Page 93 - 1959-05
P. 93
Pac;. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI n?9
Mgmtmwva
§ i fL a s c in ţii au in stru c to a re Fapte obişnuite DIN S
superioară de pionieri
la indiurna laetma ríeailú i j- Bibliotecara Silvia Neran- loare ai acestui nucleu muzi TRIBUNALULUI
fruntaşă L ţu era tare supărată şi tot cal din Uricani. De ăseme-
[ povestea unui grup de mun- nea, muzica de dans, chiar f Noile concepţii despre viaţă sînt ex
l citori despre marele ei ne şi muzica clasică îşi face ^ primate în anumite reguli de convie
caz : „Noutăţile literare so
Este cunoscut faptul că lite La m ulţi elevi se mai obser fa m ilie . A stfel, tin e re tu l va fi BRIG1TF KLETT sesc la bibliotecă cu întlrzie- tot mai mult loc în progra- -j ţuire socială şi pretind din partea tu
ratura serveşte în perm anenţă vă încă greşeala renum itului e- ferit de spiritul egoism ului, in turor cetăţenilor respect reciproc şi a-
scopurile educative urm ărite de rou a lui G ogol din rom anul dividualism ului, a setei de îm bo m unceşte cu pionierii în ca re, iar cei peste 500 de citi mele interpretate de muncito- •] titudine conştientă faţă de interesele
noi. E a este o com oară nepre „Suflete m oarte“ , Pavluşka, ca găţire, trăsături specifice m o litate de instructoare superi tori — adică minerii din ora rii mineri care în producţie 1 personale şi generale.
ţuită în tnîna educatorului, pe re citea num ai de dragul lite ralei burgheze. A devărata lite o ară la Ş co ala de 7 ani g e r şul nou Uricani — mă trag dau bătălia pentru a răpi a
lîngă care nu poate trece indi relor, fără să înţeleagă m are lu ratură care oglindeşte năzuin m ană din com una U ngurei. dineului marea bogăţie de Orice încălcare a regulilor de bună
ferent nici părintele care vrea cru. E suficient să observăm ţele şi. lu p ta p e n t r u lib e r ta te îi In aceasta m uncă n-a precu pe mine la răspundere“ . cărbune. Ei cîntă şi nemuri convieţuire sînt condamnate atî; din
să dea copilului său o educaţie cum aceştia îşi dau părerea des im p re sio n e a z ă, le îm b o g ă ţe şte peţit nici tim p şi nici eiort Ce reflectă acest fapt mă toare compoziţii ale muzicie punct de vedere moral, de către so
sănătoasă. pre o carte doar prin cîteva cunoştinţele, educîndu-i. Şcolarii nilor clasici. Aceste bucăţi cietate, cît şi din punct de vedere ju
superlative ca : e splendidă, ex pot să aprecieze stăruinţa, m o p e n tr u e d u c a r e a c o p iilo r şi runt pentru zilele noastre ? El sînt interpretate cu virtuozi ridic.
M ajoritatea elevilor din şcoli tr a o rd in a r de fru m o a să etc,, a- dul de a gîndî al personajului, pentru sudarea fot mai mult oglindeşte setea de cultură, tatea unor muzicieni de pro
sînt cititori pasionaţi ai cărţi precieri care izvorăsc din lipsa g u s t u l p e n t r u 1f r u m o s , felu l de a a prieteniei dintre copiii ro- dorinţa oamenilor de a citi cit fesie. Huliganismul, de pildă, reprezintă n-
lor. Citindu-le, g ăsesc în ele ră s aprofundării lecturii, din im agi vorbi al eroului. E suficient să m îni şi g e rm a n i. P e n tru m u n mai mult, de a cunoaşte şi de na din cele mai condamnabile ră
puns la m ultiplele problem e ce-i nile şterse şi de m ulte ori g re am intesc că elevi ca Elena Ghe- a învăţa. El reflectă uriaşul Toate acestea sînt fapte o- măşiţe “moştenite din moravurile so
frăm întă. De aceea, îndrum area şite cu care se alege cititorul. re, D. H ărău , M ihaela Petric ca depusă, fotografia acestei salt făcut pe drumul revolu bişnuite pentru zilele noastre. cietăţii capitaliste.
lecturii elevilor apare ca una La alţi elevi se m anifestă ten din clasa IX-a a şcolii medii to v a ră şe a fost ex p u să în ţiei culturale in ţara. noastră. Dar din asemenea fapte se
dintre cele mai im portante pro dinţa spre rom anele ieftine, aşa- O.M., citind literatură p ro g re Intr-adevăr, puneţi necazul întruchipează tot ceea ce pî- Erupţiunile huliganice ca : tulburarea
bleme educative. E a trebuie să zise de 15 lei, c a r e d i s t r u g p e r sistă, au reuşit să-şi formeze o cartea de onoare a Com itetu bibliotecarei cu cererea impe nă nu de mult era neobiş liniştii, degradarea şi distrugerea de
se facă perm anent şi cu con so n alitatea elevilor, le fo rm ea expunere clară, bogată şi logi lui ra io n a l U.T.M . Sebeş. tuoasă a minerilor şi săteni nuit la Uricani. Baci Dumi- ] bunuri, acte potrivnice bunelor inten
secvenţă nu num ai asupra a ceea ză o concepţie greşită despre că, apreciată de întreg colecti lor pentru cultură, lîngă pro tru Ruja, de pildă, a învă ţii ale cetăţenilor conştienţi şi altele
ce citesc elevii, ci şi a s u p ra a lum e şi societate. Aceşti elevi vul de profesori din şcoală. MBuatmamMiwaiagapa ţat carte la etatea de 60 de de acest fel sînt supuse judecăţii opi
ceea ce ar trebui să citească po — rari ce-i drept — trebuie să centul de analfabetism al tre ani, odată cu nepotul său ca niei maselor şi legilor în vigoare. Ia
trivit cerinţelor educaţiei şi po fie îndreptaţi spre adevărata li In curînd, elevii vor prim i v a cutului, puneţi-l pe Ion al tă cîteva cazuri pe care organele noa
sibilităţilor lor de înţelegere. O teratu ră pusă în slujba u m an i canţa de vară, perioadă im por lui Liviu Re- ^ * * re se află în stre de justiţie le-au sancţionat după
carte, oricît ar fi ea de valo tăţii. Am văzut elevi care-şi tantă pentru îm bogăţirea cunoş breanu sau pe clasa Vl-a. A- gravitatea lor.
roasă, citită la vîrste diferite, transm it rom ane ieftine ca pe tinţelor lor. Profesorii, dirigin- llie Moromete al cum bătrînul ţ
este înţeleasă în m od diferit. U- nişte bijuterii rare, cu calda ru ţii şi p ărin ţii treb u ie să-i în d r u lui. Marin Pre- A refuzat să plătească
neori ea are chiar o influenţă g ă m in te de a fi b'ine p ă stra te , me spre aprofundarea literatu da să se înfu- m m m Dumitru Ruja consumajia
d ău n ăto are izvorîtă m ai ales din fără să-şi dea seam a de influen rii noastre clasice şi contem po citeşte singur
im posibilitatea elevilor de a de ţa negativă pe care pot să o ai rie nu de sără- ziare şi cărţi. Cetăţeanul Lobonţ losif, intrînd în
duce ceea ce e im portant din bă asu p ra form ării lor. Ce con rane, spre literatura universală, cie, nu de lipsa de pămînt, restaurantul „Minerul" din Glielar a
c o n ţin u tu l ei. ţin în general aceste rom ane ? ci de lipsa noutăţilor literare Scriind aceste rînduri îmi cerut un ţap cu bere. După ce a con
O am eni care-şi cîştigă existen care le stă la în d em în ă în ra f amintesc de o povestire a u- sumat băutura, a achitat-o şi a cerut
In şcoală, m ajoritatea profe ţa în mod necinstit, tipuri de de la clubul minier, şi atunci nui autor sovietic în care se să fie din nou servit. De data aceasta
sorilor şi diriginţilor sînt preo p ierde-vară care se scaldă în turile bibliotecilor, alături de veţi avea în faţă tabloul gran spunea : „Un preşedinte al însă Lobonţ n-a mai vrut să plătească
cupaţi de îndrum area' şi con dios al marşului minerilor din unui soviet sătesc a găsit începînd chiar să înjure pe ospătar,
trolul lecturii elevilor. D a r a- plăceri de tot soiul etc. P erico ziarele şi revistele de diferite Uricani spre tezaurul cultu printre diverse documente o lovindu-1 cu paharul pe care-1 avea
ceasta este o îndrum are şi un specialităţi. rii. circulară prin care era soli
control parţial. Elevii îşi petrec lul este m ai m are cînd şcolarii citat să arate ce măsuri a
o m are parte din tim p acasă, IOAN CINDEA Cornel Mihăiasă, de pildă, luat pentru a învăţa carte pe )
îşi form ează pasiuni pentru ac profesor ţăran din Uricani, a citit filă unii analfabeţi din comună. I
cu filă din august anul trecut Analfabeţi în satul său ? Pre- f
Şcoala medie O. M. şi pînă în prezent 60 de cărţi. şedinţele a rămas mai mult i
Hunedoara decît mirat. Totuşi a pornit
Astăzi el este întovărăşit şi
aşa că îndrum area şi controlul a citit de mult cărţi ca „Epo
lecturii trece şi în g rija p ărin ţi
lor. D esigur că m ulţi părinţi nu ţiunile „cap tiv an te“. Citirea lor C ă rţi pentru c o pii peea Sevastopolului“ , „Setea" investigaţii. Pentru început ) în mînă. Pentru aceste fapte nedemne,
cunosc ce trebuie să citească se face cu sig u ra n ţă în d etrim en de Titus Popovici, „Ocna Dul a chemat la el pe unul din ) huliganice, susnumitul a Fost condam
copiii lor. L u cru l acesta îl pot tul m a teriei care se p red ă în Avenfurile lui Trompişor ce" de Matiaş Sandor şi al cei mai vechi locuitori ai sa nat de tribunalul popular Hunedoara
afla însă de la profesorii de şcoală, în detrim entul ad ev ăra tele. Şi, Cornel Mihăiasă cere tului, dar care într-o discuţie la 2 ani închisoare corecţională. Sen
tei literaturi. de Nina Cassian mai lungă se dovedi nu nu tinţa a rămas definitivă.
mereu bibliotecarei noutăţi mai cunoscător al buchiilor,
lim ba rom înă şi literatură, de literare. Dar nu numai el. De
la diriginţi sau învăţători.
îm i am intesc o întîm plare din Binecunoscutul umor care ca întîi învaţă carte încearcă cîteva o vreme încoace, numărul ce dar şi al numeroaselor poe Pentru apostrofare
Ţin să relatez un procedeu pe anul trecut, cînd un părinte ve racterizează lucrările pentru co meserii : aceea de vînător, de fo lor ce trec pragul clubului me scrise de Puşkin, Lermon- şi brutal ităfi
care l-am desprins dintr-o dis nise să vadă situaţia şcolară a pii ale Ninei C a ssia n se relevă tograf... Fiecare încercare e un muncitoresc din Uricani şi tov...
cuţie avută cu tatăl unui elev fiului sau. După siguranţa cu şi în lu crarea de faţă „ A v e n tu prilej de g lu m e şi rîs. se îndreaptă spre bibliotecă CJn alt caz este al cetăţenilor Udrea
asupra necesităţii selecţionării c a r e î n t r e b a , se v e d e a 'că a ş te p ta rile Iui T ro m p işo r“ care în fă ţişe a creşte mereu. „Fenomenul“ Preşedintele gîndi nedume loan şi Galmunţchi Mircea din Hu
lecturii. Respectivul tată obiş despre 'fiul său num ai cuvin ză m icilor cititori peripeţiile prin Versurile spirituale, pline de nu e greu de explicat: 50 de rit : unde-or fi analfabeţii ? nedoara. Aceştia, consumînd o canti
nuia să discute cu băiatul său te de lau d ă. M are i-a fost m i care trece un sim patic pui de vervă ale Ninei C assian ilustrate muncitori mineri s-au înscris — îşi aruncă din nou privi tate de băutură, au început, în drum
asupra unor cărţi citite. Din dis rarea cînd a văzut că elevul nu elefant. Este vorba de grăsunul cu gust de Nell Cobar, vor bu de curînd la cursul seral fă rea pe circulară şi se dumeri: spre casă, să apostrofeze oamenii pe
cuţii se convingea' de felul cum m ai era aşa de bun la în v ăţă Trom pişor care, după ce mai cu ra d e sig u r pe cei mici, c a re cer ră frecvenţă. Acum ei caută ea avea o vechime de aproxi care-i întîlneau, dedîndu-se chiar la bru
a fost citită cartea, dacă m o tură, deşi, arăta tatăl, se ocupă cît mai rnulte asem enea cărţi. mativ 15 ani şi se rătăcise talităţi incompatibile omului din so
mentele esenţiale au fost par m ai m ult de studiu ca în alţi material bibliografic pentru a întîmplător printre documen cietatea noastră nouă.
curse în întregim e şi dacă a p ă ani. Studiul consta în citirea O gradină pe lumină se pregăti cît mai bine în ve tele proaspete...“ .
truns adevăratul conţinut al căr u n o r c ă r ţ i u ş o a r e p e c a r e ele-* Pentru faptele lor huliganice, Tribu
ţii. A ntrenat într-o analiză mai de Teodor Dragomirescu derea examenelor. Minerii Va- Desigur că nici ta Uricani \
sile Kurla, Vasile Keksedi, nu mai sînt de mult analfa- )
I n s p i r a t e d in n a t u r ă şi din Fiind u şo r de m em orat, copiii, Andrei Gyarmaty şi alţii sînt beţi. Aceasta pentru că parti
dul şi guvernul nostru acor
printre primii înscrişi pe lista
detailată, copilul dovedea o oa vul le îm p ru m u ta de la colegi. lumea micilor vietăţi, versurile vor av ea p rilejul să reţin ă pe celor ce vor să urmeze ase dă permanent atenţia cuveni nalul popular Hunedoara i-a condam
recare superficialitate în reţine L ăsîndu-se cuprins de moleşea- cuprinse în această lucrare sînt a c e a stă cale şi unele c a ra c te ris
rea lecturii respective. Nu-şi a- la acţiunii lor, uita cu totul de adresate copiilor din primii ani tici ale p la n te lo r şi g îzelor. menea cursuri. Iioţărîrea par tă ridicării nivelului de cul nat la cîte 4 ani închisoare corecţio
m intea bine toate personajele, lecţii. de şcoală.
iar pasajele cu caracter descrip tidului i-a îndemnat să facă tură al maselor, le creează nală. Sentinţa a fost confirmată de
tiv erau neglijate. Dovedea in U n alt elev povestea cum, la GĂSIŢI DE A SEM EN EA ÎN LIBRARII acest pas. acestora toate posibilităţile de Tribunalul regional Hunedoara.
teres doar pentru deznodămîn- recom andarea care i se făcuse a cuceri cele mai înalte culmi
ful final la care se m ai alătu ra de către un coleg asupra unei D.BO LIN TIN EA N U :Poezii („Bi- M IHAI BALAŞESCU - Să Mai trebuie spus că mine ale stiintei. IOAN VIDAI !
şi tendinţa de a se m îndri cu cărţi, nu a putut să se despartă blioteca şcolarului nr. 4“ ). c re şte m p ăsări şi iepuri de c a rilor din Uricani le place H. FOOHE1.
num ărul m are de cărţi citite. de citirea ei nici în tim pul lec 224 p a g . — 4,50 Iei. să („In ajutorul activităţii C. MORARU
' P u s în faţa acestui fapt, tatăl ţiilor, după ce to ată seara ci Ed. tineretului p r a c tic e a p io n ie rilo r şi şc o I V W v v> IIK W .I.K O t- • I i/KS W«’• JJ W H l /
elevului a căutat să cunoască tise. F iin d scos la ră s p u n s nu
mai adînc conţinutul cîtorva l-a interesat deloc ora respec M A R K T W A fN : P r i n ţ şi c e rş e larilor“ ) tind, viaţa e mai frumoasă“
cărţi, să p ă tru n d ă m o m en tele e- tivă sau ceea ce ar trebui să
senţiale, pe care le prezenta a- răsp u n d ă, deşi avea în faţă pe to r — ed. III. T r a d u c e r e şi 180 p a g . — 3,95 lei — spun ei adeseori. De a- [ b r u m o a s ă a c tiv ita te c u ltu ra lă
poi fiului său. Procedeul a avut directorul şcolii. Nu aştepta de- Ed. tineretului
efectul dorit. B ăiatul, m irat că cît clipa întoarcerii, ca să-şi c u v în t î n a in te de E u g e n B. ceea taraful format din 17 din M ihalţ ştiu să
nu reuşise să descopere atîtea reia lectura întreruptă. Aseme M arian. ALEXANDRU ŞAHIGHIAN - persoane prezintă numeroase Li
lucruri frum oase în conţinutul nea elevi m ai sînt şi acum . Ei 256 -pag. 4,30 Iei. P oveşti. dunărene la M ihalţ
lecturii, s-a apucat să citească trebuie îndrum aţi, iar cărţile în Ilustraţii Cristea Condacci spectacole pentru mineri. Nu (_
Erl. tineretului 120 p a g . — 3,90 Iei rareori au fost cazurile cînd [_ V iz i t a t o r u l c e tre c e C etăţen ii
V. fv. S T O I A N O V : Z u n ib a i z u m Ed. tineretului prin Mi-
— In ro m în eşte de H oria A- MARIN ÎANCU-NICOLAE — Sîrba de pe Valea Oltului, t h a l t e s t e i m p r e s i o n a t d e c lă d i- a p r e c i e z e a c e s t e d ific iu , d e a -
ram ă. Ilustraţii de Angela Ba- lusuî — povestire dobrogea
logh. nă IIora de concert, Hora de la L r e a i m p u n ă t o a r e ce se î n a l ţ ă se- c e e a , p r i n a c t i v i t a t e a c u l t u r a l -
68 p a g . — 4,40 lei
40 p a g . — 3 lei. Teleorman, învîrtitele, sîrbe- [¦m e a ţ ă în m i j l o c u l s a t u l u i . E s t e a r t i s t i c ă p e c a r e o d e s f ă ş o a r ă ,
le şi bătutele executate de [ u n e d if ic iu ce s - a r p o t r i v i fo a r - o b ţ i n s u c c e s e d in ce în ce m a i
taraf au îndemnat pe tineri r te b in e ş i î n t r - u n o r a ş . G on- î n s e m n a t e . G o r u l, e c h i p e l e d e
si vîrstnici să se prindă în L s t r u i t r e c e n t , în a c e ş t i a n i de d a n s u r i şi a l t e f o r m a ţ i i d in M i
clans. Marin Păun, Dumitru , p r o g r e s e c o n o m i c şi c u l t u r a l , h a l ţ s - a u s i t u a t p e p r i m e l e
Toma, Mereută Itarie, Ga- ' c ă m i n u l c u l t u r a l d in M i h a l ţ e s t e l o c u r i la c o n c u r s u l r a i o n a l , f iin d
vrilă Vîjdea sînt numai cî- o m ă r t u r i e a g r i j i i ce o a r e r e p r o g r a m a t e şi p e n t r u r e g i u n e .
t i n a dintre interpreţii de va- t g i m u l n o s t r u d e m o c r a t - p o p u l a r In obţinerea acestor rezulta
cu mai m ult interes. lătu ra te atît în şcoală cît şi în Ed. tineretului Ed. tineretului pentru satele patriei noastre. te au depus m uncă susţinută to
»»OGmOOGOiXXXXXXXX300îXXXXîOC^X^X3SOOfXXXK;-OOOCXXÎSCCOCX OOCOOOGOCXX>OOOOOCXXXXX»XXX>OO^XXX30COCtX»OaOOOOCCC03CtX> varăşii Gornel M edriş — direc
torul căm inului, loan Rusan —
Sarcina sporirii producţiei de dirijorul corului, Eugen Şerbu
fructe se realizează atît prin t i m p u l v e r iiţie, astfel că m ăsurile de com
crearea de noi livezi pomicole, Lucrările din livadăin batere a lor trebuie să stea m e — directorul şcolii de 7 ani, şi
corespunzătoare condiţiilor agro- reu în cen tru l atenţiei. alţii.
clim atice specifice regiunii, cît
şi prin aplicarea unei agroteh- In cinstea Festivalului M on
*¦ n i c i a v a n s a t e în liv e z ile e x i s t e n t e
pentru a se obţine an de an pro P lan tele cultivate, ca şi b u ru trebuie să fie mai mic decît con Aceste doze de în g răşăm în t se direcţiei de creştere a diferitelor In legătură cu recoltarea fruc dial al Tineretului s-a ţinut şi
ducţii tot m ai m ari şi m ai de ca ienile sau fîneţele de sub coroa turul proiecţiei coroanei, deoare dau în cursul verii în tim pul ram uri. De asem enea, o atenţie t e l o r «de" v a r ă t r e b u i e d e a v u t în la M ihalţ un concurs artistic
litate. Acest lucru este valabil na pom ilor, iau din hrana pom i ce din cercetările făcute s-a co n creşterii active a lăstarilor — d eo seb ită treb u ie d a tă tăierii în vedere să se evite cît m ai m ult şi cultural, cu care ocazie s-au
şi p e n tru pomii răzleţi, ca re în lor şi le stîn jen esc în creştere. statat că rădăcinile pomilor, mai îndată după căderea fiziologică verde a piersicului, lucrare ce ru p erea b u ch etelo r cu m u g u ri la ev id en ţiat: echipa de căluşari
regiunea noastră ocupă un pro R ădăcinile pom ilor neavînd în cu seam ă în cazul celor în vîr- a fructelor din luna iunie (cazul se execută odată cu ciupirile, cireş, vişin, prun etc. sau a ra din satul Gistei, V aleria Lupea
cent de ap ro ap e 70 la su tă din stratul de sol hrana necesară, slă, se dezvoltă pe o suprafaţă m ărului) sau spre sfîrşitul fa precum şi rărirea fructelor. m urilor din coroană ce poartă solistă din O breja, cît şi corul
num ărul total al pomilor fructi şi m ai ales ap a, cresc în ritm ce trece de lărgim ea m axim ă a zei de creştere intensă a lă sta ri num eroşi m uguri de rod pentru şi dansurile căm inului cultural
feri. încet iar pomii slăbesc. coroanei. lor anuali. A ceastă epocă are
loc în general în ju m ătatea a O problem ă care trebuie să anul viitor. din M ihalţ.
Ne vom ocupa în cele ce u r Solurile înţelenite stînjenesc In livezile cu pomii în vîrstă, d o u a a lunii iunie şi c o resp u n d e
m ează de lucrările ce trebuie a- şi m ai m u lt creşterea pom ilor. îngrăşăm intele se vor da pe în cu începutul form ării m ugurilor stea tot tim pul în centrul preo E ste necesar ca în plantaţiile T ineretul de pe raza com unei
plica.te în livezi şi pom ilor r ă z Iarba îngreunează pătrunderea treaga suprafaţă, incluzîndu-se
leţi pe tim pul verii. Aceste lu aerului şi in filtra re a apei din tot spaţiul dintre pomi. iloriferj pentru anul viitor. cu p ărilo r este a p ă ra re a pom ilor n o a stre pom icole sa u la pomii M ihalţ p articip ă cu en tu ziasm
crări se referă îndeosebi la sol ploi. In plus, solurile înţelenite în g răşarea suplim entară de
şi la în tre ţin e re a şi ig ien a p om i sînt mai reci, ele se încălzesc In cazul terenurilor plane, în şi a rb u ş tilo r fru ctiferi de boli şi izo laţi, răzleţi, să a p lic ă m to ate la a c tiv ita te a c u ltu ra lă şi se
lor. m a i tîrz iu şi m ai g reu , iar v e g e g ră ş ă m in te le • vor fi îm p ră ştia te v ară ajută, vegetaţia pomilor
taţia pomilor suferă. uniform ; pe pante, ele se vor a- pnn aceea că activează sistemul insecte. Bolile şi insectele p ro aceste' reco m an d ări, deoarece, străd u ieşte ca şi la concursul
E ste fo arte im p o rta n t ca în plica în 3-4 brazde, la 50-60 cm. rădăcinilor, favorizează transfor
livezi şi în iurul pom ilor r ă z Rezultă că pentru a avea pomi una de alta, de-a lungul curbe m area ..unui mare. n u m ă r de m u duc anual m ari pagube pomilor prin aceasta se contribuie direct din faza regională să se prezin
leţi solul să fie fă ră buruieni şi sănătoşi, cu creşteri normale, lor de nivel. In am bele cazuri guri de rod pentru anul viitor
afînat. Acest lucru se realizează trebuie să dăm toată atenţia lu îngrăşăm intele se vor încorpora şi contribuie la o b u n ă creştere f r u c t i f e r i . P e t i m p u l v e rii îşi f a c la o b ţ i n e r e a p r o d u c ţ i i l o r s p o r i t e te. în f a ţ a p u b l i c u l u i c u u n r e
prin prăşi le de cîte ori este n e crărilor de întreţinere a solului. la ad în cim ea de 10-12 cm. de la a fructelor aflate pe pom i. A-
voie. Foloasele întreţinerii solu In livezile unde solul este ocu suprafaţa solului. foarte m u lt a p ariţia purecii verzi, de fructe. In m ulte unităţi, ca pertoriu bine pus la punct.
lui co n stau în aceea că pomii pat. cu d iferite cu ltu ri de p lan te, ceastă îngrăşare reprezintă ele
au Ia dispoziţie to a te rezervele în d ată du p ă recoltatul lor, este Ca îngrăşăm inte se vor folosi vierm ele prunelor, vierm ele me- de exem plu la G.A.S. Sîntăm ă- 1. NEAMŢU
n u t r i t i v e d in s p a ţ i u l p e c a r e -1 o- in d icat să se facă o a ră tu r ă la azotatul de amoniu, superfosfa- m en tu l p rin cip al c a re a ju tă la
c u p ă . Iri a c e la şi tim p p rin p ra - 5-8 cm. E xperienţa a dovedit că tul şi sa re a p otasică, d a te în relo r, p ă d u c h e h din S a n - J o s e şi r ia - O r le a , G .A .C . G e o a g iu etc. profesor
şile se m enţine afînarea solului, în co n d iţiu n ile unei b u n e în g r i am estec ori separat. Dozele cele lichidarea n eregularităţii în ro
iar prezenţa aerului în sol a- jiri a solului, fructele cresc mai mai bune stabilite pe cale expe alţi dăunători. In aceste cazuri s-au obţinut în anul trecut re
ju tă activitatea rădăcinilor. Din m ari, sînt m ai uniform e şi s ă n ă rim entală pentru un pom pe rod, dire a pomilor.
această cauză este greşită prac to a se şi de o c a lita te m ai b u n ă, de vîrstă mijlocie sînt.: se vor face stropiri cu soluţie zultate bune prin aplicarea a- In cinstea
tica, des întîlnită în regiune, de deoarece pomii sînt hrăniţi mai In livezile tinere o lucrare ce de „E catox 20“ în concentraţie cestor m ăsuri.
a ocupa solul din livadă cu di bine. Ei cresc astfel viguroşi, au Felul îngrăşămînfului de 0,2 la sută sau D.D.T. em ul- festivalului raional
ferite culturi, nelăsînd nici un fru n z işu l m ai b o g a t şi, dev in m ai nu trebuie neglijată este ciupi sionabil cu 0,7 la sută. A ceastă Din păcate agrotehnica ce se
spaţiu liber în jurul pom ilor, rezistenţi la diferite atacuri de. Azotat de am oniu stropire se repetă d u p ă 10-15 aplică în cultura pom ilor în m u l Tinerii din raionul Ilia se
du p ă cum şi m ai d ău n ă to a re este boli şi in tem p erii clim atice. tul lăstarilor- din -coroană pen- zile. Se vor aplica brîie-capca- te gospodării din regiunea n o a s pregătesc să îniitnpine festiva
situaţia care există, m ai cu sea Superfosîat n ă p e n tru v ierm ele m erelo r şi tr ă este în c ă d e p a r te de a fi la lul raional cu noi rezultate în
m ă la pomii răzleţi din te re n u In afară de întreţinerea so lu Cantitatea în gr. ce se dă la pom c se vor aduna regulat fructele nivelul cerin ţelo r pe c a re le cer muncă. Piuă acum, ei au efec
rile situate pe pante, unde so lui, în tim pul verii, treb u ie a- Sare potasică căzu te. P e te le de pe fru cte la pomii fructiferi. A ceastă situaţie tuat în diferite acţiuni patriotice
lul se m enţine înţelenit. vu'tă în v ed ere în g ră ş a re a p o m i teren în pantă teren şes m ăr, d u m ir e a frunzelor la cireş, este cu totul nejustificată de un număr de peste 3.500 ore
lor. In livezile tin ere şi la pom ii Se m ai poate folosi cu m ult m onilozarea fructelor la cireş, oarece în orice g o sp o d ărie exis muncă voluntară. S-au adunat
răzleţi, în g răşăm in tele se dau pe su cces u rin a şi m u stu l de g r a jd 400-500 250-300 vişin, p ru n etc. vor fi tr a ta te prin tă suficiente posibilităţi pentru astfel 18.000 kg. fier vechi, s-au
su p rafaţa ocupată de cercul din în am estec cu 5-6 părţi de ap ă 800-1.000 500-600 stropiri cu zeam ă bordeleză 1 la aplicarea m ăsurilor agrotehnice curăţat 45 hectare păşune etc.
jurul pom ului. Acest cerc nu (15-20 litri la m etrul p ă tra t). sută sau zeam ă sulfocalcică 2 m enite să asigure sporirea pro In mod deosebit s-au evidenţiat,
200-300 150-200 Ia su tă. O ate n ţie d eo seb ită tre-, ducţiei de fructe. Aceasta este brigăzile de muncă patriotică
buie d ată băşicării frunzelor la de fapt una din principalele cau
tru a obţine, creşteri uniform e piersic, în care caz se vor în d e ze care face ca producţia de din Certej conduse de utemiş-
ale ram urilor de schelet, supri- p ărta ra m u rile şi fru n zele a t a fructe în regiunea n oastră să tii Constantin Ţinea şi Vaier
m area lăstarilor ce cresc în in- cate şi se va stropi cu zeam ă Popa şi brigăzile de muncă pa
teriorul coroanelor, corectarea sulfocalcică 2 la sută. fie nesatisfăcăto are, cu tot n u triotică din comunele Buruie
ne, Veţel şi Lăpugiul. de Jos.
D eoarece în prim a parte a v e m ărul destul de m are de pomi De asemenea s-au evidenţiat
Utemiştii Emil Jurj, Troian
aflaţi în c u p rin su l regiunii.
rii tim p u l este de re g u lă um ed Ing. Gfi. STANCIU Păcurar si Nicolae Crisan.
şi călduros, bolile criplogam ice Staţiunea experimentală pomicolă GH. COMOARA
au condiţii favorabile de ap ari corespondent
Geoagiu j
