C om binatului ", ; ¦ ¦¦¦¦¦ = = = ------------------ s-au organizat peste 2.000 de bri­ Mişcarea pentru iiilul de briga­
siderurgic H unedoara şi-au de­ găzi din toate ramurile industriei dă de muncă socialistă a ridicai
reţetei de încărcare a furnale­ păşit planul de producţie în a- La viitoarea şcoală medie de muzică care participă Ia întrecerea pentru întrecerea în R. D. Germană ta o
lor cît şi a g raficu lu i de e v a ­ ceeaşi perioadă cu peste 3.000 iiilul de brigadă de muncă socia- treaptă nouă, superioară. Partici­
cuare a fontei, furnaliştii secţi­ tone de otel. Din această can- Zileje ţ|cestea, am av u t prile- E rica şi O lga Sabo. Fiecare a Din cei 72 de copii care stu ­ listă. panţii ia această mişcare, oamenii
ei a Il-a au re u ş it ca în p erio a- jul sa cunosc mai îndeaproape executat una din bucăţile prefe' diază la această şcoală m uzica, muncii din R. D. Germană, iau e-
d a 1— 29 m ai a.c. s ă e la b o re z e titate, 1.729 tone oţel a fost pro- pe micii in stru m e n tişti de la rate. m ai m u lt de ju m ă ta te sîn t fii de Brigada „Thälmann", de la uzi­ xeniptu de la prietenii lor sovie­
peste plan cantitatea de 3.574 dusă de colectivul oţelăriei Acar­ şcoala pedagogică din Deva. na metalurgică din Finov, este con­ tici, care luptă ca succes pentru
dusă de Fritz Biderştădt, muncilor Utilă de brigadă şi fruntaşi, ai
tone fontă. ţ'n nr- 2. îm p reu n ă cu directorul şcolii am cu experienţă şi iniţiativă care îşi muncii comuniste. Muncitorii din
parcurs cîteva din sălile unde C-unoaştc meseria. împreună cu to­ R. D. Germană şi Uniunea Sovie­
însemnat® economii prin mwm voluntară se exersa. A m in trat în prim a In sala de vioară cunoaştem muncitori. De asem enea, prin­ varăşii săi el a studiai amănunţii tică, care construiesc o societate
clasă. Aici, de-abia atingînd n o j talen te. L în g ă p a rtitu ră , ple- tre cei 32 de copii care studiază ioaie inovaţiile din acest domeniu
L a începutul lunii m ai a. c., cestora, reu şin d să realizeze e- claviatura unui pian, micuţa c a (- p e s t e v i o a r ă , c î n t ă L u d o v i c în cad ru l c u rsu lu i a rta p la s ti­ al industriei împărtăşindu-şi reci- ¦ nouă, care obţin realizări iot mai
colectivul de m uncitori de la în- Iancu E lisabeta în vîrstă de n u ­ că, sîn t m u lţi fii de m u n cito ri. proc cele mai bune metode şi e-
D e p r i n d e r e a „1 M a i “ d in o r a ş u l conom ii de 12.686 lei. N u m ai mai 7 ani executa o bucată de T ru ţă. Lîngăr el, a ş te a p tă cu ar
D eva, s-au a n g a ja t să iacă e- S c h u m a n . D u p ă puţin tim p i-a cusut pregătit m om entul cînd să Pentru ca procesul de învăţă
conom ii la fondul de salarii prin la c u ră ţire a carierei s-a o b ţin u t luat locul Lucia Stirbu care in ­ acompanieze, fratele său mai m a- m int să decurgă în cele m ai b u ­ xemple de muncă. Ca rezultat, bri­ mari î n , munca. creatoare paşnică
diferite acţiuni de m uncă volum terpretează un frum os Andante,
tară. Astfel, ei au participat la o e c o n o m ie .d e 6.110 lei. de H aydn. Au urm at apoi llk re, A lexandru T ru ţă. Am îndoi ne condiţiuni, sta tu l a alocat gada îşi depăşeşte zilnic pianul dc au un singur s/eag şi o singură
curăţenia secţiilor întreprinderii, reiau b u cata. D u p ă ei, ne cîntă şcoIii, p e n tru a cest an, su m a de
la lucrări de am en ajare a a- In zilele care urm ează, acţiu- S o rin D o r o g a şi C o n s ta n tin Ne- 150.000 iei, tirm în d ca în anii producţie. d e v iză : „înainte spre comunism / “.
lega. M a jo rita te a elevilor au care vin, a c e a stă su m ă să fie
nea de m uncă voluntară va viorile lor proprii. 26 de copii m ărită. In anul 1960 n u m ă ru l
vin aici zilnic cu viorilo sub elevilor ce vor studia aici va
continua.

1 PETRU

corespondent

b ra ţ să în v eţe d u p ă orele de creşte cu încă 96. D e altfel, în

Se apropie ziua celor mici curs instrum entul preferat. urm ătorii câţiva ani şcoala se
va tran sfo rm a în şcoală medie
Şi violoncelul şi-a g ăsit am a-
tori p rin tre micii in s tr u m e n tiş ti de m uzică, unde sute de elevi

A'largareta Ghelem an, fiică de vor învăţa să cînte din instru-

c.olectivist, M ircea R adu, fiu de m entele pentru care au aptitu-
te le g ra îis t, K a s le r E lis a b e ta şi
l ...S-au strins buchet în faţa ce mai bogate de produse a- in aceste zile expuneri despre alţi copii deosebit de talentaţi dini.
în vaţă aici g ratuit violoncelul.
t unei vitrine. Sînt vreo 5—6 timentare, jucării, cărţi. „ însemnătatea zilei internafio- MIHA! TRIFOI

micuţi intre patru şi şapte ani- Grija şi dragostea pentru cei nale a copilului",

sori. mici este oglindită şi de nume- Peste tot au ioc pregătiri

— Uite ce costumaş frumos roasele manifestări şi acţiuni intense pentru ca sărbătorirea Curs de pregătire a viitorilor elevi
muncitori
are pionierul! — remarcă un ce au loc in aceste zile care zilei copilului să se transfor-

puşti mai măricel. preced sărbătorirea zilei inter- me Intr-un adevărat prilej de

— Şi are şi cravată roşie — naţionale a copilului, mani- bucurie alit pentru cei mici cît

compiecteoză o fetiţă doar cu jestări şi acţiuni organizate de şi pentru cei mari. . R e c e n t a h o t ă r î r e a C. C. al neri şi m ecanici de m ină au
P.M .R. şi. a Consiliului de Mi- fost selecţionaţi pentru a urm a
puţin mai mare, turiindu-şi na- sfatul popular şi comitetele de formaţia de păpuşi din toca- n iştri cu privire la îm b u n ă tă ţi- cursurile fără frecvenţă. In pre-
rea învăţăm întului seral şi fără zent. ei u rm e a z ă c u rsu rile ^ de
ţ sul in sticla vitrinei. femei. __ titate face ultimele repetiţii cu frecvenţă de cultură g en erală şi pregătire, organizate pe lîngă
superior a stârnit un viu interes întreprindere. Aceşti m uncitori
— Şi fetiţa ale lochtţă fiu- La simpozionul care a avut programul pe care îl va pre- şi în rândurile m uncitorilor mi- în anul şcolar 1959— 1960 vor
nieri şi m ecanici de m ină din fi elevi în clasa V lII-a .
moaşă! toc marţi, 26 mai, în sala fes- zenla in fata copiilor în ziua G helar. P în ă acum , peste 30 mi-
*>. -5ALBA corespondent
— Uite şi o minge colora- tivă a Sfatului popular al ora- de map ga J.A.R.T.,

tă!... U ite' şi o hinlă mică... şului Deva cu tema „ Ocrotirea j Fabrica de teracotă,

Uite şi un traforaj!... Uite un mamei şi copilului", la care se aicmuiesc delegaţii de fe-

camion... Uite... au participat mame muncitoa- mef muncitoare care vor mer-

Am fost- martora acestei sce- re, casnice şi alţi oameni ai fn mijlocul copiilor din

ne în fala unei vitrine. Dar ea muncii, au vorbit iov. 1. Lada, scoli, grădiniţe si cămine pen- Fruntaşi în producţie şi în realizarea
de economii
poaie fi văzută pretutindeni. director adjunct al Şcolii me- iru p.f ţeucita de-ziua tor. Pe

Tinerele vlăstare din oraşul dii „Dr. Petru Groza , despre ?etate, ca, şi în parc, unde se î

nostru au de ce se bucura „Grija şcolii, a familiei şi a amenajează oraşul copiilor, se

cină trec prin faţa magazine- întregii societăţi pentru for- instalează chioşcuri, se pregă- în întrecerea socialistă pentru în- la preţul de cost în valoare de peste

lor. Aproape că nu există vi- marea profilului moral ai co- tesc eXpOZiţu cu aînzare la ca- tîmpinarea zilei de 1 Mai, minerii de 870.000 lei. In prezent, în fruntea în-

trină din oraş, în care să nu piilor noştri" şi tov. prof. Ele- re SG vor ^?,'sî : dulciuri,- jucă- !a Lonea ' au fost fruntaşi absoluţi, trecerii socialiste pe mină se situează

fie expuse articole pentru co- na Frunză de la Şcoala medie efc_ aciucînd în mijlocul lor toate dist.inc- sectorul I, care pînă la data actuala

pii. Prin grija partidului şi a „Decenal", despre „Familia, ca //? cinstea Ulei internaţio- iiile acordate în întrecere. Datorită şi-a depăşit planul lunar la zi cu
statului democrat-popular, in- factor important in dezvolta- /?Q/g fl copiiutui cjnematograful
întrecerii însufleţite pentru cit mai pesle R5 0 tone de cărbune. îndeaproape
treprinderiie din ţara noastră rea copiilor". Filimon Sîrbu" din D^va a
produc în fiecare an cantităţi In mai multe cercuri de ci- “ nizaf un cidu de "fiime mult cărbune,’ ei au reuyşit ca în ^pri- i i .. unneaza- sect,oru,l, V, sector„ „c„a„r„e cle­ Cei patrusprezece mii de constructori ai Combinatului de
mele patru luni ale anului să dea
tot mai mari de articole de im- tit, cum sînt cele de pe stră- ?flinj copiL cocs „Schwarze Pumpe" — care va fi cel mai mare combinat

brăcăminte şi încălţăminte pen- zile AL Eminescu, Călugăreni, peste plan 12.500 tone cărbune. ”CaSM de aUr a tehnit)anuln' de cocs din Euiopa — au cu ce se lăuda. 2

tru copii, sortimente din ce in Aurei Vlaicu şi altele se fac MAR IA HlJlET In acelaşi interval de timp, colec- ?' care ?’_a depăşit planul lunar 1.. IN FOTO: Vedere asupra uzinei electrice a Combinatului, ţ

tivul minei Lonea a obţinut economii zi cu aproape 500 tone de cărbune.