Page 96 - 1959-05

I H u n e d o a r a - D e v 'n
Anul XI Nr. 1380
De ziua copilului
A intrat în tradiţia popoarelor a copilului a devenit în ţara noastră
sărbătorirea zilei de 1 Iunie ca zi a o problemă de stat. Guvernul alocă
solidarităţii oamenilor iubitori de pace fonduri importante pentru creşe, că­
de pretutindeni în lupta pentru apăra­ mine, grădiniţe sezoniere, colonii de
rea vieţii copiilor, pentru ocrotirea şi vară, case de naştere şi maternităţi.
fericirea ior.
In patria noastră liberă, ziua de
1 iunie o sărbătorim în acest an în
pragul celei de a 15-a aniversări a eli­
berării patriei noastre de sub jugul fas­
cist.
Cît de mult s-au schimbat toate în
ţara noastră în cei 15 ani, putem ve­
dea şi după viaţa copiilor noştri. Pri-
vindu-şi copiii care cresc astăzi ca
florile într-o grădină bine îngrijită, da­
torită grijii acordată de puterea popu­
lară care Ie asigură condiţii din ce
în ce mai bune, mamele îşi amintesc
cu ură de vremurile trăite în timpul
regimului burghezo-moşieresc, cînd lip­
sa de asistenţă medicală oferea pradă
morţii un înspăimîntător număr de co­
pii.
Pe atunci, maternităţi erau foarte
puţine in oraşe, iar ia sate nici nu se
putea vorbi de case de naştere. Datele
oficiale ale regimului burghezo-moşie­
resc arătau că în Moldova şi în alte
regiuni ale ţării 75 la sută cfîn numă­
rul naşterilor erau neasisţate de cadre erau maternităţi şi nici secţii pentru
calificate. In fiecare an 8.000 de fe­
mei mureau la naştere şi circa 200.000
de copii mureau înainte de a fi îm­
plinit doi ani. Copiii din regiunile cele
mai năpăstuite de mizerie, ca Ţara
Moţilor, Ţara Oaşului etc. mureau de
tuberculoză şi alte boli înainte de a
ajunge anii tinereţii. Cei din satele
Deltei Dunării plăteau un îngrozitor
tribut de viaţă malariei şi foamei cro­
nice.
In cei 15 ani care au trecut de la
eliberare, în aceste locuri, ca şi în în­
treaga ţară, au fost înălţate şcoli, spi­
tale şi dispensare. Ocrotirea mamei şi
------------------ -- • •~~~~ ?a
VEŞTI DIN ORAŞTIE
Colectiviştii întreţin
culturile agricole
Colectiviştii din tînăra gospodărie lectiviştii Maria Popa, Remus Ştire şi
colectivă „dr. Petru Groza" — Orăş- alţii.
tie se preocupă inien.f de întreţinerea
culturilor agricole. Pînă la 30 mai ei
au terminat praşila I-a la sfecla de
zahăr, floarea-soarelui şi la cartofi pe
întreaga suprafaţă de 64 ha. îrisămîn-
ţată cu aceste culturi.
In grădina gospodăriei, ce însumea­
ză 16 ha., s-au prăşit toate culturile
pentru a doua oară şl a început pra­
şila IlI-a la ceapă.
Zilele trecute la Cr.A.G. „dr. Petru
Groza“ 'a început prăşitul porumbului.
In numai două zile s-au prăşit cca.
60 ha. din cele peste 200 ha. cultiva­
te ca porumb. La lucrările de întreţi-
m¦ -
Micii naturallştl
E a î n c e p u’f ü l a c e s t u i a n , pio- Emil Zeler. D ragostea şi pasiu-
nierii de la şcoala de 7 ani nr.
1 din P etro şan i au înfiinţat o
ferm ă de iepuri. E a n u m ăra pe
<atunci d o ar 10 iepuraşi. De a-
cea, unii se îndoiau de succe­
sul acestei iniţiative. Pionierii
s-au ocupat însă cu nădejde de
ferm a lor. In fiecare zi ei au
îngrijit micii iepuraşi dîndu-le
h ra n ă şi tot ceea ce le trebuia
pentru a creşte în condiţii op­
time.
P rintre cei ce au dovedit o
deosebită grijă pentru bunul
m ers al ferm ei de iepuri, se
nu m ără p io n ierii: Lidia şi Nico-
iae M unteanu, P a u l Davrd şi
Duminică 31 mai 1959
Ocrotirea şi apărarea intereselor ma­
mei şi copilului sînt consfinţite îp
Constituţia ţării. In satele noastre s-au
creat pînă acum 1.621 case de naştere
cu 7.600 paturi, unde femeile nasc în
condiţii de igienă sub supraveghere me­
dicală. In spitalele pentru copii, avem
astăzi aproape 17.000 de paturi faţă de
1.350 cîte erau în anul 1938. De ase­
menea a crescut mult şi numărul cre-
şelor şi grădiniţelor de copii. Respec-
tînd şi preţuind munca modestă plină
de abnegaţie a mamei, statul a răs­
plătit pînă acum 64.000 de femei cu
diferite titluri, ordine şi medalii.
In regiunea noastră, sub regimurile
trecute, viaţa copiilor a fost tot atît
de chinuită şi de vitregită ca şi în
restul ţării. In mijlocul aiîtor bogăţii,
copiii minerilor din Valea Jiului, din
Munţii Apuseni, copiii muncitorilor de
ia Hunedoara, Călan, Cugir, Ghelar
ele., erau nevoiţi să umble goi şi flă-
inînzi. In acele vremuri ocrotirea ma­
mei şi a copilului era inexistentă. Nu
supravegherea medicală a copiilor noi
născuţi. De asemenea nu putea fi vor­
ba de o asistenţă medicală calificată
şi de specialitate întrucît pe întreaga
regiune nu exista decît un singur me­
dic pediatru.
Cu totul alta este grija pentru ocro­
tirea mamei şi copilului în regiunea
noastră în aceşti ani de democraţie
populară. Prin grija partidului şi gu-
CORNBLIA SINTIMBREANU
secretara Comitetului regional al
femeilor
(Continuare tn pag. 3-a)
nere a culturilor se evidenţiază tjri-
gada condusă de tov. Petru Jucovschi,
echipa colectivistului Petru Ferdeş, co­
Cu planul lunar depăşit
Harnicul colectiv de lucrători ai fa­
bricii de produse medicinale „Digita­
lis" din Orăştie munceşte cu însufle­
ţire pentru realizarea sarcinilor de
plan. El a dat în această lună peste
plan însemnate cantităţi de produse
medicinale printre care şi 12 kg. ule­
iuri eterice. Planul pe luna mai a
fost îndeplinit în proporţie de !05 la
sulă. O contribuţie de seamă la de­
păşirea planului 3u adus-o muncitorii
Romulus Coruţ, Ana Dobrean, loan
Oprişoi, Aurel Ştefan şi alţii.
n e a pe c a re ei a u p u s-o in în ­
deplinirea sarcinii încredinţată
de detaşam entul de pionieri au
tăcut ca num ărul iepuraşilor din
fermă să crească continuu.
Astfel, pînă de curînd s-a
ajuns ca num ărul lor să se
m ărească de la 10,'cîţi erau la
început, la 38. Acum, harnicii
naturalişti de la şcoala de 7 ani
din Petroşani continuă să în­
grijească cu atenţie ferm a lor,
astfel ca num ărul iepuraşilor să
se dubleze.
NICUŞOR STANCU
corespondent de copii se joacă zburdind ve- re mergeam la şcoală, ta foa- canic de tren, Angelica Girlis-
' V OOOO 'OV'VJ
PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, VNIŢI-VA.I
4 pagini 20 bani La fabrica „Simion Bărnu-
tiu“ din Sebeş s-au introdus
în lucru de curînd noi mode-
j Ie de poşete. Printre harnice­
le muncitoare care execută
aceste poşete se numără şi
tînăra utemistă Gertrud Flei-
şer. După cum se vede, ea e
mulţumită de munca pe care,
alături de tovarăşele ei, a de­
pus-o pentru un iucru de bu­
nă calitate.
In clişeu : muncitoarea Ger­
trud Fleişer admirind noile
modele de poşete.
R ealizările
m ontatorilor
de la C ă la n
Prîn m unca însufleţită dusă
O FLO AR E de colectivul de m uncitori, teh ­ Îi
ÎN T R E nicieni şi ingineri de la atelie­ ilK ü
FLO R I rul de m o n tare de la uzina
„V ictoria“ -Oălan, s-a reuşit ca
F oto: I. Terek pînă la data de 26 m ai inclusiv
să se depăşească sarcinile de
plan la zi cu peste 5 la sută.
In ultim ele zile brigăzile de
aici au înfăptuit adevărate acte Un M in ţi1 a! îs f c r ii
de eroism în m uncă. In noaptea
de 25 m ai echipa u tem istă co n ­
dusă de A lexandru K iss şi-a de­
păşit norm a cu 36 la sută. E-
chipa de m o n tato ri baterii de Laminatorii s-au adunat la Hunedoara. Oamenii îl
radiatoare, condusă de com unis­
¦m - tul Carol Frenţoni a stabilit un din. nou. Consfătuirea aceea cinstesc. Şi iată de ce.
adevărat record, depăşindu-şi ‘de producţie s-a înscris prin­
.1AW V\A/'A/ /N/'-v'N. SEN ALEXANDRU AA aaaaaaaaaa» norm a cu 90 la sută. De re­ tre cele mai active. Fiecare Angajamentele
m a rc a t că a c e a stă echipă, de la participant, fie el prim-lami-
VORBEŞTE COPILUL înfiinţarea ei (15 ianuarie a.c.) nator sau manevrant, a avut nu se uită
şi pînă în prezent şi-a depăşit ! ceva de spus.
— Fragment — cu regularitate sarcinile de plan IIea Iordan nu-i unul din­
în m edie cu 34 la su tă. Discuţia a fost deschisă de tre cei care vorbesc fără să
Eu sini copilul! Pierdut in albele întinsuri un prim-laminator. chibzuiască bhm. Tocmai de
S-au evidenţiat de asem enea aceea, cînd şi-a luat angaja­
Sînt începutul şi nemărginirea dintre perne A toate celelalte echipe de m onta­ — O să răminem in urma mentul să-şi depăşească sar­
tori, precum şi celelalte schim ­ tovarăşilor reşifeni — a spus cinile de plan, s-a şi gindit
Făgăduinţa şi împlinirea ei, încins în temnita neîndurătoa- > buri de la confecţionarea niplu- el. Dacă iot aşa procedăm, la vreo zece procente peste
rilor, care şi-au depăşii normele n-o să ne putem măsura for­ sută.
Sînt primul zlmbet care a 're a scutecelor, cu 5 — 30 la sută. ţele cu ei. Păi treabă-i asta ?
sfişiat ¦ lacustra noapte. S M , Eu nu zic, cei mai mulţi din­ Cum- avea să-şi respecte
!. CRAŞCA tre tovarăşii noştri lucrează cuvîntul ? Ce metode să apli­
Sînt prima-ngrijorare, primul 1 . feteai corespondent bine, conştiincios. Cu ei n-am ce ? De unde să înceapă ?
tremur /fc> * nimic. Din păcate mai sînt şi- lată o serie de probleme ca-
din ceilalţi. Ăştia din urină re-l frămîntau. Şi nu era la
Care a clintit oglinda înceta- # totu?[ mai Puternic decify lucrează neglijent, sînt indis- primul angajament. Dar vroia
ciplinaţi şi ne pun în situaţia să demonstreze încă odată to­
sală şiîmpietrită zeu de a da rebut, lată ce mă varăşilor săi că se poate fa­
face să-i întreb aici pe cei ce treabă bună, atunci cînd
A minţilor ' de la începutul Popoare întregi duc degetul la % Sa dezbat lucrările în drept: de ce nu se iau mă­ te străduieşti. Pînă la urmă,
Congresului suri împotriva celor vino­ n-a găsit nimic deosebit şi
lumii, buze, $ vaţi ? Pîriâ cînd să tot facă deci a pornit de acolo de un­
constructorilor greşeli? Trebuie să-i îndrep­ de mai pornise şi altădată.
Eu sînt copilul I Popoare mari păşesc cu paşi I comunismului tăm cumva... CU despre mi­ O bună organizare a muncii,
ne, vă asigur, tovarăşi, că „ca la carte“ — cum zice to­
Tulburătoare îmi. estefiinţa, înăbuşiţi prin faţa .leagănelor< varăşul Ilea — multă, multă
voi.- face tot ce-mi va sta în ‘disciplină, exemplu personal,
Căci neputinţă sîntşi totuşi, albe/. iată metodele sale de muncă.
putinţă pentru ca să-mi de­
Puterea mea, întreg pămîntul cere In şoaptăA
E fără margini. — Ssssst! Copilul doarme! <
M em brii de partid, candidaţii
şi utem iştii din com una G ura-
Angajamente pioniereşti s.ada, râ io n u l Tliâ, a u p a rtic ip a t
la o şed in ţă lă rg ită a c o m ite­
A d u n a r e a p io n ie rilo r de la iVUrcea .M ih u ţ, şi su b co n d u ce- tului com unal de partid.
şcoala de 7 a n i'd in Petrila fu- ' rea organizaţiei U.T.M. pe şcoa- păşesc indicii de plan şi tot­ Rezultatele ? ' \ y ¦
odată să reduc cifra de rebut In perioada 1—26 mai, in­
sese deosebit de in te re sa n tă , lă ei au po rn it n e în tîrz ia t la în- Cu acest prilej, tov. Gh. An- sub admis. dicele de realizare a planului
era 1.16,6 la sută, cifra de
M unca voluntară, ' singurul făptuirea angajam entelor luate, gheluş, activist al Comitetului Prim - laminatorul Iordan rebut., în aceeaşi perioadă,
Ilea, căci despre el este vor­ sub cea admisă.
punct la o rd in ea de zi, a fost Făcînd recent bilanţul mun- raional de partid Ilia, a prezen­
d iscu tat de m ulţi pionieri. Fie- cii depuse în cinstea zilei copi- tat în faţa celor peste 100 p a r­
care se a n g a ja se să strîn g ă cît lului, ei au c o n statat că anga- ticipanţi o expunere asupra im ­
m ai m ult fier vechi, borcane şi jam entul lor fusese nu num ai ba, a crescut odată cu lami­ Satisfacţii ?
m aculatură. ' îndeplinit ci şi depăşit. In loc portanţei lucrărilor celui de-al norul de 800 mm. de la Hu­ Pentru merite deosebite In
Cînd s-au to talizat în să aces- de 5.000 kg. fier vechi cît şe XXI-iea Congres al P.G.U.S., nedoara, odată cu rolele a- muncă, tovarăşul Iordan Ilea
gregatului. a fost propus pentru a fi de­
te a n g a ja m e n te , s-a v ă z u t că a n g a ja s e ră să strîn g ă , ei au congresul constructorilor com u­ corat. Aceasta va fi a doua
nu era vorba de o sim plă joa- strîns 10.000 kg. In loc de 300 nismului, pentru poporul sovie­
că de copii, ci de a d e v ă ra te can- borcane, 370, iar m a c u la tu ra a- tic şi în tre a g a o m e n ire m u n c i­ Cu timpul a îndrăgit me­ oară, pentru, că el este deja de
tităţi de m ateriale care vor a- d u n ată cîntărea aproape 200 de seria de laminator. Astăzi el carat cu „ Medalia. Muncii” .
duce un real folos industriei kg. toare. se bucură de mult prestigiu.
noastre. Trebuiau strînse prin D ar pionierii de la şcoala de P e m arginea exfîunerii au N. CIRL1GEANU
m unca voluntară a pionierilor 7 ani, din P etrila nu se mulţu- u/u/U w Ju/u, >7._I,_
discutat num eroşi tovarăşi prin­ A ST AZ i
5.000 kg. fier vechi, 300 bor- mese cu rezultatul obţinut. Ei tre care Teolil Lupaş, secreta­
cane şi o m ard cantitate de ma- continuă cu şi m ai m are avînt rul organizaţiei de bază P.M .R.
culatură. să efectueze m uncă voluntară din G urasada, Iosil Vesa, se­ SfaflonUc Mm-diiMfericc
Cifrele acestea nu au speriat pentru strîngerea fierului vechi, din regiunea n o astră
îşi prim esc primii oaspeţi
însă pe pionierii de la şco ala în v ăţîn d în acelaşi tim p cu sîr- cretarul com itetului com unal de
Staţiunile balneoclimaterice din re­ diferite boli ginecologice. Pentru corn-
de 7 ani din Petrila. In frunte gum ţă pentru a deveni oameni partid şi alţii. giunea noastra îşi primesc astăzi pri­ plectarea tratamentului balnear, cabi
cu pionierii fruntaşi la în v ăţă­ de nădejde ai patriei.
A, ANDRICA
rtu r ă : M ia P o p a ,' E l e n a B o r a şi C1SAR G1ZELA corespondent
d m grădina eu tei mii oaspeţi. In acest sens atît " sta­ netul medical a fost dotat cu apara
ţiunea Geoagiu băi cît şi staţiunile de tură pentru ftizioterapie cu raze ultra
la Vaţa, Călan şi Miercurea au fost violete, ultrascurte şl röntgen, care fac
bine amenajate şi dotate cu tot ceea parte integrantă din balneotcrapie. De
¦ Lingă gardul grădiniţei de sip construindu-şi castele, ca- — Nene, matale eşti şofer ? ce este necesar pentru ca aici oamenii asemenea pentru tratarea diferitelor
muncii să se poată bucura din plin dc boli interne, ca afecţiuni ale tubului
copii din Simeria s-au oprit, re cintlnd şi înviitindu-se în — N ul Răspund cu părere binefacerile acestor băi. La Geoagiu, digestiv, gastrite cronice, gastrite hi-
de pildă, staţiune situată pe coasta peracidc etc. au fost recaptate şi a-
pentru o clipă doar, mai mulţi hore cu paşi simpli şi vioi. de rău că nu-i pot fi pe plac. meridională a munţilor Apuseni, or­ menajatc izvoarele nr. 1 şi 2 care a-
ganele locale au făcut tot ce le-a stat cum pot fi folosite sub formă de cură
trecători. Clipa însă se 'prelua- Cu emoţie în suflet mi-am li- — Eu şofer mă fac. în putinţă pentru ca oaspeţii să fie internă. De menţionat că la această
primiţi aşa cum se cuvine. staţiune costul sanatorizării este foarte
geşte căci o minunată prive- pit şi eu obrazul de grilajul Discuţia despre meserii a favorabil. De pildă, cazarea, masa şi
Astfel, pentru exploatarea raţională tratamentul unui salariat din între­
liste iţi desfată privirea. Pe grădiniţei lăsîndu-mi pentru o început. Nicolae Hălălaie vrea a capacităţi; terapeutice a staţiunii s-a prinderile de stat este de numai 20
amenajat un nou sanatoriu balnear cu lei pe zi, pentru colectivişti şi înto­
covorul de verdeaţă de sub clipă gîndut să zboare in ur- să se facă marinar, Ion Ştef. 60 de paturi permanente în afară dc vărăşiţi de 25 Iei, iar pentru persoa-'
alte 150 de paturi sezoniere pentru o- nele nesalâriate 30 Iei.
coroanele largi ale teilor, zeci mă, la papucii de lemn cu ca- aviator, Chirică Gabriel, me­ ditină. Amenajări importante s-au fă­
cut şi la vanele de băi cu nămol şi la Tot aici, s-a făcut reparaţia gene­
rală a ştrandului, mărindu-i-se ast­
apboaizinaşele cu apemczotcrmale care sînt fel capacitatea pentru 1.500—-2.000 de
seti, care cu trotinete, care cu mea şi mizeria pe care vechile tea, învăţătoare etc. Toţi şi-au persoane.
regimuri le oferea cu dărnicie ales deja meseriile şi sînt con- recomandate pentru bolile aparatului
biciclete, care la ¦ careul cu ni- locomotor; forme reumatice poliarticu­ Dr. LtîDQVIG B0TH
copilăriei noastre. vinşi că vor ajunge ceea ce lare, lombalice, sciatică, nevralgii şi
Două educatoare, cu meda- îşi doresc,
lia muncii, pe piept, ne invită ?
înăuntru.Copiii ne
cu „huna ztrn« m cor, iar In i i M Ţ L / r „ m o s
clipa următoare ne ^
Cercul de miini veseli Şl gălăgioşi cum de ^ J
indemlnatice al Co­
sei pionierului din oh,cei. Ni se intmd multe mi- ^ ( mm. &.
Sebeş a organizai
in cinstea zilei de „ute ş, m trei cuvinte fiecare ^ Ncat
1 Iunie o expozi­ m
ţie cu obiecte exe- ,şi spune toată autobiografia: ţ,m M ^ 2 g m (f,. Conferinţă consacrată
'cutate de ’ elevii zilei de 1 iunie
şcolilor de 7 ani. io e a nşan, ani, ^ copii isi petrec aiciziua in-
ia a e ceferist şi e decorat cu m in i „ „ i o r „ ( celor 4 eiu .
IN CLIŞEU :
Tov. profesoară E- Medalia Muncii e catoare lucruri plăcute şi utile, S E B E Ş (de la subredacţia satul Răhău, vicepreşedintă a
lend Ctrcodnă îm­ — Steluţa Tatnateş, lata e care îi ajută să-şi capete de­ noastră voluntară). — Vineri com itetului raional al femeilor,
preună cu două e- e prinderi practice, simţul mun­ 29 m ai la casa raio n ală de c u l­ a co n fe re n ţiat despre „1 Iunie,
turnător.' cii şi al colectivului. tură a avut loc o ad u n are fes­ ziua internaţională a copilului“.
— Nelu Hălălaie, ' tăticu tivă co n sacrată zilei de 1 Iunie, După conferinţă a fost prezen­
Mai zăbovim clteva clipe. la , care au . particip at num eroşi tat un bogat program artistic
şef de tren. oam eni ai muncii din Sebeş. A de către copiii din g răd in i­
.— Mariana Jvanov, tata luat parte la această adunare ţele oraşului, elevii ciclului I
mecanic de locomotivă si am Copiii, încolonaţi cile doi, pă-
şi tov. Iosif K risboy, secretar a!
5 anişori ’ trund ui sală, aşezindu-se pe
comitetului raional de partid.
leve pregătind o- - ''Aurelia Popa, mama e bănci[e micil\e- De pe discul T ovarăşa O ctavia Cucuian,
biectete in incinta colectivistă. aşezat pe picap, „Scufiţa ro­
directoarea şcoli] de 7 Ani din
expoziţiei. } ii n prichindel mai îndrăzneţ, / e ‘ hi.eepe cu glas dulce de la şcoala m aghiară şi elevii
după ce se prezentă, „ Gheo'r- Povestea. Urma o dimineaţa
din clasele mici ale şcolii medii
gliiţă Pleuri', mă întrebă di- ce basm.
din localitate.
rect: GH. STOICOV ICI
IULIAN IONAŞ