Page 95 - 1959-05

Paar. 4
Vizita d e le g a ţie i d® p a rtid şi g u v e rn a m e n ta le
so vie tice in R . P . A lb a n ia
Cuvîntarea rostită de N. S. Hruşciov
la mitingul de la Korcea
K O RCEA 29 (A gerpres) —
Luind cuvîntuf la 28 m ai la m i­
tingul care a av u t Ioc în oraşul
alb an ez K orcea, N .S. H ruşciov va să se joace cu focul. P ro p u ­ niştri care vor înţelege m ai bi­ ceasta h o tărîre a fost luată la
a m ulţum it oam enilor muncii
din Albania pentru cordialitatea
m anifestată faţă de delegaţia de
p a rtid şi g u v e rn a m e n ta lă sovie­
tică. D upă ce a relevat marile
succese o b ţin u te de A lb an ia în
construirea socialismului, sub
conducerea Partidului M uncii din
A lbania, s-a oprit asupra cîtor-
va problem e ale situaţiei inter­
naţionale.
Cum s-ar spune, de pe m un­
te vă vedeţi vecinii greci, a ob­
servat N.S. Hruşciov, adresîn-
du-se participanţilor la m iting.
Noi n-am luptat niciodată îm ­
p o triv a grecilor, ci am fost prie­
teni cu ei. P o p o ru l grec este,
ca toate popoarele, un popor bun.
G recia a re rîn d u ielile ei, iar voi
Ie aveţi pe ale v o a s tr e . D a r a-
eeasta nu trebuie să tulbure re­
laţiile de bunăvecinătate. Popo­
rul fiecărei ţări hotărăşte sin­
gur ce rînduieli doreşte să ins­
taureze.
Noi dorim doar un singur lu­
cru ca G recia să fie o ţară
iubitoare de pace, ca ea să nu
perm ită imperialiştilor să cree­
ze. b a z e p e n t r u r a c h e t e p e t e r i t o ­
riul său, să nu ne am eninţe pe
noi, să nu-i am eninţe pe prie­
tenii noştri albanezi. D acă g u ­
vernul Greciei va com ite o ase­
menea greşeală, ea poate avea
u rm ă ri g ra v e şi pen tru g u v e r­
nul Greciei şi pentru poporul
grec. G uvernele nu sînt veşnice.
Unele pleacă, altele vin. D ar po­
poarele trebuie deseori să plă­
tească cu sînge pentru politica
greşită a unui guvern. Am vrea să
avertizăm încă odată guvernul
Greciei să nu-şi piardă raţiunea
şi să nu p e rp iită c re a re a de b a ­
ze pentru arm e rachetă pe te­
r i t o r i u l s ă u . D a c ă t o t u ş i v o r fi
create în G recîa asem enea baze,
va trebui, probabil, să ajungem
la o . în ţeleg ere cu g u v e rn u l Al­
baniei p e n tru a alege în m unţii
voştri locurile în care să am ­
plasăm rachete. Nu este nevoie
de m u lt Ioc p en tru a am p lasa
rachete. Nu putem să nu tra­
gem concluziile cuvenite din ac­
ţiunile guvernului altei ţări
vecine cu dv — Italia, a
co n tin u at N. S. H ruşciov. G u­
vernul Italiei a comis o m a­
re greşeală perm iţînd am erica­
nilor să am plaseze baze pentru
rachete pe teritoriul său. îm po­
triv a cui sînt îndreptate eie? Îm ­
potriva Albaniei, a Uniunii So­
vietice şi a celorlalte ţări so cia­
liste. D a r s-au g îndit oare cei
care au căzut de acord cu am e­
ricanii în leg ătu ră cu bazele la
ce consecinţe poate duce acea­
sta? D oar aceste baze pentru
r a c h e t e p o t fi d i s t r u s e cu r a c h e ­
te lansate de pe teritoriul U niu­
nii Sovietice. De pe teritoriul Al­
b a n i e i p r i e t e n e p o a t e fi a t i n s
orice obiectiv din Italia chiar cu
rachete simple.
Trebuie să se ia în conside­
Cam a evaluai înarmarea Germaniei occidentale
B E R L IN 29 (A gerpres). —
A genţia ADN transm ite o decla-
raţie a Com itetului pentru pro-
blem ele unităţii G erm aniei în
care se a ra tă ’ netem einicia afir-
m aţiei făcute Ia conferinţa de la
G eneva de către secretarul de
sfăţ al S.U.A., H erter, care a
spus că înarm area Germaniei
occidentale şi atra g e rea ei în
blocurile m ilitare ale Occiden-
tutui a r ii fost 6 urm are a înar-
m ării R.D.G.
Comitetul subliniază că încă
din a n u l 1945 în G erm an ia oc-
cidentală au fost create aşa-nu-
m iţele „unităţi de serviciu“ cu
un efectiv de 500.000 de oam eni
în cadrul căror a au fost prega-
tite cadrele pentru arm ata ves -
germ ana. In noiem brie 1949 a
fost sem nat „acordul de la Pe-
tersberg“ cuprinzînd prevederi
secrete asupra rem ilitarizării
Germ aniei occidentale.
Redacţia şi administraţia ziarului slr. 6 Martie nr. 9. Telefon: 1881 189; 75. Taxa plătită in numerar conform aprobării Direcţiunii Generale P.T.I.R. nr, 236.320 din 6 noiembrie 1949. —. Tiparul: Întreprinderea Poligrafică „l Mai" — Deva.
a i • xüümale sJtui • xtLtlmeie sJtui • uLtunete ştiri*
ra re forţele şi p u terea ţă rilo r la ­
gărului socialist, a spus N.S.
Hruşciov, şi nu e bine ca cine­
nem să se urm eze altă cale —
calea care duce la lichidarea
„ ră z b o iu lu i rece“ şi d e stin d e re a
încordării internaţionale. Popoa­
rele doresc ca statele să ajungă
la o în ţeleg ere în p roblem ele in ­
terzicerii arm elor nucleare, în­
cetării im ediate a experim entă­
rii lor, reducerii electivului for­
ţelor arm ate. Popoarele doresc
să nu fie sto cate a rm e n u cleare
şi rachete nici în p eninsula B al­
c a n ic ă , nici in ltafia, nici în a l­
te părţi. Am tă c u t p ro p u n eri în
le g ă tu ră cu aceste p ro b lem e şi
ne vom strădui să obţinem ca
ele să fie so lu ţio n ate. C red că
aceste propuneri sînt privite fa­
vorabil atît de p oporul g rec cit
şi de p o p o ru l ita lia n . D u p ă p ă ­
rerea m ea, aceste propuneri ale
noastre sînt sprijinite de Iugo­
s la v ia şi de p o p o a re le c e lo rla lte
ţări fără să mai vorbim de prie­
ten ele şi a lia te le n o a s tr e B u l g a ­
ria şi R o m în ia. C re a re a unei z o ­
ne denuclearizate în bazinul M ă­
rii M ed iteran e a r co n stitu i un
pas im p o rtan t în în tărirea p ă ­
cii in E u ro p a şi în lu m ea în ­
treagă.
Astăzi, a continuat N.S. H ru ş­
ciov, am citit cuvîntarea dom ­
nului Brentano, m inistrul Afa­
cerilor Externe al Republicii
Federale G erm ane. U niunea So­
vietică spune dînsul, nu renun­
ţă la p r o p u n e r ile s a le şi de a-
ceea trebuie exercitate presiuni
a su p ra ei. D acă U n iu n ea Sovie­
tică, zice e|, nu va ceda, nu tre­
buie să aibă loc o întîlnire a şe­
filor de guverne. Se pune între­
barea dacă rezolvarea acestei pro­
bleme este de com petenţa dom ­
nului Brentano. El ar trebui să
înţeleagă mai bine ca oricine că
atunci cînd se duc tratative în­
tre ţările care au luptat îm po­
triv a G e rm a n ie i f a s c is te şi au
zdrobit-o, a spus N.S. Hruşciov,
nu tre b u ie să a n tic ip e z e şi să
abordeze problem e care nu-I pri­
v e sc şi d esp re c are nu va ti în ­
trebat.
Vom lupta neabătut pentru în­
tărirea păcii. Indiferent dacă po­
litica noastră este sau nu pe
placul dom nului B rentano, noi
o vom p ro m o v a ferm şi co n ­
secvent. In politica noastră por­
nim de la interesele asigurării
păcii. încheierea unui tra ta t de
pace cu G erm ania ar sluji mai
bine ca orice acest scop. Dacă
dv., d o m n u le B r e n ta n o , şi g u v e r ­
nul dv. nu veţi sem na tratatu l
de pace, noi vom sem na un tra ­
tat de pace cu Republica Dem o­
c r a t ă G e r m a n ă , îl v o r s e m n a şi
alte ţări care vor dori să o facă
şi v a sosi tim p u l cîn d îl v a s e m ­
na şi d o m n u l B ren tan o .
G erm anii din G erm ania occi­
dentală nu vor război, după cum
nu vor nici celelalte popoare, a
spus în continuare N.S. H ruş­
ciov. De aceea dacă actualul
guvern al R.F. G erm ane nu va |
....................... ........ .
In octom brie 1950 s-a creat
în fapt M inisterul de Război al
R .F .G . T o t o d a t ă .a în c e p u t c re a -
rea pazei de frontieră înzestra-
tă cu arm a m odernă şi slujind,
de asem enea, pregătirii de ca-
dre pentru B undesw ehr. In oc-
tom brie 1954 au fost sem nate
acordurile de la P a ris care au
inclus G erm ania occidentală în
sistem ul N.A.T.O.
j n a n u j 1956 jn R.F.G . a fost
introdus serviciul m ilitar obli-
gatoriu, iar în m artie 1958 a
fo st a d o p ta tă h o tă r îr e a cu pri-
vjj-e la î n z e s t r a r e a B u n d e s w e h -
r nţuj cu arm a atom ică,
{n d e c l a r a ţ ie se s u b l i n i a z ă c ă
-n p re 2 e n t jn r .f .q . e x is tă pes-
^ 1.200 de o rg a n iz a ţii soldă-
^ ş . aH e o r g a n i z a ţ i j m i l .j t a .
r jsţ e _
. In c e p în d din 1951 p în ă în
1957, se subliniază în declara
ţie, g uvernul R.D.G. a ad resat germ an.
muMm K o m m m u l u i Nr. 1379
eran
Miniştrii Afacerilor Externe ai U.R.8.S
•3
S.U.A., Angliei şi Franţei
s-au înapoiat la Geneva
G E N E V A 29 (C orespondenţă Cei patru m iniştri au căzut de
specială). — In cursul zilei de acord că schim burile de vederi
vineri s-au înapoiat Ia G eneva au fost utile.
încâlcind prevederile acordurilor de la Geneva m iniştrii de E xterne ai celor p a ­ In acelaşi tim p s-a an u n ţat
tru puteri după ce au participat că miniştrii de Externe se vor
Guvernul Laosului la funeraliile fostului secretar întruni din nou în m od neofi-
a dezlănţuit războiul civil de stat al S.U.A., J.F. Dulles. cia'f v ineri Ia o ra 17, la re ş e d in ­
Im ediat după sosirea acestora, ţa m inistrului Afacerilor Exter­
H A N O I 29 (A gerpres). tratate ca unităţi de „rebeli". purtătorul de cuvînt al delega­ ne al Angliei, IJoyd. La Geneva
A genţia vietnam eză de infor- G uvernul S ananikone a înce- ţiei am erican e la C onferinţa de se subliniază că acest com unicat
sem na tratatul de pace, atunci m aţii, reierindu-se la ştiri din fa G eneva, B e rd in g a d a t citire pune în lum ina auspiciilor fa­
cu tim pul germ anii din G erm a­ Ventiane relatează că guvernul put persecutarea forţelor unită- unui com unicat com un al celor vorabile cea de-a doua fază a
nia occidentală vor găsi noi m i­ Sananikone al Laosului a ho- ţii d in P a t e t L a o la 11 m a i şi 4 m iniştri, în care se an u n ţă că Conferinţei de Ia G eneva care a
tărît în m od oficial să dezlăn- a dezlănţuit un atac la 23 m ai în cursul călătoriei spre G eneva început, într-un mod fără prece­
ţuie din nou răzb o iu l civil. A- îm potriva unităţilor staţionate ei au a v u t la b o rd u l avionului
în provincia Kien Kion. prilejul de a trece în revistă dent la 6.000 m . altitu d in e d e a ­
p ro g re se le conferinţei şi de a e-
xam ina din nou anum ite a m ă ­ s u p ra A tlan ticu lu i şi v a c o n ti­
nunte ale poziţiilor respective.
nua astăzi la vila şefului dele­
gaţiei britanice.
In acest m od guvernul Sa- * 2SK -
ne necesitatea încheierii tratatu ­ o şedinţă specială a m em brilor nanikone a dezlănţuit un răz- Nota «Se protest a guvernului
lui de p ace şh I vor sem n a. N u guvernului Laosului, unde s-a boi civil încâlcind prevederile U.R.S.S. adresată Iranului
pot să precizez cînd se va în- hotărît să se folosească forţa a c o rd u lu i de la' G e n e v a şi a le a-
tîmpla aceasta, dar sîntem con­ îm potriva fostelor unităţi din cordului de la V entiane dintre
vinşi că se va întîm pla. Putem P a te t L ao şi ca acestea să fie cele două părţi din Laos.
noi oare să aşteptăm ? Putem . La Fricţiuni serioase între M O SCO V A 29 (A g erp res).— activitatea am basadei. Autorită-
noi treburile m erg bine iar pe guvernul francez şi parlament TA SS a n u n ţă : M inisterul Aîa- ţile poliţieneşti au arestat fără
v iito r v o r m e rg e şi m ai bine. E- cerilor E xterne al TJ.R.S.S. a nici un tem ei pe doi supuşi ira­
conomia ţărilor socialiste se dez­ PA R IS 29 (A gerpres). — In acelaşi spirit s-au pronun- înm înat lă 28 m ai am basadoru- nieni lucrători ai am basadei
v o ltă m u lt m ai re p e d e decît e- Din ştirile ap ăru te în presa pa- ţa t rep rezen tan ţii rad icalilo r şi care tra n sp o rta u la adrese ofi-
conom ia ţărilor capitaliste. In riziană rezultă că între guvern socialiştilor, lui Iran u lu i la M oscova, A M a- ciale şi la redacţiile ziarelor din
U niunea Sovietică ritm ul de dez­ şi p arlam ent au loc fricţiuni sud A nsari, o notă în legătură Teheran buletinul am basadei şi
voltare al producţiei industriale serioase. Şeful guvernului, De- După cum subliniază presa, revistă „Uniunea Sovietică“.
este de cîteva ori m ai rapid de­ guvernul încearcă să îngrădeas- cu unele cazuri recente de ac-
cît în S.U.A. ţiuni provocatoare ale autorită- Incercările de a pretinde în
ţilor iraniene îndreptate îm po­ legătură cu aceasta că am ba­
Noi avem perspective m inuna­ triva am basadei sovietice de la sadă sovietică ar desfăşura o
te, a c o n tin u a t N .S. H ruşciov. Teheran.
şi p rin u r m a r e vo m c o n tin u a si bré, in sistă a s u p r a fa p tu lu i că că de a s e m e n e a d re p tu rile sen a- N ota citează o serie de fap- activitate interzisă şi de a per-
pe viitor să m uncim , să ne dez­ m em brii parlam entului nu au torilor. Gomisia senatorială pen- te^care^ dem onstrează că auto- secuta din această cauză pe lu-
v o ltă m eco nom ia, ştiin ţa şi cu l­ d rep tu l să-şi e x p u n ă p ă re re a cu tru re g u la m e n t a refu zat însă rităţile iran ien e în cearcă să ere- cră to rii a m b a sa d e i, se spune în
tura, să ridicăm bunăstarea po­ privire la politica g u v e rn u lu i şi să satisfacă cererea iui Debré, eze condiţii insuportabile pentru notă, reprezintă 0 vădită discri­
porului. Şi dacă dv., dom nilor în special nu au dreptul să p u ­ G&: m inare faţă de am basada
re p re z en ta n ţi ai ţă rilo r o cciden­ nă la vot răspunsurile m in iştri­ U.R.S.S. şi încalcă în mod flag­
tale, veţi prelungi starea de lor la interpelările deputaţilor. Poporul german se pronunţă ra n t uzanţele şi norm ele inter­
„război rece“, dacă nu va avea naţionale unanim acceptate.
Această poziţie provoacă o
[oc în c u rîn d o în tîln ire a şefi­ replică vehem entă din partea o- pentru încheierea In notă se a ra tă de asemenea'
lor de guverne, vom aştepta pî- poziţiei parlam entare care con­ tratatului de pace că am basada sovietică primeşte
n ă c î n d v o r fi î n t r u n i t e t o a t e sideră că în acest m od rolul scrisori, în moH v ăd it de in­
condiţiile. parlam entului se reduce la o B E R L I N 2 9 ( A g e r p r e s ) , .— p r o g r e s i s t e a l e o p i n i e i p u b lic e
simplă înregistrare a hotărîri- spiraţie unică, în care lu crăto ­
Aţi aflat din relatările presei, lor guvernului. La 27 m ai, în O pinia publică din Repubica din G erm ania occidentală cer rii am b asad ei sînt am en in ţaţi cu
a spus N.S. Hruşciov, că inten­ timpul discutării regulam entului m oartea.
ţionăm să răm înem în Albania interior al A dunării N aţionale, D em ocrată G erm ană urm ăreşte cu hotărîre încheierea unui tra-
12 zile. In s t r ă i n ă t a t e u nii au deputatul com unist Robert Ba- M inisterul Afacerilor Externe
început să se în tre b e : Ce în­ llanger a criticat vehement pro­ cu atenţie desfăşurarea conferim- s ta t de pace şi reglem entarea al U .R .S.S. aşteaptă ca o rg a ­
seam nă asta, ce s-a întîm plat. iectul regulam entului care, du­ nele iran ien e de re so rt să ia
ţa ra este m ică şi to tu şi d e le g a ţia pă cum a su b lin iat el, are m e­ ţei de la G eneva. F ă c în d b i­ paşnică a problemei Berlinului fără nici o ainînare m ăsuri
de p a rtid şi g u v e r n a m e n ta lă so nirea să limiteze şi m ai m ult lanţul lucrărilor de două săp- occidental. D upă cum relatează pentru curm area acţiunilor pro­
vietică va răm îne acolo atîta rolul deputaţilor. P arlam entul, tăm îni ale m iniştrilor Afacerilor vocatoare sus-m enţionate şi să
tim p. P e sem ne că în A lbania sint presa, la G eneva au sosit pînă creeze condiţii de natu ră să per­
probleme greu dc rezolvat. Nu am a arătat vorbitorul, încetează Externe, agenţia ADN sublinia­ acum num eroase declaraţii, re­ m ită activitatea norm ală a am ­
av u t şi nici n u av em nici un de a m ai fi un o rg a n leg islativ zoluţii şi scrisori cu cereri de basadei.
lei d e p ro b lem e greii de rezolvat. atunci cînd guvernul înm orm în- ză în com entariile s a l e : D upă acest fel purtînd 8 m ilioane de
Toate problemele care ne intere­ tează proiectele de lege declă- cum a arătat această perioadă, s e m n ă t u r i . , .. -O -
sează reciproc au fost soluţio­ rîndu-le „inacceptabile“ . Din
nate de mult pe baza înţelege­ 150 de p ro p u n e ri p re z e n ta te de toţi participanţii la conferinţă P ropunerea lui W. U lbricht, La Washington va avea
rii identice a tît a e v en im en telo r deputaţi, a spus B allanger, au recunoso necesitatea realizării u- p r i m - s e c r e t a r al G. <3. a l loc conferinţa pentru
din interiorul ţărilo r noastre, cîl nui acord pe calea tratativelor. P.S.U .G ., cu privire la înche­
şi a situ aţiei din m işc a re a m u n ­ fost găsite acceptabile num ai ierea unui pact de neagresiune Antarctica
citorească revoluţionară interna­ In com entarii se subliniază de între cele două state germ ane
ţională. 58, toate celelalte, şi în prim ul asem enea că acum a sosit M O S C O V A ( A g e r p r e s ) . •—
tim p u l să se tre a c ă de la de­ a fost apreciată ca o m ăsură TASS anunţă : Reprezentanţii
N.S. H ruşciov a spus că du­ rînd acelea care apărau intere­ claraţii de principiu la d iscu ta­ guvernelor Argentinei, A ustra­
pă ce va părăsi Albania este rea concretă a anum itor aspec- im portantă pentru rezolvarea liei, Belgiei, statului Chile,
posibil să se oprească în U n g a ­ sele m aselor populare, au fost te a le T r a t a t u l u i <te p a c e c u Franţei, Japoniei, Noii Zeelande,
ria. problem elor vitale ce stau în Norvegiei, Uniunii Sud-Africa-
respinse sub pretextul că înfăp­ fata” p0 p 0 ru ,ui g erm an ş M ic h i- ne, U niunii Republicilor Sovie­
tice Socialiste, R egatului U nit
tuirea lor ar atrage cheltuieli G erm am a şi ale reglem entari, da*r e a H p r i m e j d i e i u n u l r ă z b o i in
problemei Berlinului occiden­
suplim entare. tal. Europa.
Luînd cuvîntul la un m iting
In zilele conferinţei populaţia
din R. D. G erm ană, păturile din H am b u rg , O. Schoenfeldt,
m em bru al conducerii Uniunii
g erm an ilo r care luptă p'entru u- şi S tatelo r U nite ale Americii
M i iu monii de t o pentru pachetenitate, pace şi lib ertate, a' d ecla­ începînd din iunie 1958 au dus
rat că încheierea unui pact de tratative în scopul pregătirii
neagresiune între cele două sta ­ conferinţei pentru Antarctica.
Fruntaşul politic Markezinis te g e rm a n e c o re sp u n d e in te re se ­ Cele 12 g u v e rn e m e n ţio n a te m ai
lor tuturor germ anilor şi ar sus au căzut de acord ca con­
critică politica externă a lui Karamanlis co n stitu i u n a p o rt im p o rta n t lâ ferin ţa să fie co n v o cată la
d e s tin d e re a în c o r d ă r ii în E u r o ­ W a s h in g to n la 15 o c to m b rie
ATENA 29 (A gerpres). — creării de baze pentru rachete tîm pla acelaşi lucru şi in pro­ pa centrală. 1959.
blem a existenţei însăşi a naţiu ­
1 ASS anunţă : Infr-o serie de pe teritoriul să u “,
articole publicate în ziarul „Es- Griticînd poziţia guvernului nii“. M arkezinis aprobă în p rin ­ DUMINICĂ 31 MAI 1959
cipiu ideea creării unei zone de-
tis“. S. M arkezinis, cunoscut grec, M arkezinis subliniază că
fruntaş politic, lider al partidu- „tot ce a spus p în ă.acu m guver- n u clearizate în B alcani şi su b li­ Spectacole cinematografice
lui p ro g resiştilo r, se ridică îm - nul K a ra m a n lis, oficial şi neofi- niază ca aceasta „ar putea slu­
potriva construirii de baze pen- cial în favoarea construirii de ji d r e p t e x e m p l u p e n t r u c r e a r e a DEVA: Marinarul îndrăgostit- PE- ILIA: Un nou număr de atracţie»
tru rach ete în G recia şi p en tru baze pentru rachete este absolut unei asem enea zone în S can d i­ TROŞANi : Căi greşite: Lumini verzi; LONEA: Infrîngerea ; T E ID Ş: Alo?,..
transform area Balcanilor într-o neconvingător. M ai m ult decît n a v ia , şi apoi în E u ro p a c e n ­ HUNEDOARA: Răsfăţatul f ALBA Aţi greşit numărul!; ZLATNA: Fami­
trală, nu în scopul dezbinării, 1UL1A: Inima nu u ită ! înfrân­ lia U iianov; PAROŞENI: Cei trei
zonă a păcii. „N aţiunea greacă atît, scrie el, există suspiciuni ci p e n tru sta b ilire a de c o n ta c te gerea : S E B E Ş : Marinarul îndrăgos­ din pădure ; AP0LDU DE SUS : Lup­
este neliniştită, scrie S. M arke- că c o n d u c ă to r ii n o ş tr i n u a r fi între cele două lumi". tit ; ORAŞTIE: Inimă de oţel î tătorul şi clovnul; BARU MARE:
zinis, din cau za prim ejdiei di- în stare să spună „ n u “ m arilor HAŢEG : Alo ?... Aţi greşit numărul!; Comunistul) CALAN: O cursă obiş-
recte ce decurge din am plasarea puteri. Unii a ju n g pînă la afir- S. M arkezinis subliniază că BRAD : Omul meu d ra g ; SIME- nuită.
rachelelor. Num eroşi oam eni m aţia ridicolă eă noi, ca m em bri în u rm a vizitării U niunii Sovieti­ RIA : S-a întîmplat la Penkov :
consideră că Grecia nu are mo- ai N.A.T.O., n u am avea drep- ce el şi-a form at convingerea
tive să se am estece în aventura tul să avem o părere proprie. că poporul sovietic şi c o n d u c ă ­
Aceasta confirm ă declaraţia torii statului sovietic nu doresc
.................. dom nului Hruşciov potrivit că­ răzb o i şi critic ă g u v e r n u l g re c IR* \ I! O
reia N.A.T.O. este în realitate pentru „restrîngerea legăturilor
o grupare de ţări care urm ează greco-sovietice“. „Noi am ajuns Programul / .* 7,45 Muzică popu- zică uşoară: 8,50 Din muzica po­
în m od docil in d icaţiile S .U .A .“. într-o asem enea situaţie, scrie
autorul, îneît nu num ai că re­ lară romînească! 8,30 Ghid muzical! poarelor! 10,00 Concert de valsuri J
Avertizînd asupra primejdiei fuzăm să perm item Teatrului
pe care ar reprezenta-o punerea M are să v in ă în G recia, d ar e- 9,00 Teatru la microfon pentru copii ) 13,15 Concert dc muzică populară ro-
ţării în faţa unui fapt îm plinit vităm chiar să-i invităm pe p ar­
guvernului vest-germ an zece în p ro b lem a bazelor, a şa cum lam entarii sovietici într-o vizită 10,35 Emisiune literară! 11,30 Con- mînească : 14,15 Estrada primăverii —
propuneri cu privire la încheie- s-a întîm plat cu problem a Ci­ de răspuns cu toate că deputaţii
rea unor acorduri comune asu- prului cînd „G recia a sacrificat greci au fost primiţi cu ospita­ struciori şi construcţii! 11,45 Cîniece program muzical! 14,30L’a microfon
pra efectivului şi am p lasărij litate în U niunea Sovietică. Or,
forţelor arm ate ale celor două o cauză nobilă de dragul felu­ asem enea contacte sînt foarte fo­ şi jocuri populare rom îneşti; 12,30 satira şi umorul; 15,15 Muzică uşoa-
state germ ane. Aceste propti- rilor strategice ale O ccidentu­ lositoare“,
neri au fost respinse sau au ră­ lu i“ , S. M a r k e z in is scrie : „ A r fi Scriitori contemporani dc pesic ho- r ă ; 16,15 Muzică dinoperele compo­
m as fără răspuns. Ga urm are a o m are greşeală dacă s-ar în-
creării unei arm ate agresive de la re; 13,10 Dc toate pentru toţi; zitorilor ruşi; 16,45 Vorbeşte Mos-
către m ilitariştii germ ani, se a-
rată în declaraţie, în 1956 C a­ 14.00 Program pentru iubitorii muzicii cova : 18,00 Muzică uşoară imprimată
mera P opulară a R.DiG. a ho­
tărît să creeze arm ata populară popularei rom îneşti; 14,45 Mozaic mu- pe discuri „Electrecord“ ; 18,30 Con-
naţională. Această hotărîre a
fost luată în scopul asigurării z ic a l; 15,30 La şezătoare; 16,10 Mu- cert popular de muzică romînească 5
şi m enţinerii păcii.
zică uşoară de compozitori rornîni; 20,05 Album dc romanţe; 20.35 Mu-
D u p ă cum se su b lin ia z ă în
încheierea ‘ declaraţiei, afirm aţia 16.45 Muzică populară romînească; zică de dans ; 22,30 Muzică populară
secretarului de stat al S.U.A.
că înfiinţarea forţelor arm ate 18.00 . Muzică populară romînească,’ romînească
a le R .D .G . a r fi î n c e p u t î n a i n t e
decît în R.F.G . intenţionează, Studenţii spanioli organizează o zi 19,35 Cîntă Mia Barbu şi Traian BULETINE DE ŞTIRI: 7,00; 13.00;
după cît se vede, să inducă în de protest împotriva lui Franco ULlccan ; 20,00 Teatru la microfon I 19,30; 22,00; 23,52 (prgramul l) !
e ro a re o p in ia publică şi să ia 22,30 Muzică de dans. 7,50; 14,00; 20,00; 23,00 (progra
apărarea m ilitarism ului vest- 7,00 Cu dntecul şi
Programul 11;
jocul pe meleagurile patriei; 8,00 Mu- mul II).
M ADRID 29 (A gerpres). — Comitetul spaniol universitar Timpul probabil în regiunea noastră
După cum inform ează agenţia de coordonare, a ra tă 1 agenţia
France Presse, trei studenţi spa- F rance Presse, invită pe toţi
m o li a u fo st a r e s t a ţ i la' V a le n -
studenţii să se solidarizeze cu Vreme nestabilă, cu cerul va­ creştere va oscila ziua între 20
cia la începutul acestei săptă- riabil, m ai m ult noros. Vor că­ şi 25 grade, iar noaptea m ini­
tnîni. A ceasta face ca num ărul întreaga m işcare m uncitorească dea precipitaţii slabe, sub for­ m ele v o r fi c u p rin se între 7 şi
persoanelor are'state de la ras- mă de ploaie şi averse locale. 4 grade.
pîndirea zvonului de grevă ge- d jn g p a n ja> p e n t r u o r g a n i z a r e a V înt slab cu intensificări din
nerală, care circulă in prezent P en tru urm ătoarele trei zile
.M, , , : ,. vreme nestabilă, favorabilă ploi­
u n e i Zlle * P r o t e s t ¦¦<™Po t n v a
a c tu a lu lu i reg im d ictato rial al
în S p a n ia , să se ridice la 12. lui F ra n c o “, sectorul sudic. T e m p e ra tu ra în lor sub form ă de averse.