Page 98 - 1959-05
P. 98
tfr. Î380 DRUMUL SOCIALISMULUI Pagţ. 3
Intrefinerea culturilor Pentru ieftinirea tonei de minereu
în atenţia comitetului SUCCESELE PUTEA U FI
comunal de partid ŞI MAI MARI &
Comitetul comunal L1VIU MUNTEANU explicat colectivişti Comunistul Du Colectivul de mineri de la Teliuc, Cît despre carbid — şi nu-i deloc Se pare că la această concluzie a
de partid şi orga secretar al Comitetului comunal lor că, prăşind la mitru Dumea, de înţelegînd bine sarcinile trasate de ' justificată poziţia unor tovarăşi de la ajuns — ce-i drept, puţin cam tîrziu
nizaţiile de bază timp şi de mai mul la secţia mecanică Conferinţa regională de partid, din ia — şi colectivul de conducere al minei
din comuna Ilia, de partid — llia te ori sfecla de za a Atelierelor C.F.R. nuarie a.c., s-a angajat nu numai să Teliuc, care consideră că nu-i un ele Teliuc. Ca urmare, a luat unele mă
au avut permanent hăr se menţine- u- Stmeria, lucrlnd la sporească producţia de minereu, cl şl ment Important — depăşirea consumu suri, care dacă vor fi aplicate întoc
în centrul preocu miditatea în părnînt maşina de tăiat să reducă preţul de cost al minereului lui nu poate fl explicată decît prin ri mai, vor avea darul de a schimba în
pile, 'pe lingă că livrat. Traducînd în fapte acest anga sipă. bine situaţia existentă.
părilor lor problema sporirii produc şi, ca atare, plantele se dezvoltă mai îşi depăşeşte nor jament, colectivul minei a reuşit în
ma lunară cu . 20 primul trimestru să economisească su Depăşiri nepermis de mari au fost Desprindem cîteva din aceste măsuri.
ţiei de cereale pe suprafeţele cultivate. bine. Brigada din care fac ei parte a de procente, dă lu ma de 10.000 lei, cu toate greutăţile obţinute Ia amortismente şi la cheltu Un grup de muncitori — cei mal
cru de bună cali întîmpinate în lunile de iarnă. ieli de desfacere. Dacă la amortis mulţi comunişti — au făcut o propu
Ca urmare a măsurilor politice şi or fost prima care a ieşit la prăşit tate, reducind ast mente s-ar putea oarecum explica depă nere deosebit de Valoroas'ă. Ei au con
fel procentul de Bine a muncit colectivul şi în luna şirea’ prin neintrarea în funcţiune a statat că în atelierele minei ar putea
ganizatorice luate de comitetul comu rărit sfecla. La această gospodărie, pi- rebut la zero, aprilie. Suma de 54.000 lei, reprezen- unor instalaţii (funicuiarul nou, sta fi executaţi suporţii coroanelor, ar-
tînd economiile realizate în această ţia de preconcasare) pentru care insă mînd să fie cumpărate numai plăcu
nal de partid, organizaţiile de bază nă în prezent s-au făcut două praşile IN FOTO ; lună, confirmă afirmaţia. se plătesc însemnate sume de. bani, ţele de widia. Experienţe s-au făcut şl
Tov. Dumea In la cheltuielile de desfacere depăşirea rezultatele au fost cele aşteptate. Ca
din cele trei G.A.O. existente în co la sfecla de zahăr şi la floarea-soarelui, timpul lucrului. Suma aceasta, care la prima vedere, se datoreşte slabei organizări a trans litatea noilor coroane este mult mai
pentru o întreprindere de talia ex portului minereului pe linia Teiiuc-Că- bună, iar costul unei coroane lucrată
mună au reuşit să mobilizeze pe co s-au plivit de două ori cele 112 hec ploatării miniere din Teliuc, pare mică, lan. „Justificarea“ acestei depăşiri, cel în ateliere se reduce la jumătate din
e totuşi deosebit de importantă. Şi de Ia Teliuc o găsesc în urmărirea preţul unei coroane cumpărate. Toc.
lectivişti la efectuarea la timp şi în tare însămînţate cu păioase şi s-a în aceasta mai ales dacă ţinem seama defectuoasă a lucrului locomotivelor, mai de aceea — în vederea reducerii
că a fost obţinută în mare parte pe Dar aceasta nu reclamă tot slaba or consumului de coroane şi a obţinerii
bune condiţiuni a lucrărilor de însă- ceput intens la prăşitul celor 35 hec seama îmbunătăţirii calităţii minereu ganizare a transportului? Cei aproape de economii — s-a luat măsura de a
lui. Cu excepţia limonitei livrată uzinei 12 iei — cu atît grevează cheltuielile se confecţiona o cantitate mai mare
mînţări, Astfel, au fost însămînţate tare porumb. „Victoria“ Călan, ia toate celelalte sor de desfacere asupra costului tonei de de coroane.
timente, procentul de fier din mine minereu livrat furnalelor de Ia Călan
1.117 ha. cu grîu, 730 ha. cu porumb, Rezultate bune a dat munca politi reul contractat a fost depăşit. Ca ur — trebuie să dea de gîndit conducerii Pentru reducerea cheltuielilor de
mare, întreprinderea a primit însem exploatării, care în nici un caz nu tre transport pe linia Teliuc-Călan, s-a luat
10,40 ha. cu floarea-soarelui, 140 ha. că şi la G.A.G. din Bretea Mureşană, nate bonificaţii. buie să se împace cu explicaţia că măsura de a se mări parcul de va
„această depăşire este aparentă“. Chiar goane tip „E“, care, avînd o capaci
cu cartofi, 39 ha. cu sfeclă de zahăr Mobilizaţi de comunişti şi agitatori, La ieftinirea tonei de minereu de la dacă aşa ar fi şi tot nu-i bine: a- tate de transport sporită, vor permite
Teliuc au contribuit în mare măsură mărirea utilului transportat la flecare
ş.a. Totodată colectiviştii şi ceilalţi ţă colectiviştii de aici au efectuat două inovatorii. Pentru concretizare este su ceasta înseamnă că în ioc să se caute convoi şi deci obţinerea unor impor
ficient să amintim că suma reprezen- tante economii.
rani muncitori din comună au culti praşile la sfecla de zahăr şi tot a- tînd economiile aduse de inovaţiile apli remedierea deficienţelor, se caută
cate în primul trimestru al anului în In fine, măsura luată privitor la
vat cu legume 68 ha. Anul acesta co tîtea la cele 10 hectare cultivate cu curs se ridică la peste 316.000 lei. „justificarea“ lor. urmărirea unor consumuri specifice de
către conducerea sectoarelor, a fost ex
lectiviştii şi-au propus în planul de sfeclă de zahăr, au plivit tot griul în- Normal ar fi fost — şi aceasta este Aminteam la -început „că în cursul tinsă în cursul lunii mai şi la secţiile
o cale pe care merg majoritatea în lunii aprilie colectivul exploatării mi auxiliare. Prezintă o deosebită impor
producţie să obţină cîte 1.800 kg. grîu, sămînţat şi, în cel mult două-trei zile, treprinderilor socialiste — ca să se
ducă lupta pentru economii în toate niere Teliuc a obţinut economii la pre tanţă aplicarea acestei măsuri, de-
2.400 kg. porumb, 20.000 kg. sfeclă de vor termina praşila Ia porumb. sectoarele de activitate. Analizînd pe
ţul de cost în valoare de 54.000 lei. oarece situaţia consumurilor poate fi
zahăr, 1.200 kg, floarea-soarelui la ha. In scopul de a convinge pe colec
Această cifră însă nu include şi sec mai bine cunoscută, realizările pot fi
Pe la sfîrşitul lunii aprilie, într-o tivişti că e în a'vantajul lor să execute Pentru îmbunătăţirea muncii
plenară, la care au participat birou la timp toate lucrările de întreţinere torul de calcar industrial de Ia Baniţa. urmărite mai bine, iar acolo unde se
rile organizaţiilor de bază şi preşedin-1 a culturilor, au fost folosite şi alte politice şi culfnrâl-edacatlve
ţii gospodăriilor colective, comitetul col forme ale muncii politice de masă. constată anumite deficienţe pot fl luate
munal de partid a ascultat un raport Comitetul comunal de partid a îndru în oraşul Hunedoara măsuri.
mat inginerii, şi tehnicienii a-
al tov. loan Roşu, preşedintele corni-, gnicoli să expună la staţia de Acum cîteva zile s-a anali Numărul mare de' agitatori, Ce concluzii se pot frage din toate
telului executiv al sfatului popular co radiofioare conferinţei pe această
munal asupra desfăşurării campaniei temă, în fiecare zi cînd se zat la Comitetul orăşenesc de activul de partid şi fără de par acestea ?
de însămînţări şi a măsurilor luate transmite ora locală. Au fost apoi -lua
pentru întreţinerea culturilor. Su acest te măsuri ca atît unităţile cît şi co partid din Hunedoara felul în tid, agitaţia vizuală la locurile Ip primul rînd că la Teliuc s-a
prilej a fost adoptat un plan privind lectiviştii sau întovărăşiţi! fruntaşi în
sarcinile ce revin organizaţiilor de ba-' această muncă să fie zilnic populari care s-a aplicat hotărîrea bi ¦de muncă cele mai importante, muncit bine mai ales în ceea ce pri
ză, conducerilor G.A.G. şi sfatului co-' zaţi prin staţia de radioficare. De a-
munal. Membrii comitetului de partid semenea, la gazeta de perete din roului Comitetului regional de gazetele de perete, formaţiile veşte îmbunătăţirea calităţii minereu
au fost repartizaţi să ajute organiza G.A.G. s-au scris mai multe articole
ţiile de bază în organizarea şi desfăt pe această temă. partid cu privire la îmbunătă artistice de amatori, colţurile lui, fapt care a dus la reducerea pre
şurarea muncilor de întreţinere a cui-!
turilor. Cu sprijinul lor, birourile or Intr-un timp, la cultura sfeclei de ţirea muncii politice şi cultu roşii, cluburile etc., iată cîteva ţului de cost; în a! doilea rînd. că nu
ganizaţiilor de bază, împreună cu con zahăr de la G.A.G. din Bretea s-au
siliile de conducere, au luat măsuri semnalat unii dăunători (purecii sfec ral-educative de masă în ora din mijloacele prin care s-au Se acordă suficientă atenţie tuturor
pentru organizarea muncii pe brigăzi lei). Organizaţia de bază din G.A.G.,
şi echipe, s-au repartizat culturile pe împreună cu consiliul de conducere şi şul Hunedoara, lipsurile care putut •obţine aceste succese. elemente preţul de cost al minereului, Dacă vom ţine seama şi de acesta — elementelor preţului de cost, că nu în
brigăzi, echipe şi colectivist. tehniciană Letiţia Cociobea, au mobi
lizat pe colectivişti. Aceştia au împrăş măi există şi măsurile care tre Pentru ridicarea calităţii mun vom remarca serioase depăşiri tocmai — şi trebuie să ţinem pentru că îi toate sectoarele de activitate se dă b l4
In acelaşi timp, birourile organiza- tiat într-o jumătate de zi pe toată
ţiilor de bază au instruit agitatorii cu suprafaţa zeci de kilograme de D.D.T., buie luate în vederea lichidării cii politice şi cultural-educative tălia ' pentru obţinerea economiilor ţ în
sarcinile ce le revin în perioada ac salvînd astfel cultura.
tuală. Acestora li s-a vorbit despre im acestora. din oraşul Hunedoara, tov. Ni- acolo unde se puteau obţine economii. aparţine exploatării miniere din Teliuc al treilea rînd, că există suficiente po
portanţa pe care o are întreţinerea Folosind timpul prielnic, în aceste
culturilor — respectiv lucrările de pră zile la G.A.G. şi întovărăşirile din co Cu această ocazie, au pre colae Gătană, director general Foarte bine este că la Teliuc numai — preţul de cost pe luna aprilie este sibilităţi de reducere a preţului de
şit, plivit, rărit, la obţinerea unor re mună se munceşte de zor la prăşitul în cursul lunii aprilie au fost înre depăşit cu 133.000 lei. Este adevărat
colte sporite. porumbului, la plantarea roşiilor, ar zentat informări tov. Alexandru al G.S.H., Alexandru Gogan, cost, rămînînd doar ca aceste posibi
deiului şi a celorlalte legume.
Pregătiţi în acest fel, agitatorii ,atj Iacob, secretar al comitetului •director general al I.G.S.H., pre gistrate economii în valoare de 25.000 că sectorul Băniţa a întîmpinat multe lităţi să fie valorificate.
fost şi ci repartizaţi încă din timpul Urmărind şi sprijinind ca„ toate lu
însămînţărilor pe brigăzi şi echipe, crările de întreţinere a culturilor să de partid din G.S.H., , Andrei cum şi ceilalţi participanţi la iei la materiale. Fireşte', aceste eco greutăţi în această perioadă, dar este
desfăşurînd o vie muncă politica în se facă la timp şi după regulile agro
rîndul colecţiviştilor. Ei le-au explicat tehnice înaintate, comitetul comunal Galiţaridis din partea comite şedinţa de analiză s-au angajat nomii au fost obţinute ca urmare a tot atît de adevărat că a fost şi negli
de ce este- necesar să fie folo'sit din de partid şi comuniştii din organiza
plin timpul favorabil pentru executarea ţiile de bază din comuna Ilia sînt tului de partid de la I.G.S.H., ca pe viitor să acorde o aten
lucrărilor de întreţinere, combătînd li convinşi că vor înfăptui cu succes sar
nele concepţii şi metode înapoiate. cina trasată de plenara G.G. al P.M.R. loan Achim şi Gheorghe Mi- ţie şi mai mare acestei proble reducerii unor consumuri specifice. Sc jat de către tovarăşii de la Teliuc.
din noiembrie 1958 cu privire la creş
hăilă preşedinţi ai comitetelor me deosebit de importante în pune totuşi întrebarea: nu se putea Pentru precizare este suficient să spu
sindicale de la G.S.H. şi obţinerea de succese în produc face mai mult ? nem că deşi în luna aprilie acest sec
Noi credem că da. Şi făcînd această tor a înregistrat o depăşire a preţului
I.G.S.H., Vasile Coste, şeful ţie.
secţiei de învăţămînt şi cultu In concluzie, tovarăşul Rudolf afirmaţie ne bazăm pe faptul că nu de cost de 187.000 iei, la Teliuc nici
ră a sfatului popular orăşe Balasz membru al biroului Go-
nesc şi Elena Segato ^jmeşe;^, miţetului regional de partid a toate consumurile specifice au fost res pînă în data de 22 mai nu se ştiau
dinţa comitetului .de femei. indicat celor de faţă ca în vii pectate: Astfel, dacă la exploziv, prin . cauzele care . au..„dus la această de
Din informările prezentate 'şi tor să antreneze un număr şi reducerea consumului specific, s-a re păşire.
din discuţii a reieşit că mun mai mare de oameni ai muncii dus costul tonei de minereu cu 0,48 Fără îndoială că aceste lipsuri pot
ca politică şi cultural-educa- în această activitate, iar conţi
tivă de masă a contribuit la nutul muncii politice şi cultu lei, nu acelaşi lucru se poate spune fi înlăturate. Trebuie să se pună ac
ridicarea nivelului cultural şi rale să se îmbunătăţească ne
politic al oamenilor muncii, la de carbid şi coroane. Lâ acest din urmă centul pe organizarea mai bună a
mobilizarea colectivelor de contenit, să se ridice la nivelul
muncitori, ingineri şi tehnicieni material, consumul specific a fost du transportului, şi urmărirea mal atentă
pentru îndeplinirea şi depăşirea sarcinilor ce stau în faţa mun
blat. Şi o coroană costă nu mai pu a consumurilor specifice. N. ANDRONESCU
citorilor, tehnicienilor şi ingi
Aşa, spre exemplu, agitatorii Nis- terea producţiei agricole, că astfel vor ţin de 265 Iei I
tor -Sebastian şi Antonie Căleah din contribui la îmbimătăţirea traiului lor
brigada 11-a de la G.A.C. din llia au şi a tuturor oamenilor muncii. sarcinilor de producţie. nerilor din cetatea otelului. Se poate justifica această depăşire Concursul grupelor sanitare
prin calitatea oarecum slabă a coroa
De ziuacopilului ÎN PAS CU TEHNICA nelor primite de exploatare în ultima Recent, a avut loc în oraşul tară de la Atelierele centrale
Brad concursul grupelor sani Griscior condusă de tov. Elena
(Urmare din pag. I-a) pilului pregătlndu-ne pentru cea de-a Nu de mult, în urma unei hotărîri biroul de mişcare, sala releelor şi a vreme. Totuşi, această justificare nu-i tare din raion. Gu această oca Benea, care de altfel s-a şi
15-a aniversare a eliberării patriei, cu a Departamentului căilor ferate, au în acumulatorilor. zie s-a făcut în primul rînd bi clasat pe locul I. Locul II a
vernului s-a creat o bază materială mîndria că puterea populară le-a asi ceput şi în staţia Teiuş lucrările de suficientă. Adevărul este că eforturile lanţul realizărilor obţinute de tost ocupat de grupa sanitară
puternică sanitară şi culturală care a centralizare electro-dinamică, lucrări e- Odafă cu darea în exploatare a noi depuse în scopul economisirii coroane grupele sanitare pe linia edu a cooperativei meşteşugăreşti
influenţat în mod hotărîtor şi favo gurat şi le asigură copiilor condiţii fectuate de I.L.T.G. Bucureşti, şi care lor instalaţii, procesul de asigurare al caţiei sanitare a oamenilor, a „Moţul“ din Baia de Griş, iar
rabil starea de sănătate a populaţiei parcursurilor se va micşoră cu de pes lor au fost minime. Dacă minerii ar înscrierii de noi membri în or locul III de grupa sanitară a
în general şi a copiilor în special. In din ce în ce mai bune de creştere şi vor- fi terminate la sfîrşitul anului a- te. 6 ori. De asemenea, va creşte pro ganizaţia ¦de cruce roşie etc. întreprinderii miniere Barza.
toate centrele muncitoreşti ca Hune educaţie, li sărbătorim pe copii dăru- ductivitatea muncii şi va scădea pre fi fost mai bine îndrumaţi şi contro Trecînd la probele practice, ma
doara, Petroşani, Lupeni, Sebeş, Cu- cesta. Pînă în prezent s-au terminat ţul de cost. joritatea grupelor sanitare din O frumoasă comportare la a-
gir, Brad etc. au fost create secţii de indu-le dragostea noastră fierbinte, tot laţi în vederea îngrijirii acestor co raionul Brad au dat dovadă de cest concurs a avuLo şi grupa
maternitate pe lingă spitalele orăşe ce are mai frumos şi mai bun patria. lucrările la transformatorii de energie,^ o bună pregătire în ceea ce sanitară a circumscripţiei Buceş
neşti întrunind un total de 332 paturi, roane, dacă ele s-ar fi folosit numai priveşte intervenţiile pentru re care s-a prezentat echipată în
iar în mediul rural au luat fiinţă 38 Combaterea uscării Ia pomii acolo unde situaţia o cerea neapărat zolvarea cazurilor urgente. costume naţionale specifice lo
case de naştere cu 877 de paturi. Pe cului (costume moteşti).
lingă întreprinderile din oraşele regiu fireşte că rezultatele ar fi fost altele. La acest concurs cel mai bi
nii noastre au fost organizate şi func ne s-a prezentat grupa sani M. SUSAN
ţionează 12 oreşe cu 380 de locuri pen reducem şi din coroană, ramurile la
tru copiii mamelor muncitoare, iar pe 4-5 ochi. In cazul cînd ^şi tulpina în corespondent
lîngă întreprinderi şi cartiere funcţio partea de sus este veştedă se taie
nează astăzi 24 cămine de zi care din livezile de curînd plantate pînă la lemn viu. SCENOGRAFUL
ocrotesc un număr de 922 copii. Ma
mele cu copii mai mulţi au beneficiat Oricine plantează pomi, fie cultiva milor, ca urmare nici lucrările pe în- scosul lor pînă la plantat, face ca ră După aceasta, pomii se aşează cu Un spectacol de estradă dan. Unora ti se părea cu
numai în anul trecut de ajutoare bă dăcinile să sufere cel mai mult. De rădăcinile într-un hîrdău sau într-o
neşti care se ridică la 544.580 lei, iar tor sau amator, se gîndeşte în primul . treaga livadă nu se pot continua în altfel dacă îngheţul s-a produs mai groapă cu apă şi se Iasă acolo timp bine orientat, realizat, recla rios şi nu se puteau dumiri
copiii orfani au primit ajutoare care se înainte, cu ocazia scurtării rădăcinilor, de 20-30 ore, în care timp rădăcinile
ridică la suma de 260.000 lei. rînd la prinderea lor. De aceea, Ia o aceleaşi condiţii peste tot, rodirea nu la plantare putem şti dacă sînt dege-, se îmbibă cu apa necesară. mă şi un decor adecvat, lu cum acesta va fi în măsură
astfel de lucrare.de obicei, cel care o se face deodată la toţi pomii, fapt care rate sau nu, deoarece, în caz de în
Asemenea realizări se pot vedea în execută, depune toată stăruinţa şi cu duce la grave neajunsuri pentru, uni gheţ sub coajă apare lemnul cafeniu. După ce s-a pregătit o mocirlă cu crat ¦cu gust. să realizeze scenografia a-
toate ţările de democraţie populară, noştinţele de care dispune ca planta tăţile cu sarcină de plan şi chiar pen una parte bălegar de vacă şi două
pentru că în toate aceste ţări copilăria tul să se facă în bune condiţiuni. tru grădinile familiare. 3. Sînt şi alte cauze străine de vo părţi părnînt galben, în aşa fel ca în Pentru spectacolul „Teiu- sistind la repetiţii, nefăcînd
îşi capătă drepturile ei, iar societatea inţa noastră, atunci cînd pomii plantaţi treg conţinutul să fie ca o pastă groa
şi-a asumat răspunderea ocrotirii copi Cu toate acestea, de multe ori se Avînd în vedere faptul că pe cuprin au fost sănătoşi, iar regulile de plan să, pomii se mooirlesc bine cu rădăci şul cîntă“, a cărui premieră nimic concret.
lului şi maternităţii. întîmplă că din nuniărul total de pomi sul regiunii noastre în anul acesta tare s-au respectat, pomii pornesc greu nile şi apoi se plantează cu îngrijire,
plantaţi nu toţi pornesc în vegetaţie s-au plantat suprafeţe mari, de zeci şi în vegetaţie aşa cum s-a arătat, lem udîndu-se bine cu 2-3 găleţi de apă, va avea loc azi 31 mai, regia Dar, iată c.ă în una din
Dar cîtă deosebire există între viaţa deopotrivă. Unii din ei se usucă în sute de hectare, pe terenurile gospo nul continuă' să aibă coaja verde-să se reface muşuroitul, iar pomul se vă-
copiilor din ţările socialiste şi cea a scurtă vreme, alţii stau pe Ioc, deşi dăriilor agricole colective, de stat şi nătoasă, iar după un timp ei se usucă ruieşte complect. şi conducerea muzicală pă- zilele trecute, casierul de bi
copiilor din ţările capitaliste şi colo Sînt verzi la coajă şi la lemn, pe alţii particulare de pe lîngă locuinţe, consi complect. In acest din urmă caz de
se observă frunzişoare tinere care ne derăm potrivit sezonul în care ne gă fectul neprinderii provine de la faptul Dacă timpul este secetos este bine ' reau lucruri neînsemnate pe lete din gara Coşlariu a in
niale ! dau .speranţe de prindere normală, sim de a arăta cauzele uscării şi în că pămînful în care stau rădăcinile să înfăşurăm tulpina pomului în sad
In ţările capitaliste şi în cele slab după un timp ele sc ofilesc, pomul lăturarea lor, la pomii care se menţin este prea umed, rece şi fără aer su umezi sau în şomoioage de fîn umede lingă faptul că lipsea un om trat din nou în sala de re
rămîne încă verde cu coaja întinsă, ca în starea amintită (cu excepţia desî-. ficient. In acest caz rădăcinile nu g ă pentru a se împiedica o transpiraţie
dezvoltate, din fiecare „sută de copil, pînă în cele din urmă să se veştejeas gur a. celor uscaţi)', spre a se inter sesc condiţii bune pentru' creştere şi prea mare. Pentru a menţine umezea- care să realizeze artistic sce- petiţii. De dala aceasta pur
numai 54 ajung la vîrsfa de 15 ani, că şi să piară. veni. de,urgenţă. dezvoltare. la în jurul pomului, este bine să se pu
iar din cei 200 de milioane de copii nă de jur împrejur un strat de pleavă, ' na, decorul... ta sub braţ nişte obiecte ciu
în vîrstă şcoiară numai jumătate pot Fenomenul se observă la toate spe Cauzele fiind multiple, le prezentăm Dacă scoatem pomul din părnînt paie* bălegar putred, care se udă
să înveţe carte. In Statele Unite ale ciile de pomi fructiferi, dar mai ales la pe cele mai principale. vom observa că rădăcinile n-au pornit cu apă. " Era una din" ultimele zile date, de o simetrie bizară,
Americii de pildă, bugetul rezervă 60 peri, meri, cireşii şi caişi şi poate deloc, nefăcînd „musteţr noi", iar vîr-
la sută pentru cheltuieli militare şi dura 1, 2 sau 3 luni pînă în luna iu 1, In primul rînd neprinderea se ful este negricios pe o porţiune mai In unele cazuri, mai ales la peri, ale lunii aprilie,' cînd în sala învelite in hirtie. Erau pri
numai 3 la sută pentru învăţământ. Din nie sau iulie. (S-au observat cazuri poate atribui faptului că Ia plantare nu, mică sau mai mare. neprinderea poate să fie aparentă, a-
această cauză 6 milioane de copii nu la peri cînd au pornit în vegetaţie nor s-au respectat regulile de plantat (groa dică rădăcinile să fie bune dar pomii de repetiţii a clubului C.F.R. mele piese executate, primele
pot învăţa carte. In această ţară aşa- mală tocmai în anul următor). pă mică,, colet sau porţiunea ’dintre Ce trebuie să facem în aceste cazuri? nu pornesc decît în iunie şi chiar mai
zisă „ţara libertăţii“ copiii negri su tulpină ^şi rădăcină,' a Fost rhai sus Oricare ar fi cauzele arătate, este ne tîrziu. Acest fenomen trebuie- comba Teiuş a intrat casierul de bi schiţe de decor.
feră de pe urma discriminării rasiale Ncprindcrea numărului total de pomi sau mai jos de' suprafaţa pămîntului, cesar să scoatem pomii spre. a-i exa lut fără să mai deranjăm pom ul; îl
In Franţa, 65 la sută din copiii mun plantaţi atrage după sine pierderi şi pomul nu a fost călcat bine la, rădăcină mina atent, pentru a ne da seama udăm cu 30 litri apă în 'care am a- lele Dorin Bogdan din sta „Scenograful nostru.“ —
citorilor nu pot trece dincolo de cla cheltuieli inutile cu materialul săditor din care cauză au rămas goluri cu aer, căror cauze i se poate atribui neprin-' dăugat 4-5 litri urină de grajd sau
sele primare. In Italia, din 100 de mii şi munca efectuată. In al doilea rînd ceea ce duce la nnicegăirea rădăcini derea. 6-8 litri must de grajd. ţia Coşlariu. Oamenii, neo aşa-i spun oamenii — este
de copii născuţi, 1.700 mor din lipsă prin pieirea unui număr de, pomi în lor), neudarca şi nemîişuroirea pomu
de asistenţă medicală şi din cauza plantaţie se creează goluri care trebuie lui la plantare. Dacă pomul are ramurile şi trun In caz de secetă, în primul ari după bişnuiţi cu asemenea vizite, un băiat optimist, vesel pînă
greutăţilor materiale ale părinţilor. complectate cu alţi pomi, ceea ce re chiul sănătos, dar vîrful rădăcinilor plantare, pomii se vor uda începînd
2. Se ştie că rădăcinile sînt foarte csle înnegrit, cu o foarfecă bine ascu din luna mai, după caz, odată la 2 3 s-au' privit miraţi. la exuberanţă. Numai atunci
¦L clamă noi cheltuieli. gingaşe la uscăciune şi la ger; din ţită se scurtează toate rădăcinile pînă săptăniîni, cu cantităţile indicate mai
In acest an noi sărbătorim ziua Co- | cauza unor defecţiuni la scoatere, am la lemn viu. Totodată este necesar să sus. — Vă rog, nu vă deran- cînd mina sa apucă penelul,
In astfel de cazuri nu poale fi asi balare şi. transport, păstrarea pomilor
Ing. PRlCA DUMITRU 'jaţi, repetaţi în continuare—¦ capătă o gravitate adincă,
Staţiunen experimentală pomicolă
a spus Dorin Bogdan, ocu- transpunîndu-se, dăruindu-se
Geoagiu.
pînd un scaun din sala de cu- trup şi suflet pînzei pa
repetiţii. Dacă vă pot ajuta nourilor pe care te execută.
cu ceva în realizarea specta Atunci totul, pînă şi liniştea
colului, voi fi bucuros... Uite, care-l înconjoară, capătă pro
m-am gîndit că nu aveţi pe prietăţi necunoscutei gradîn-
unul care să vă lucreze de- du-se în intensitate pînă la
¦corul, de aceea am venit. terminarea lucrului început.
Oamenii s-au bucurat şi Cînd lasă din nou penelul,
l-au primit călduros. Dorin Bogdan devine iar op
De atunci au mai trecut timist. Ride satisfăcut, semn
cîteva iile şi artiştii amatori că tatu! e in ordine.
veneau ta repetiţii ca de o- GLO ANELLA
bicei. Venea si Dorin Bog coresponiddeenntă ^
gurată uniformitatea de creştere a po în condiţiuni necorespunzătoare de lă