Page 97 - 1959-05

Pdç. 2 D Kumun 'susm srsM U L ui M . tS80
ma
eaawBEBBcaaw a i'mwvm^s i

A F L A Ţ I CĂ...

Cea mai îndepărtată planetă din sistemul nbstru solar este Pluton. Ea
s s e află la o distantă de aproximativ 6 miliarde kilometri de Soare. Dacă
§§s-ar întreprinde un zbor spre Pluton cu un avion „TU-104" care ar dez-
§ | volta o viteză de 1.000 km. pe oră, această călătorie ar dura 750 de ani.

H 18 ani în Oceanul AILIBIA IU L IA DIE-A ILtUiWtUIL V E A C U R IL O R Un interesant
Oamenii au început să folosească brice încă acum 5.000 de ani. Cu îngheţat de Nord
C o m u n e ip e r i o a d a catalog numism atic
Üj prilejul unor săpături arheologice efectuate în Mesopotamia au fost găsite O mică foaie 'de hîrtie
M nişte lame de piatră foarte ascuţite cu care se râdeau oamenii din acele de pergament, închisă f— P R I M I T I V E Ini Uniunea Sovietică a ince- /
§§ timpuri. într-un vas de sticlă, a put editarea unor cataloage de
Ü -A- călătorit timp de 18 ani monede care se păstrează în
în apele-j ; Oceanului', IÎn­
Cu actualele mijloace de transport o călătorie în Lună ar dura: gheţat de ' Nord. Vasul diferite muzee ale ţării. Printre
M cu picioarele (5 km. pe oră) — 8 ani şi 280 de zile; de sticlă, a :fost aruncat
g cu bicicleta (30 km. pe oră) — un an şi 163 de zile; de valuri lingă malurile Poziţia geografică a oraşului ’Alba este reprezentată prin trei categorii de prezentai prin fragmente ceramice, altele, prezintă un mare interes
de nbfă 'ale ’Norvegiei.
cu automobilul (100 km. pe oră) — 160 de zile; Documentul, a. fost găsit !uita, aşezat pe o terasă dominantă ceramică: care aparţin civilizaţiei Coţofeni, cu ediţia catalogului -numismatic al
g cu un avion de călători (800 km. pe oră) — 20 de zile ; de norvegianul Lorenz
3 cu satelitul (28.000 km. pe oră) —13ore, 43 minute. Astrup Andreassen care a Mureşului, cu uşoare căi de comu­ — produse grosolane, cu vase de ornamente cunoscute sub numele de muzeului diri Odesa, a cărui
l-a trimis la Institutul
s? Arctic şi Antarctic din nicaţie spre văile marilor duri şi cu dimensiuni mari, folosite la depozita­ decoruri penale sau „în căpriori“ şi colecţie numără peste 50.000 de
Leningrad. Oamenii de
In perioada cînd se desfăşurau lucrările celui de-al treilea Ari Geoflzic ştiinţă au reuşit să desci­ împrejmuiri deosebit de roditoare, a rea cerealelor, ou pereţi groşi penă briuleţe alveolare. monede, din care aproximativ
g Internaţional, ihtiologii au făcut o descoperire deosebit de interesantă. • Tre- freze inscripţia abia vizi­
!Ü buie subliniat totodată că despre această descoperire au comunicat aproape bilă care are o ‘vechime de prilejuit temeinice aşezări omeneşti la 5 cm., „tigăi de peşte“ şi castroa­ Alături de produsele . ceramice — 16.000 datează din antichitate.
g concomitent din diferite colţuri ale planetei noastre dr. A. Lawton, cola- aproape 20 de ani. In in­
g b o rator al Institutului britanic de oceanografie şi N. Zenkevici, colabo- scripţie se arată că în din cele mai vechi timpuri. ne de diferite mărimi cu protuberanţe foarte bogate — s-au g ă sit: greutăţi Intre acestea, deosebit de pre­
Ü rator al Institutului de océanologie al Academiei de Ştiinţe a U.R.S.S. 1940 de pe bordul vasu­
g care au fotografiat, primul în Oceanul Atlantic la o adîncime de 4.000 m., lui sovietic de expediţie Pentru cunoaşterea trecutului înde­ conice/ de plasă pentru pescuit sau pentru ţioase sînt două monede de ar­
g iar al doilea în Oceanul Pacific la o adîncime de 3.000 metri, urmele unei „Nerpa“, care făcea cerce­
ü uriaşe şopîrle oceanice cu labe scurte, necunoscută de ştiinţă. Pe fotografii tări hidrologice în Marea părtat al' acestui oraş, avem la înde- — ceramică mai fină, bogat orna­ războiul de ţesut, [usaiole, pentru tor­ gint bătute de un rege scit,
jgj se văd clar amprentele lăsate în nămol de labele invizibile ale giganticei
§ şopîrle oceanice. Oamenii de ştiinţă din diferite ţări iau măsuri pentru a Kara, a fost aruncată o mină două feluri dc izvoare: mentată cu decoruri în bandă, rezul­ sul linei, inului sau cînepei, strecură­ datînd din secolul 1 e. n. In
§ prinde sau fotografia acest monstru oceanic.
geamandură — o sticluţă ¦Mai intli, urme lăsate de om In ve­ tate din împunsături triunghiulare şi tori pentru lapte, obiecte de cult — muzeele lumii s-au păstrat în
Ü^ chile aşezări, scoase la lumină prin rotunde şi cu un puternic lustru in idoli şi vase antropomorfe, ace de os total şase monede de acest fel,
Numărul speciilor de animale de pe întreg globul pămîntesc este uriaş, cu o inscripţie In care se cercetări arheologice, executate in îm­ exterior şi chiar în interior; pentru cusutul hainelor de piei de a- din care două se păstrează la
g Oamenii de ştiinţă au stabilit că există aproximativ 1.000.000 de specii de comunicau coordonatele prejurimile acestui important centru al nimale, spintecătoare şi pumnale pen­ Muzeul Britanic din Londra şl
U insecte, 80.000 specii de moluşte, 27.000 specii de păianjeni, 20.000 specii de Transilvaniei şi puţinele ştiri istorice — produse Turdaş tn care predo­ tru luptă, securi de piatră, cuţitaşe patru la muzeele din Uniunea
llr a c i, 18.000 specii de peşti, 15.000 specii de viermi, 8.500 specii de pă­ de unde geamandura şi-a şi literare din lucrările autorilor greci mină fragmente de cupe masive de de sile. ¦ şi obsideană, foarte multe Sovietică.
l i sări, 5.000 specii de echinoderme, 3.500 specii de mamifere. început călătoria. In de­ şi *latini, explicate de către filologi şi diferite forme, de culoare roşiatică şi oase de animale şi păsări domestice,
cenuşie, cu lustru foarte puternic. In colecţia muzeului din O-
1* curs de 18 ani ea a par­
La Aix la Chapelle, în Franţa se va construi o instalaţie meteorolo­ curs drumul de la Marea istorici, în legătură cu limbile indo- De menţionat că printre fragmen­ vetre de foc şi mulţi chirpici ca urme desa se păstrează monede din
g i gică în formă de coloană metalică înaltă de 11 metri care se va vedea Kara pînă . la insulele
g atît în oraş cît şi în împrejurimile lui. Pe vîrful coloanei se va instala europene şi ou realităţile din Dacia tele ceramice din cultura Turdaş s-a de nuiele din locuinţele omeneşti. timpul Iul Alexandru Macedon;
§§ o sferă cu un diametru de doi metri luminată în trei culori diferite indi- stîncoase Lofoten, scălda­
Ü cîn d îmbunătăţirea timpului, înrăutăţirea lui sau ninsoare. preromană. descoperit o parte dlntr-un vas de In concluzie, aşezarea mat sus a- monede purtînd efigia unor o- L
te de apele- Mării Norve­ Cea mai veche aşezare descoperită cult, care reprezintă o figură umană minţită, este o puternică mărturie ma­ raşe antice din Insula Sicilia
Rezervaţia din Astrahan giene. schematizată, ou arcul sprlncenelor terială că acest loc a fost intens şi şl Asia Mică, ale unor aşezări
pl'nă acum pe teritoriul actualului oraş puternic marcat, lucru ce aminteşte permanent locuit in .vremurile foarte greceşti de pe litoralul Mării
Alba lulia este staţiunea neolitică Ae unele descoperiri asemănătoare din îndepărtate. Negre. Un mare număr de mo­
dinir-un cartier mărginaş, care se cercul de cultură moldavo-ucrainean şi nede de aur ale colecţiei au
de măştile anume de ia Troia. Materialul descoperii arată că popu­ fost bătute de împăraţii romani
poate data la circa 4,000 ani înain­ laţia de atunci, din , acest loc, era se­ în primele secole dinaintea şi
tea erei noastre, Ceramica pictată este reprezentată dentară şi ea se ocupa cu agricultura, din era noastră.
prin două categorii de produse: creşterea vitelor şi pescuitul. Ea ajun­
'Această aşezare se întinde pe o sese, aşa cum dovedesc obiectele de Colecţia muzeului din Odesa
mare suprafaţă de teren. Ea ocupă —¦ vase din lut foarte fin, cu lus­ o rară fineţe, la un înalt grad de
S*au împlinii 40 de ani dc la în­ cele mal diferite colţuri ale Uniunii larga terasă a Mureşului, începînd tru cărămiziu, pictate tn culori roşii, civilizaţie. este una din numeroasele colec­
temeierea rezervaţiei de la Astrahan Sovietice. de la linia ferată îngustă (Alba fa­ pe fond alb sau portocaliu, cu motive
din delta Volgăi. In prezent ea este lia — Zlatna) pînă căire satul Mi- geometrice sau combinaţii de culori Colectivul ştiinţific al Muzeului ţii numismatice păstrate în U-
una din cele mai interesante rezerva­ In ultimii ani rezervaţia de la .4s- ceşti, avînd ca extremităţi laterale albe, roşii şi portocaliii regional Alba lulia niunea Sovietică.
ţii din Uniunea Sovietică. irahan este vizitată de un număr tot
mai mare de turişti. panta terasei spre Mureş, deasupra —vase dinir-un lut de culoare nea­
In aprilie 1919, potrivit indicaţiei
personale a lui Lenin, delta, matelui cartierului¦ romilor, ca cele două gră, foarte fine, puternic lustruite, or­ =sas=
fluviu rus, Volga, care ocupă o su­
prafaţă de 75.000 ha., a fost decla­ „bercuri" de sălcii, iar la vest piep­ namentate ea eanelari. V înătorii de fum
rată rezervaţie. Aceasta a contribuit turile abrupte ale dealurilor de dincolo
la păstrarea m o r animale şi păsări de şoseaua raională şt calea ferată. Din categoria ceramicei pictate, ca In fiecare an, în întreaga lume funcţionînd timp de cîteva luni
rare care trăiesc prin aceste melea­ nuanţe infinite şi de o rară bogăţie, se extrag peste un miliard de Ia o fabrică de beton asfaltic,
guri, la sporirea bogăţiilor piscicole In campaniile de săpături arheolo­ a fost descoperită o strachină „în tone de huilă. O mare parte din Ia care se produce o cantitate
a Cospicii de nord şi Volgăi. Se gice şi verificări din anii 1944— 1947, colţuri“, ornamentată cu un decor această cantitate este consuma­ deosebit de mare de fum, a pu­
ştie că prin delta Volgăi trec pri­ executate de către Muzeul regional geometric complicat, în interiorul că­ tă în focarele cazanelor, iar altă rificat integral fumul de parti­
măvara spre locurile de depunere a Alba lulia, s-a stabilit, pe baza mate­ ruia este un desen schematic fante­ parte, care reprezintă aproxima­ culele în suspensie.
icrelor un mare număr de peşti din rialului descoperit, că această aşezare zist, care reprezintă un cline urmă­ tiv o cincime din greutatea căr­
soiurile cele mai preţioase, inclusiv are trei niveluri de civilizaţie şi anu­ rind un iepure. bunelui ars, se împrăştie în aer Cum a reuşit inventatorul so­
.nisetri. şt moruni care dău 97 la me : Turdaş, ceramica pictată şi Co- sub formă de cenuşă, funingine vietic să soluţioneze această pro­
sută din producţia mondială de icre ţofeni. Această descoperire este socotită şi multe gaze nocive. Aceasta blemă pe care au studiat-o, fără
negre. de o mare valoare, ea fiind pînă în se observă în special în marile succes, atîţia oameni de ştiinţă?
Cultura Turdaş — cea mai veche prezent singura de acest fel găsită oraşe. De aceea nu întîmplător,
In perioada cînd s-a înfiinţat re­ civilizaţie neolitică din Transilvania — Intr-o staţiune de ceramică pictată din Se ştie de mult că funinginea
zervaţia, pe teritoriul ei rămăseseră ţara noastră. umedă se depune uşor şi repe­
doar ciieva exemplare de asemenea
păsări rare cum sint bitianii albi, Uliimul strai neolitic este slab re-
ibişii, flamingo, lebedele. In prezent,
aceste păsări sint „locatari“ obişnuiţi EPIGRAME se spune că de fiecare locuitor ai de. Dar cum se puteau umezi
ai rezervaţiei. Londrei revine anual un sac de toate particulele de fum? Aspi-
Drumul Petroşani-Băniţa e La unele întreprinderi de funingine. Acest fapt ar putea să rînd apă şi fum, instalaţia iui
In rezervaţia de la Astrahan se stricat industrie locală s-au cui­ pară o glumă, dacă nu ar avea I Kurdiani creează un vîrtej ca­
desfăşoară o importantă activitate bărit în munci de răs­ însă urmări foarte grave. he re asigură umezirea necesară.
ştiinţifică de studiere a florei şi fau­ Primăvara nu-I repară — pundere o serie de ele­ ştie de mult că vicierea atmos­ Funinginea se depune într-un
nei Caspicei de nord. Oamenii de şti­ Cică tot se strică-n vară. mente dubioase. ferei are o influenţă foarte dău­ decantor special. Acum, ea nu
inţă au la dispoziţie laboratoare bine Iarna, prost l-au reparat: nătoare asupra sănătăţii omului. numai că nu mai este primejdi­
utilate, o reţea ramificată de puncte Primăvara — e stricat! V-aţi făcut cuib călduros, După părerea specialiştilor, 90 oasă, ci, dimpotrivă, este chiar
de observaţii. Aici, in delta Volgăi, Insă cine o fi oare ia sută din cazurile de cancer utilă, fiind folosită în industrie
sosesc in fiecare an pentru a face Unuia care umflă proiectele Protectorul „generos“ înregistrate în capitala Angliei ca o materie primă valoroasă.
practică, studenţi-biologi veniţi din Sloşca cea oorotitoare? sînt o consecinţă a vicierii at­
Lucrezi cumva la planşetă mosferei. Este oare oxigen
Ş 1 BAR CA 8 Gu... pompa de bicicletă ? Unuia cu două feţe
Oamenii de ştiinţă şi inginerii în atmosfera lui
ALUNECĂ L I N ... Unui şperfar Caracterul tău e trist, din diferite ţări au căutat să
Se cuvine demascat: realizeze tot felul de dispozitive M ă rie ?
Foto: ILEANA TEREK¦ Cu degetele ca strunind o harfă, La birou eşti „progresist“, fumivore. Dar nici unul din a-
Apuci avid bancnota-n zbor Cu nevasta-napoiat! cestea nu putea capta integral Profesorul Gauriii Ti-
•¦reewHRmezrţ* particulele de fum. Ei reuşeau hou, eminent om de ştiin­
aprins. Unui gestionar necinstit să capteze doar maximum 60 la ţă sovietic, şeful sectoru-
Te cumpără — te vinzi; iar şi unor cumpărători nea­ sută, iar restul de 40 la sută (. lui de astrobotanică al A- 3
tenţi din funingine se împrăştia ca şi [¦ cademiei de Ştiinţe a
cînd eşti prins, înainte în aer. ^ R. S. S. Kazahe conduce
Tu la „depozit“ intri, ...drept Făcuşi — ca să-ţi „rămînă“ T cercetările care, după pă- 3
O straşnică invenţie : In cele din urmă însă această 1 rerea lui, sînt menite să 3
răsplată. Iuţeala ta de mînă . problemă a fost rezolvată. In­
Şi-a noastră neatenţie 1 stalaţia experimentală a ingine­
Unui hoţ rului I. Kurdiani din Tbilisi
GIND-AC
Prea stimate Mînă Lungă,
Suma cred c-o să-ţi ajungă,
Fiindcă fiecare mie
Cîte-un an o să te ...tie !

jr. fundamenteze ipoteza cu -j

SPRE ÎNALTUL CERULUI luptă în spatele frontului inamic. Eve­ care-şi iubea meseria, dar cu tempera­ înmărmurit de spaimă, inginerul pri­ ^ privire la absenţa aproape ^
nimentele se succedau cu repeziciune, ment, pripit în hotărîri. Era de neîn­ vea pămîntul care alerga undeva în (_ totală a oxigenului din at- j
de S. Anohin cînd cumplite, cînd tragice, cînd ne­ ţeles cum s-a aventurat el în acest jos. Vîntul rece ca gheaţa îi pătrun­ C mosfera planetei Marte. 3
verosimile, aproape de domeniul fan­ zbor atît de primejdios. dea în oase, mîinile îi amorţiseră. încă
EROU AL UNIUNII SOVIETICE teziei. Una din aceste întîmplări, a- vreo cîteva clipe şi... Dar în acest mo­ ^ iD/wa;t /fviiuniud ocău mîn uuirmmua -j
proape de necrezut, mi-a rămas bine După vreo 15 minute, avionul s-a ment Salko îşi aminti de autocamionul L observaţiilor asupra pla-
„Broasca ţestoasă ralul meu neobişnuit, cu care urmează Prin vizor văd norul de praf ridicai întipărită în minte. întors şi s-a îndreptat spre aterizare. de sub fuzelaj. Iată salvarea! Apre­ ( netei Marte nu s-a putut -]
zburătoare“ Pilotul conducea maşina spre sol cu ciind distanţa pînă acolo, inginerul ho­ l identifica prezenţa oxige- 3
să mă înalţ în văzduh, este gata pen- > de elicele avionului, cablul de remorcă Aceasta s-a întîmplat după ce eu precauţie, pentru a ateriza lin, fără tărî să se adăpostească în cabina ma­ j- nului in atmosfera ei, as- 3
(începutul în nr. 1.368) terminasem cu încercările „broştii ţes­ zguduituri. Străduinţele sale se dove­ şinii. Şi aceasta însă era foarte greu r trobotaniştii sovietici au ^
tru zborul de încercare. se întinde, tancul planor se cutremură toase. zburătoare“. Era în primele zile diseră însă inutile: sub avion, lingă de realizat şi, în acelaşi timp, riscant.
in timpul Marelui Război pentru de iarnă. Zăpada nu acoperea încă roată, nu mai era nimeni. Dar nu era de ales. Cu fiecare secundă hotărît să studieze varia­
Apărarea Patriei, am fost mobilizat în Mă şi ridicasem de cîteva ori în aer şi se urneşte din loc. Un rulaj de de­ pămîntul, dar acesta, amorţit din cau­ puferile-i slăbeau. ţia conţinutului de oxigen
armată şi repartizat într-o unitate dis­ cu „tancul zburător“, cfecluam scurte colare vertiginos şi ne desprindem de za gerului, suna sec sub cizmele noas­ — Pe un asemenea ger nici cinci în atmosfera terestră in
locată pe un aerodrom din apropierea „salturi“. Remorcat de un avion, tan- pămînt.- -Zborul a început. tre. Ne aflam la start, urmărind deco­ minute nu te poţi afla într-o aseme­ Cînd Salko îşi desprinse mîinile, cu­ funcţie de suprafaţa subia­
Moscovei, în raza de acţiune a puterni­ cul-planor se dezlipea de pămînt, iar, larea unui bombardier cvadrimotor de nea situaţie — spuse cineva. Şi, oî- rentul de aer l-a smuls de pe axă şi centă. In urma unor ob­
cei apărări antiaeriene a Capitalei. Din apoi, desprins, efectua aterizarea. De Urmăresc cu atenţie comportarea al cărui fuzelaj atîrna un autocamion. tînd, adăugă: — Şi ce tînăr entu­ inginerul reuşi la capătul puterilor să servaţii care au durat pa­
unitatea noastră făceau parte numeroşi fiecare dată „salturile" se făceau la „tancului zburător" în aer. F.l execută ziast era Leva al nostru. se agaţfe de marginea cabinei autoca­ tru ani, s-a stabilit că
.cunoscuţi planorişti, printre care record- înălţimi tot mai mari şi „iancuf îna­ întocmai comenzile, toiul decurge nor­ După un scurt rulaj, avionul ş-a mionului. Intr-o clipită se instală în deasupra regiunilor aco-
menii Pavel Savjov, Victor Ilicenko, ripat“ rămînea în aer timp mai înde­ mal. Deodată, în căşti aud glasul lui desprins uşor de pămînt şi atunci am In acest timp avionul rulă spre cabina şoferului. Respiră adine şi apoi [ periie cu o vegetaţie deasă
Grigori Malinovski, Vsevolod şi Mihail lungat. Calităţile sale de pilotare erau, Pavel Eremeev. zărit pe axa roţii sale din stingă... start, se opri, şi din cabina autoca­ îşi şterse sudoarea de pe frunte. ţ conţinutul de oxigen din
Romanov, PaVel Eremeev, Victor Vigo- bineînţeles, limitate. un om ! Nu avea nimic pe cap şi stă­ mionului cobori pe pămînt... Saiko. l atmosferă este in medie 3
nov. — Mi se încălzesc prea tare motoa­ tea înţepenit lingă un suport. Curentul Dar în ce stare! Abia se mai ţinea Acum era salvat! l cu 2 la sută mai mare 3
Astăzi am de îndeplinit însă o mi­ rele. Te remorcliez pînă la cel mai de aer care-l lovea din faţă aproape pe picioare, era palid şi tras la faţă, r decît deasupra deserturi- J
Intr-o zi, pe aerodromul nostru a siune mai serioasă: să efectuez primul apropiat aerodrom. că-i lua malaua de pe el, poalele a- ochii îi intraseră în orbite, mantaua Dar spaima îl - cuprinse din nou. ^ tor. Observaţiile vor fi ¦]
fost adus un aparat de zbor învelit zbor de încercare. Toate detaliile zbo­ cesteia fiind aruncate într-o parte şi zdrenţuită fîlfîia în vînt. Salko îşi aminti cum, instruindu-1 pe l continuate deasupra ocea- ¦]
cu grijă în foi de cort. Cînd au fost rului au fost stabilite cu aviatorul, lo- „Tancul înaripat" era mult prea greu în alta asemenea unor aripi ale unei pilot înainte de zbor, îi spuse acestuia: C nului, a gheţurilor polare, 3
date la o parte foile de cort, mulţi coieneittul-major Payel ’ Eremeev, care pentru avion şi bine că nu trebuia să Ce se întîmplase ? (• deasupra întinderilor tai- ^
s-au mirat. Imaginaţi-vă şi d-stră un m-a remorcat de lâ începutul încercă­ zburăm prea deparie. Curînd zăresc sub — Dacă în aer autocamionul va pro­
; tanc cu aripi şi ampenaj. De îndată rilor. In glumă, Eremeev mă porecleşte mine un mic aerodrom. Cînd avionul, cu autocamionul atîr-
au început discuţii înfierbînlafe. Unora căpitanul „broştii ţestoase zburătoare“.-
Ii se părea nerealizabilă ideea folo­ — Declanşează cablul, spune pilotul. păsări fantastice. In prima clipă am nat de fuzelaj, se îndreptase spre li­ voca vibraţii avionului, să apeşi ime­ L galei siberiene şi a mari- -j
sirii unui tanc-planor. Dar eu nu în­ — Dacă în aer ne întîlnim cu avioa­ Execut ordinul şi cobor spre ateri­
clinam să fiu de acord cu scepticii, ne de vlnătoare fasciste, — spuse el zare. Apariţia mea deasupra aerodro­ crezut că halucinez. Dar nu 1 Toţi cei nia de start, Salko a decis să se diat pe butonul de largare. Să nu rişti. l lor deserturi. Intrucit cea 3
deoarece cunoşteam calculele construc­ Zîmbind, — atunci toată nădejdea e în mului a avut un efect neaşteplat. Toţi care se găseau pe aerodrom, înmăr­ convingă încă odată de rezistenţa sus­ Mai bine să cadă automobilul, ducă-se L mai mare parte a suprafe- -j
torului. Atisiunea de a încerca în aer „broasca la ţestoasă zburătoare“. Cu ,cei aflaţi pe leren au fugit care înco­ muriţi de mirare, priveau avionul. pensiei. Motoarele avionului făceau un dracului... Tabloul propriei morţi stărui [ ţei planetei Marte este 3
„laitcul zburător" mi-a revenit mie. artileria şi cu blindajul ei, vom putea tro, crezînd că „broasca ţestoasă zbu- zgomot mare şi inginerul, ferindu-şi în faţa ochilor inginerului tot timpul ^ formată din deserturi, a- ^
•rătoare" ar fi un avion fascist de o Un curier începu să fugă cît îl ţi­ faţa de curentul de aer, s-a căţărat pe cît avionul s-a aflat în aer. (j ceste cercetări vor permi- •]
,..,E o dimineaţă de vară. Soarele nu construcţie necunoscută... neau picioarele spre punctul de co­ axa roţii din stingă. Avionul rulă la L ie, după părerea lui Tihov, 3
a răsărit încă, dar pe aerodromul nos­ mandă, pentru a avertiza prin radio start şi inginerul continua să rămînă Cu toţii l-am felicitat pe Salko pen­
tru e măre forfotă. Tehnicienii pregă­ distruge toată aviaţia hilleristă. pe pilot despre prezenţa pasagerului
tesc grăbiţi majiniie pentru zbor. Apa- Avenitua inginerului -
...Pornesc molorul „tancului“, îl las Sa*ko neaşteptat. Avionul a dispărut din cîm- pe axa roţii. Starierul nu-1 observă şi tru salvarea sa miraculoasă. Coman- L să se explice de ce pînă ^
să se încălzească, cuplez viteza şi, în pul nostru vizual şi am încercat să ne dădu aviatorului permisiunea de deco­
scrîşnetul şenilelor, rulez în spatele' ...Viaţa se scurgea pe aerodromul dăm seama cine ar putea fi acest om lare. Acesta, fără să mai oprească, se danlul unităţii l-a felicitat şi el, dar (. în prezent în atmosfera a- 1
unui bombardier greu cu pâlru mo­ nostru într-un ritm trepidant. Munca de temerar. A reieşit că în aer se înăl­ înălţă în văzduh. Cînd Saiko îşi dădu apoi !-a dat 3 zile arest pentru neres-
seama de cele ce se petreceau era pectarea instrucţiunilor cu privire Ia e- cestei planete oxigenul nu
toare, care mă remorchează. Răsună încercare era întreruptă adesea de sem­ ţase „ilegal“ inginerul Lev Salko, un prea tîrziu. fecluarea încercărilor. C a putut fi identificat cu
[ certitudine.
o comandă — decolarea este permisă. nalele alarmei aeriene, de zborurile de tînăr specialist, un om foarte capabil, (Va urma)
t uJ>_I\~JL—/