Page 94 - 1959-05

Nr. 137b
T R I B U N A P R O P A G A N D f ST U LU I ^
Cum pregătesc încheierea anului p iar
din Mţămîntul de partid ¦.<¦?
S înt p ro p a g a n d ist la un cerc
de studiere a istoriei P.M .R. care
funcţionează pe lîngă Comitetul
de partid al exploatării miniere
Lupeni. Din cercul pe care-1 co n ­
duc fac parte cursanţi din trei
o r g a n i z a ţ i i d e b a z ă ; s e c t o r u l I I I , c a p r o p a g a n d i s t . D e. a c e e a , s t u - p e r i o a d ă m ă o c u p m a i m u l t d e Uzările obţinute în semestrul II al a- termic. Toate acestea au permis asigu- t e r n e a l A n g l i e i , şi C o u v e de t a r u l d e s t a t a l S .U .A ., H e r t e r ,
secto rul V III şi întreţinere.
F recv en ţa la şedinţele cercului
în t o t t i m p u l a n u l u i a f o s t m u l ­ d i f e r i t e a s p e c t e a l e m u tic ii p r a c - ţ ă m i n t e d i n m a t e r i a l u l d e z b ă t u t tul total ridicîndn-se astfel la 8.000 La linia de laminare de asemenea
ţ u m i t o a r e , a t i n g î n d p e s t e 8 0 la tic e d in p r o c e s u l d e p r o d u c ţ i e . în c e r c . P r i n t r e a c e ş t i c u r s a n ţ i tone laminate peste plan pînă la sfîr- au f0st | uate măsuri care au dus 'a g e r t y , s e c r e t a r u l C a s e i A lb e p e n ­ t e r n e a le C a m e r e i r e p r e z e n t a n ţ i ­
sută. S-a putut asigura această
frecvenţă datorită faptului că ţin
o legătură ştrîn să cu birourile
organizaţiilor de bază din care
fac parte cursanţii, informez bi­
rourile cu regularitate asupra fe­
lului în care cursanţii studiază
şi se p r e z in tă Ia ş e d in ţe le c e r c u ­ c u r s u r i l e d e p r e g ă t i r e c e s e ‘o r - lare, ce le voi o rg an iza, să tin
lui. C unoscînd situ a ţia fiecărui
cursant, birourile organizaţiilor
de bază iau m ăsurile necesare
pen tru m obilizarea la învăţă-
m în t a m em b rilo r şi c a n d id a ţi­
lor de partid din organizaţiile
de bază respective.
In ultim a şedinţă a cercului
am o rg an izat convorbirea la u l­
tim a lecţie p revăzută în pro ­
gram . O dată cu aceasta am in­
trat în perioada de recapitulare
în vederea desfăşurării convor­
birilor de încheiere a cursurilor
din actualul an şcolar.
în tre a g a m ea preocupare, ca
propagandist, în această perioa­
dă este de a aju ta cît m ai sub­
stanţial cursanţii în scopul ap ro ­
fu n d ării m a te ria lu lu i s tu d ia t în
cu rsul an u lu i şi p en tru b u n a des-
rea';
I-au primit în rîndurile lor
Forfota din curte încetase. Era
după orele de program şi ciopli­
torii, pietrarii, gateriştii care
muncesc la întreprinderea „Ban-
potoc" plecaseră aproape toţi.
Au mai rămas insă cîţiva. Erau
strînşi în grup şi discutau des­
pre muncă, despre realizările
obţinute, despre alte lucruri le­
gate de viaţa lor.
De la intrarea într-o sală,
cineva ii invită:
Pofliţi tovarăşi, intraţi. Să
începem şedinţa.
? Florea Vlad şi-a cîştigat stima
Şi, unul după altul, vreo 35
de oameni, se aşezară pe băn­
cile frumos aliniate. De la o
masă, îngrijit acoperită cu mă­
tase roşie, secretarul organiza­
ţiei de bază, tov. I. Moldovan,
deschide adunarea generală a
membrilor şi candidaţilor de
partid, convocaţi in scopul dis­
cutării cererilor de primire în
partid a harnicilor muncitori
Florea Vlad, Toroc Arcadie şi
Toader Adam şi cea a condu­
cătorului auto Irinca Ioan, ca­
re a solicitat să fie primit în
rîndul candidaţilor de partid. Se
procedează aşa cum prevăd in­
strucţiunile C.C. al partidului şi
apoi se intră în ordinea de zi.
Cel a cărui cerere a fost discu­
tată mai iutii e cioplitorul Flo­
rea Vlad. Comuniştii, în cuvin­
te pline de căldură, vorbesc
I M B A i O M HI P R A Ş T I E
Lucrărilo r de hidroam elioraţii
s i li se acorde toată alenfia
In raionul Orăştie s-au planificai
în acest an, prin O.R.I.F. (Oficiul re­
gional de îmbunătăţiri funciare) să
fie executate importante lucrări de
hidroamelioraţii. Prin efectuarea lor
se va ameliora o suprafaţă de 1.385
ha. teren.
încă de Ia începutul anului, Comi­
tetul raional de partid şi Sfatul popu­
lar al raionului Orăştie au luat une­
le măsuri pentru realizarea acestor im­
portante lucrări planificate. Astfel, a
fost deschis şantierul de la Blandiana
unde şi-au adus aportul peste 200 ţă­
rani muncitori din satele Blandiana şi
Acmar. Ei au consiruit un dig de o
lungime de 3.800 m. efecluînd peste
3.700 zile de muncă voluntară la dis­
locarea unui volum de circa 15.000
m.c. pămînt. Prin această lucrare —
care s-a terminat în mai puţin de
două luni s-au ferit de inundaţiile pro­
vocate de către rîul Mureş circa 320
ha. Ieren din care cea mai mare par­
te arabil. A mai rămas ca pe digul
consiruit să fie semănate ierburi şi
plantaţi pomi care îi vor întări talu-
zele.
O altă lucrare, care s-a ierminat de
curînd, este canalizarea văii Vaidei-
Pişchinţi. La adîncirea şi reglarea firu­
lui văii, pe o lungime de peste 2.000
m. ţăranii muncitori din comuna Ro-
mos au efectuat circa 700 de zile de
muncă voluntară, dislocînd 2.100 tr.c.
'. -í' *. *
făşu rare a convorbirilor de în-
cheiere.
A ju to rarea cursanţilor şl asi-
gurarea bunei desfăşurări a con-
vorbirilor de încheiere depind în
m are m ăsură de pregătirea mea
d ie z p e r m a n e n t şi c u m u l t ă ' s e - ei p e n t r u a -i ' a j u t a s ă p o a t ă d e s - nului trecut, şi-a sporit angajamentul rarea constantă a liniei de laminare
r i o z i t a t e m a t e r i a l e t e o r e t i c e şi p r i n d e c e le rriai p r i n c i p a l e î n v a - iniţial cu încă 2.000 tone, angajamen- cu lingouri calde,
S î n t p r o p a g a n d i s t la c e r c u l d e : s e g ă s e s c t o v P e t r u M ă r a n , B e l a şitul anului.
studiere a istoriei P. M. R. dfn
1955. In această perioadă am
reuşit să acumulez o experienţă
frum oasă în ce priveşte conduce-
rea unui cerc sau curs de par-
tid. Am u rm at a i regularitate
ganizează cu propagandiştii pre-
cum şi sem inariile ce se ţin la
cabinetul de partid. ’ •
In afară de acestea, dau aten-
ţia cuvenită şi în prezent p regă-
tirii mele personale. Studiez m a
terialele noi apărute, caut să-mi
perfecţionez continuu metodele
de co n d u cere a cercului şi de a-
jutorare a cursanţilor.
Recent, în cadrul cabinetului
de partid, toţi propagandiştii din
raion am fost instruiţi în legă-
îttră cu sarcinile ce ne revin în
perioada de recapitulare. Pe
baza indicaţiilor prim ite de la
cabinetul de partid, mi-am întoc­
m it un plan de m uncă pe în-
treaga perioadă care a mai ră-
m as pînă la desfăşurarea con­
vorbirilor de încheiere.
despre meritele harnicului mun­
citor. Ioan Luca, Gh. Călin,
Ioan Moldovan, Dionisie Hel-
joni, toţi care au luat cuvîntul
au apreciat că Florea Vlad, în
tot timpul, s-a achitat cu răs­
pundere de sarcinile încredin­
ţate. In producţie se menţine
mereu fruntaş şi a contribuit cu
tot elanul lui de muncă la de­
păşirea cu 11 la sută a planu­
lui de producţie pe luna apri-
lie, la realizarea de . economii
care se ridică la suma de peste
23.000 lei. Prin calitatea lucră­
rilor pe care le execută, prin
comportarea lui demnă, tov.
şi preţuirea întregului colectiv.
De aceea, cînd membrilor de
partid prezenţi la adunare li s-a
cerut să-şi spună cuvîntul, în,
unanirftitate au hotărît să-l pri­
mească în rîndurile lor.
Au fost discutate apoi, cere­
rile de primire în partid a cio­
plitorului în marmură Adam
Toader, a mecanicului Toroc Ar­
cadie şi apoi cererea de primire
in rîndul candidaţilor a meca­
nicului Ioan Irinca. Pentru ac­
tivitatea desfăşurată, pentru
meritele lor în producţie şi în
activitatea obştească, comuniştii
i-au primit cu multă căldură a-
lături. de ei.
P. JURCONl
corespondent
P satul Vinerea. Tinerii entuziaşti din
pămînt. E adevărat că lucrările nu
s-au efectuat uşor, din cauză că s-a
lucrat de multe ori în apă. Dar har­
nicii ţărani muncitori în frunte cu co­
muniştii şi deputaţii din comună au
învins toate greutăţile, ferind de i-
nundaţii peste 250 ha. teren arabil.
Recent, în raionul Orăştie s-a des­
chis un alt şantier prevăzut în plan,
la Şibot. Aici colectiviştii, întovărăşi-
ţii şi ţăranii muncitori cu gospodării
individuale din sat s-au angajat să
efectueze fiecare circa 7 zile de inun-t
că voluntară la săparea unui canal
din hotarul Şibotului cu satul Vinerea,
pînă mai jos de moara din Şibot, la
locul denumit „In baltă“.
Prin grija organelor locale de partid
şi de stat, cu sprijinul primit din par­
tea organelor raionale şi regionale, lu­
crările se desfăşoară cu succes. Pînă
la 29 mai s-au săpat peste 820 m. de
canal, deseeîndu-se deja peste
30 ha. din cele 150 ha."
planificate. L a , realizările obţinute pe
şantierul de la Şibot; peste 420 co­
lectivişti, întovărăşiţi şi ţărani munci­
tori — dintre care 80 femei — au e-
fectuat deja 3.360 ore de muncă vo­
luntară. Cei mai harnici s-au dove­
dit a fi Ieronim Cazan, Ioan Mara,
Sabin Lupu şi Iacob Pădure, membri
de partid, ţăranii muncitori Maria O.
Deac, Zaharie Bota, Paraschiva Pleşa
şi alţii.
•H»’
Iată ce m i-am propus să fac
în această perioadă. Ţ inînd sea-
m a de faptul că în cursul anu-
lui unii cu rsan ţi au Îhtîrnpinaf
greutăţi în ceea ce priveşte în-
suşirea m aterialului, în această
M-raz, Ioan Z eleniac, care au
nevoie de un mai m are sprijin
din partea mea.
. De asemenea, m i-am propus
Ga în a f a r a c o n s u l t a ţ i i l o r î n d iv i- Acest lucru a dus la depăşirea planu-
duale, a şedinţelor de recapitu-
co n su ltaţii colective la a n u m ite
teme care în tim pul anului am
constatat că n-au fost destul de
temeinio însuşite de către
cursanţi. Printre aceste teme
sînt: „ C re a re a 'P .G .R .“ şj „E-ta-
Pe e p o l u ţ i e i p o p u lare din ţa ra
noastră“. 1
P en tru a avea o cît m ai bună
frecv en ţă la şed in ţele cercului în
p erio ad a re cap itu lării şi la con-
vorbirile de încheiere a cursuri-
lor, am discu tat cu tovarăşii din
birourile organizaţiilor de bază,
solicitîndu-le ajutor în m obiliza­
rea cursanţilor. In asig u rarea
unei frecv en ţe b u n e la şed in ţele
cercului co n trib u ie şi cu rsan ţii
care sîn t fru n ta şi la în v ă ţă tu ră .
ŞL eif.se p reo tlip ă'd e m obiliza­
rea la îa v ă ţă m în t a ortacilor lor
de m uncăf In cursul anului, to ­
varăşi ca D ionisie Sicoi, Ştefan
C ă lirh ă n .T o a n tîie sc u şi alţii, au
studiat cu m ultă conştiinciozita­
te, a ju tîn d to to d a tă la b u n a d e s ­
făşurare a învăţăm întului în cerc,
atît în privinţa calităţii — prin
discuţiile ce le-au purtat — cît
şi prin ajutorul dat în m obili­
zarea cu rsa n ţilo r. Şi în p e rio a ­
da recapitulării aceşti tovarăşi
vor contribui prin activ itatea lor
la în cheierea în h u n e condiţii a
a n u lu i ş c o la r de- î n v ă ţ ă m i n t în
cercul nostru.
FERDINAND ANA
propagandist — mina Lupeni
Pentru reducerea consumului
specific de material lemnos
(U rm art din pa« i-a)
................................... -
este de dinieţjsiuni necqrespun-, şi el m ai redus. P e n tru aceasta,
z ăto are, .atît .că. lu n g im e cît şi trebuie m o b ilizată în tre a g a for-
ca g ro sim e.
Ce răm îne de făcut pentru ca frunte cu com uniştii, în scopul
exploatarea să se poată încadra sporirii vitezei de av an s a lucră-
t o t u ş i în n o r m e l e p l a n i f i c a t e ? •> r i l o r de e x p l o a t a r e p r o p r i u - z i -
E ste cert că o m are parte din se. M ărind viteza de a v an s în
m aterialul lem nos se consum ă abataje, necesarul de întreţineri
ta lu crările de în tre ţin e re a ga- va scăd ea sim ţito r, deci şi con-
| leriilor secundare. Cu cît aces- sum ul de m aterial lemnos. In întreţinere bine dotat.
ilaaaaaM M
Demn de laudă este faptul că sfa­
turile populare şi organele de partid
din raion nu s-au rezumat numai la
mobilizarea cetăţenilor pentru a efec­
tua lucrările de hidroamelioraţii pre­
văzute în plan de O.R.I.F. ci au luat
unele iniţiative pe plan local pentru
ca în acest an să fie ameliorată încă
o suprafaţă de circa 300 ha. teren. Una
dintre lucrările iniţiate pe plan local,
care s-a deschis de curînd, şi unde
se lucrează cu mult elan, este cea de
la marginea Orăştiei. Aici, prin săpa­
rea unui şanţ lung de 3.500 m., se va
feri de inundaţiile pîrîului Sfricăţii o
suprafaţă de !20 ha. teren din peri­
metrul G.A.C. „Dr. Petru Groza“ Orăş­
tie, aflată în hotar cu comuna Romos.
In fiecare zi, pe şantierul din Orăş­
tie lucrează cu însufleţire sute de oa­
meni ai muncii din oraş.v Cu sprijinul
specialiştilor de la secţia agricolă’ ra­
ională, aici s-au efectuat lucrările teh­
nice şi s-a împărţit muncă pe între­
prinderi şi instituţii. Pînă acuţii, din
canalul proiectat, adine de 1,20 m.,
S-au săpat peste 600 m.l. S-au eviden­
ţiat lucrătorii de la cooperativa meş­
teşugărească „Viaţă nouă", întreprin­
derea „I.C. Frimu“, cooperativa de con­
sum „Filimon Sîrbu“ şi alţii, care au
efectuat pînă în prezent cele mai mul­
te ore de muncă voluntară.
Pe lîngă aceste realizări în ceea ce
priveşte lucrările de hidroamelioraţii în
raionul Orăştie mal dăinuie şi unele
DRUMUL SOCIALISMULUI Pag. 5
SA REALIZAM INDICI SUPERIORI ]riE IL E C « /^ M H E E A ffE R N E
T—»¦—¦¦'¦¦¦¦¦ V
ÎN FOLOSIREA AGREGATELOR întrevederea dintre preşedintele Eisenhaw îr
şi miniştrii de Externe ai SJ.A., O.R.S.S.,
ici de utilizare înalţi —
producţie peste plan Angliei şi Franţei
W A SH IN G TO N (A gerpres). nea speranţa că după ce se vor
Laminatorii hunedoreni s-au angajat deservesc. Tot în ce priveşte cuptoarele La 28 mai, preşedintele S.U.A., întoarce la G eneva m iniştrii A-
să elaboreze peste prevederile planului adînci, s-a acordat o deosebită afen- Eisenhower, însoţit de secretarul facerilor Externe vor putea rea­
o însemnată cantitate de oţel laminat, ţie încărcării şi întreţinerii lor conform de stat Chr. Herter, a prim it pe liza un progres care să facă
Colectivul secţiei noastre, în urma pri- cerinţelor tehnologiei. A Fost de ase- A. A. G rom îko, m in istru l A face­ u tilă şi de d o rit ţin e re a p ro p u sei
menea îmbunătăţită conducerea focii- rilor E x tern e al U .R .S.S., S. conferinţe a şefilor de guverne.
mirii drapelului de colectiv fruntaş pe lui, menţinerea celui mai optim regim Lfoyd, m inistrul Afacerilor Ex­
V • •. . In cursul aceleiaşi zile, secre­
ţară în ramura respectivă, pentru rea-
Murvilie, m inistrul A facerilor a avut la D ep artam en tu l de S tat
Externe al Franţei. o întrevedere cu o serie de m em ­
D upă această întîlnire, Ha- bri ai com isiilor afacerilor ex­
îmbunătăţirea funcţionării agregatelor. t r u p r o b l e m e l e p r e s e i , a c o n v o ­ lo r şj s e n a t u l u i . . D u p ă c u m r e ­
Pentru ca acest angajament să poa- la realizarea indicilor înalţi de care a- cat o co n ferin ţă de p resă la care iese din relatarea corespondentu­
tă fi îndeplinit, muncitorii, tehnicienii minţeam mai sus. Printre aceste mă- printre altele a declarat: Preşe­ lui agenţiei U nited P re ss In te r­
şi inginerii secţiei au desfăşurat larg suri menţionez în primul rînd respec- dintele şi-a exprim at speranţa n a tio n al, H erter s-a d e c la ra t în
întrecerea socialistă între schimburi, tarea şi intensificarea laminării cu tre- că în cursul schim bului m u lti­ favoarea unor convorbiri neofi­
ceri suprapuse. Respectarea temperatu­ lateral de vederi care se desfă­ ciale la C on ferin ţa de Ia G e­
lui de producţie în intervalul de timp rii la laminare — factor care duce la ş o a r ă la G e n e v a v a fi g ă s i t ă o neva.
mai bună abordare a rezolvării
de la începutul a- m & sssssE es& nsm zm sm m saxsssm ss prelungirea vieţii ci­ problem elor care stau în faţa D upă cum s-a a n u n ţa t fa W a ­
nului şi pînă în lindrilor — a fost n o a stră în E u ro p a. P re şe d in te le s h i n g t o n , joi Ia o r a 19 G M T . a-
a subliniat, fireşte, necesitatea vionul avînd ţa bord pe m iniş­
prezent cu mai bine o altă măsură care căutării unei soluţii paşnice a trii Afacerilor E xterne ai IJRSS,
p ro b lem elo r care ne stau in fa­ A nglei, F ra n ţe i ,şi S ta te lo r U n i t e
de 6.300 tone lami­ a dus la sporirea ţă. El şi-a exprim at de asem e- a părăsit capitala Statelor Uni­
te, înclreptin^u-se spre Geneva.
nate, fapt care ara­ indicelui de utiliza­
tă că angajamentul re ; totodată a per-
anual va fi îndeplinit cu mult timp mis reducerea simţitoare a consumului
înainte de termen. de piese de schimb.
Un alt factor important care a con- In ultima perioadă de activitate am
tribuit în mare măsură la obţinerea lucrat cu foarte puţine întreruperi cau-
acestui rezultat, a fost sporirea necon- zate de defectarea agregatelor lucru Se extinde mişcarea grevistă
din Argentina
tenită a indicelui de utilizare al la- ce arată creşterea grijii colectivului
minorului. La laminoare,indicele de secţiei faţă de buna exploatare a iitl-
utilizare este reprezentat prin numă- lajelor.
rul de tone de oţel care trec pe oră Un ajutor substanţial l-am primit din
prin cajeie agregatului. partea oţelarilor, care ne-au trimis in BUENOS AIRES (A gerpres). masuri militare îndreptate îm po­
— Agenţiile de presă an u n ţă triva m uncitorilor care continuă
Urmărind situaţia realizării acestui ultima vreme cîte trei şarje calde pe că în oraşul Cordoba s-au pro­ acţiunile revendicative. In o ra ­
dus la 27 m ai ciocniri sîngeroa- şul .Tunin, im p o rta n t, nod d e - c a ­
indice se constată o creştere continuă schimb. Acest lucru este deosebit de se îri u r m a a t a c ă r ii s a l a r i a ţ i ­ le ferată, au fost ad u se u n ităţi
lor de bancă aflaţi în grevă de m ilitare în zestrate cu care de
a lui de la lună la lună, fapt care important, avînd în vedere faptul că aproape două luni, de unităţile asalt de tip Sherm an (de fa­
bricaţie S .U .A .), şi a fost de,-’
explică de altfel depăşirea cu regula- numai prin mijloace proprii nu putem poliţiei călare trim ise de a u to ri­
ritate a sarcinilor de plan. Aşa, spre asigura o perioadă îndelungaiă mer- tăţi pentru a sprijini pe s p ă r­
exemplu, dacă în Iurta ianuarie !ndi- sul continuu al liniei de laminare.
cele de utilizare planificat a fost rea­ Creşlereâ interesului faţă de reali­
lizat doar în proporţie de 101,21 la
sută, în aprilie se ajunge la un pro­ zarea sarcinilor, ridicarea neconte­
nită a calificării oamenilor — afit a ce­
cent de 109,26 la sută. In luna mai, lor de la cuploare, cît şi a celor de gătorii de grevă. S-au înregis­ clarată stare de asediu în legă- .
în intervalul 1—28 inclusiv, indicele la linie — conferinţele ţinute cu regu­
de utilizare a crescut cu 7,89 procente, laritate la colţul roşu, de asemenea tra t răniţi de am bele părţi. In tură cu greva pe term en neli­
ceea ce repiezintă o cantitate apre- au conlribuit la obţinerea unor indici rîn d u rile'g rev iştilo r au fost ope­ m itat declarată de 3.000 de fe­
dabilă de lingouri lamínale în plus c*e utilizare superiori. Munca politică
de sarcinile de plan. de masă desfăşurată de comunişti şi r a t e p r o a p e 5 0 de a r e s t ă r i . A- roviari la 26 m ai în sem n de
agitatori în rîndul laminatorilor, între­ genţia Associated Press subli­ p r o t e s t î m p o t r i v a , a r e s t ă r i i a 15
Pentru a ajunge la acesle rezultate, cerea socialistă dintre schimburi urmă­ niază că în ciuda represaliilor, feroviari. O raşul .lunin este în ­
colectivul secţiei, în frunte cu comu­ rită cu regularitate, au avut darul să
niştii, şi-a îndreptat atenţia înspre trezească în oameni dorinţa de a pro­ salariaţii de la băncile de stat ţesat de soldaţi postaţi cu m i-
funcţionarea ireproşabilă a cup'oarelor duce tot mai mult, de a folosi lami­
adînci şi a liniei de laminare. norul şi utilajele anexe la întreaga au ho tărît, în cadrul unui mi- traliere în diferite clădiri. La 28
lor capacitate — condiţie esenţială ca­
In ce priveşte cuptoarele adinei, la re asigură o producţie sporit5 .de la­ tin g ţin u t la B uenos Aires, să mai au in trat în grevă tnunci-
începutul anului,Sra înregislral o stran­ minate necesare industriei noaslre pre­
gulare privind capacitatea lor de asi­ lucrătoare. co n tin u e g rev a pînă cînd reven- to n i de la toate în trep rin d erile
gurare a liniei cu lingouri calde Pen­
tru a remedia această deficienţă, s-au dicările lor vor ii satisfăcute. din ţară în tim p ce m uncitorii
pus la punct, printr-o reparaţie mijlo­
cie, instalaţiile cuptoarelor. Acelaşi lu­ ' P o triv it re la tă rilo r--c o re s p o n -— din con stru cţii se află deja în
cru s-a făcut cu macaralele care le
d en iilo r de p resă,' în o r a ş u l" g rev ă' de la 27 m ai. S e a n u n ţă
B uenos Aires şi în 'întrega ţară că şi m etalurgiştii vor declara
ing. EUGEN PACURARU . a u t o r i t ă ţ i l e a u l u a t n u m e r o a s e o g r e v ă g e n e r a l ă la 29 mai.
şef de schimb la laminorul de 809 mm.
Combinatul siderurgic Hunedoara
.osas- Adenauer se opune convocării conferinfei
la nivel înalt
W A S H IN G T O N (A g e rp re s). ţiilor occidentale la G eneva şi
—¦ C u r s u l pe c a r e I-au l u a t l u ­ de ş t i r i l e c a r e a t r i b u i e r e p r e ­
te l u c r ă r i vot fi m a i r e d u s e , c o n - plus, va trebui extinsă arm area crările C onferinţei de la G ene­ zentanţilor celor trei puteri occi­
galeriilor în fier şi bolţari. Şi va a m iniştrilor Afacerilor E x­ dentale intenţia de a începe ne­
s u m u l de m a te r ia l le m n o s va fi în acest sen s este n ecesar ca terne, poziţia constructivă m a­ gocieri privind în mod se p a ra t
m ăsurile de aprovizionare cu nifestată cu consecvenţă de de­ unele aspecte ale p lan u lu i for
cele necesare să fie luate din legaţia sovietică fac pe mulţi pachet. Citind surse bine infor­
timp. De asem enea, trebuie cău- o b se rv a to ri să co n sid ere că e- m ate din Bonn, coresponden­
tate căile de soluţionare a unor xista posibilităţi de apropiere a tul agenţiei ADN relatează că
problem e (p rin tre care şi lipsa punctelor de vedere. A supra co n ­ Adenauer intenţionează să folo­
ţă a colectivului de m ineri în papucilor de arm ă tu ri), cu mij- fe rin ţe i c o n tin u ă în s ă .să se e- sească prilejul oferit de vizita pe
loace proprii, deoarece exploa­ xercite puternice presiuni din
tarea d isp u n e de un atelier de
p artea u n o r cercuri care s-au care o face a c tu a lm e n te in 'S.U.A.
P en tru , reducerea c o n su m u lu i p ro n u n ţa t îm p o triv a tra ta tiv e lo r pen tru a-i co n v in g e .pe preşe-
lipsuri. De pildă, în anul trecui au de m a rg in i, c a re si el a fost E st— V est m enţinîndu-se şi du­ dintele Eisenhower să qy. parti­
început lucrări de hidroamelioraţii şi în depăşii în primul trim estru, se pă începerea conferinţei pe a- cipe la o conferinţă la nivel
c ere o m ai b u n ă g o s p o d ă r ir e la ceeaşi linie obstrucţionistă. O înalt.
Vinerea şi Cugir au răspuns chemării executarea bandajelor, înlăturîncl activitate deosebită desfăşoară
organizaţiei U.T.M., şi au participai in ne cît posibil risipa. în acest sens diplom aţia vest- Confirm înd aceste intenţii, a-
toamnă la deschiderea şantierului. Mun­ germ ană. genţia .americană Associated
ca a continuat şi la începutul aces­ Cit despre lemnele de dim en­ Press, a n u n ţă că în . cu rsu l.-în ­
tui an. In momentul de faţă lucrările siuni necorespunzătoare, pe ca­ C o resp o n d en tu l din B onn al tr e v e d e r ii pe c a r e -a a v u t - o
re ex p lo a ta re a ie p rim eşte de la
pe acest şantier au stagnat. Cauza I .F .E .T . P e t r o ş a n i , a c e a s t ă s i ­ z i a r u l u i „ T i m e s “ r e l a t a c ă A- miercuri cu' Eisenhower, oance-
stagnării este aceea că documentaţia t u a ţ i e p o a t e fi î n l ă t u r a t ă c u u- •denauer este foarte îngrijorai larul s-a p ro n u n ţat din hoit îm-
întocmită de către O.R.I.F. nu e com­ ş u r i n ţ a p r i n t r - o c o l a b o r a r e m a i de unele tendinţe m ai pozitiv.e potriva tratativelor cu Uniunea
plectă şi lucrările de nivelat n-au fost j s t r î n s ă î n t r e c o n d u c e r i l e c e lo r m anifestate în. cercurile delega- Sovietică.
executate. O.R.I.F. a lăsat in grija .-.ec- d o u ă î n t r e p r i n d e r i ;
ţiei agricole a raionului Orăştie ter­ Conducerea I.F.E.T. Petroşani
minarea acestor lucrări, iar secţia a- ! I r e b u i e s ă ia m ă s u r i , ca în c ă
gricolă respectivă motivează că nu dis- j d in p ă d u r e , s e g m e n t a r e a huş- Suspendarea apantles marilor i\m turoeşii
pune de suficienţi specialişti şi de: aa-* )j ( e n ilo r s ă se f a c ă la d i m e n s i u ­ er» i«
iu n
paratele necesare efectuării de nivelări. 5 n ile c e r u t e de e x p l o a t a r e şi să
Nici lucrările prevăzute pe plan lo­ livreze acesteia pe cît posibil ANKARA (A g erp res). D upă Turcia a confirm at, în ziua de
cal nu s-au început peste tot. De pil­ lem ne care să se încadreze în cum tran sm ite ag en ţia L rance 27 mai, su spendarea pe timp de
dă, lucrările de hidroamelioraţii prin
care se va reda o suprafaţă de 120 S T A S . Presse, curtea de casaţie din o lună a apariţiei celor trei co­
ha. ieren gospodăriilor colective din ¦m tidiene; „Zaier“ (ziarul guvernă*
Mărtineşti, Jeledinţi şi I'urmaş şl în­ In sprijinul producţiei nentai), „U lus“ (principalii’ o r­
tovărăşirii din Tămăşasa încă nu s-an gan ai opoziţiei), „Yeni G u n “
deschis. N-au început nici. lucrările de
canalizare dintre satele Băcăinţi—Să- P e n tru ca tin eretu l din f a ­ zate şi alte acţiu n i care. au dus (ziar d e 'in fo rm a ţii),
răcsău şi de îndiguire a pîrîului din b r ic i ş i u z i n e s ă - ş i a d u c ă u n a- la r e a l i z a r e a de i m p o r t a n t e e- După cum relatează France
Beriu. port sporit la creşterea produc­ eonom ii. Astfel, tu rn ăto ria uzi­ Presse, ap ariţia ceidr trei siare
Este de datoria tovarăşilor de la ţiei, Com itetul raional U.T.M. nei m etalurgice Cugir, secţia principale turceşti.-a fost. su sp en ­
O.R.I.F. (director tov. ing. Silviu O răştie a luat im portante m ă­ dată, deoarece num eroşi ziarişti
Munteami) să sprijine mai mult lu­ suri. . m etalurgică a fabricii chimice de la aceste cotidiene s-au' f ă ­
crările de hidroamelioraţii din raio­ din O răştie, secţia confecţii lăzi cut vinovaţi „de încălcarea, legi­
nul Orăştie, prin terminarea urgentă Ducînd o perm anentă muncă a fabricii de ch erestea „11 lu- lor presei, în' v ig o a r e în T u r ­
a documentaţiilor şi prin specialiştii n je « din O ră ş tie şi altele, au cia“.
de care dispune. politică în rîndul utem iştilor s-a fost luate sub p atronaj de c a ­
reuşit ca în cursul acestui an In această perioadă, arată
Comitetul raional de partid şi Co­ să fie m ărit num ărul brigăzilor tre tineret. France Presse, vor apare numai
mitetul executiv al Sfatului popular ra­ de U.T.M. de la 70 cîte existau In urm a acestor acţiuni, tine­ ziarele de seară cu un foarte
ional Orăştie trebuie să acorde o şi ia 101, iar al p o stu rilo r ute- mic tira j şi două cotidiene de
mai mare atenţie lucrărilor de îmbu­ m is te de c o n t r o l d e la 17 la rii din în tre p rin d e rile in d u stria ­ dim ineaţă, de asemenea- foarte
nătăţiri funciare, lucrări prin care po' 29. puţin citite.
şi trebuie să fie ameliorate în acest nu le ale raio n u lu i O ră ştie au re ­
peste 1.600 ha. teren. Sub’ îndrum area comitetului
raional U.T.M.,- au fost o rg an i- alizat, în prim ele luni ale a-
cestui ari, econom ii în valo are
de peste 400.000 lei.