Page 99 - 1959-05

Pqtr, 4 DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. P 8 0

ta sa« a c txammamammcMsm .w a w a w n n M B l

P rem iera piesei ro mlneşti X üH m elB şUnL • xuliuruale iütuuele siLri - jL Ú á m u ú n ştiri •
.STEAUA FĂRĂ NUME" pe scena

Teatrului de varietăţi din Varşovia

VARŞOVIA 30 Coresponden­ niew Btenkowski, ministrul în­

tul Agerpres an u n ţă : In seara văţământului, Jerz Jasienski, di­

zilei de 29 mai a avut loc pe rector general al teatrelor, pre­

scena Teatrului de varietăţi din cum şi alte personalităţi din

Varşovia premiera piesei româ­ lumea artistică. Din partea am­

neşti „Steaua fără nume“ de basadei R. P. Romîne la Var­

Mihail Sebastian. Rolurile prin­ şovia au participat Nicolae Io- Conferinţa de presă Deputatul laburist britanic K. Ziiliacus întrevedere
cipale au fost interpretate de nescu, însărcinat cu afaceri ad- Grom îko —Boiz
Karolina Lubienska şi Jan Ma- interim, şi membri ai ambasadei. a delegaţiei R. D. G. se pronunţă pentru
tyjaszkiewicz. De asemenea au fost prezenţi GENEVA 30 (Agerpres). —
" Piesa a fost pusă în scenă membri ai corpului diplomatic

de scenografj.il Ştefan Noris de la acreditaţi la Varşovia. recunoaşterea R. D. Germane TASS anunţă : La 29 mai A. A-
Gromîko, ministrul Afacerilor
la Conferinţa de la GenevaTeatrul Naţional „I. ti. Gara- Piesa s-a bucurat de o primi­ Externe al U.R.S.S., l-a primit
giale“ din Bucureşti. re foarte călduroasă şi a fost

La premieră au asistat Zbig- viu aplaudată. GENEVA 30 (Agerpres). — din rândurile muncitorilor şi ţă­ BERLIN 30 (Agerpres). — lua ca bază principalele idei ale pe L. Bolz, ministrul Afacerilor

La 29 mai a avut ioc la „Casa ranilor. Hoffmann a subliniat că ADN anunţă : La 29 mai, luînd propunerilor sovietice cu privire Externe al R. D. Germane, cu
cuvînţul în cadrul unei confe­
Constituirea Partidului Comunist Presei“ din Geneva conferinţa R.D.G. nu are nici un fel de pla­ rinţe de presă organizate la la Tratatul de pace cu Germa­ care a avut o convorbire. In
din insula Reunion de presă a delegaţiei R.D.G. ia nuri de sporire a efectivului Berlin, deputatul laburist brita­ nia, o serie de elemente din cursul convorbirii au fost abor­
Conferinţa miniştrilor Afacerilor forţelor sale armate, pentru că nic K. Ziiliacus s-a pronunţat „planul german" al P.S.U.G., date probleme în legătură cu
PARIS (De la corespondentul Reunion a adresat secretariatu­ Externe. In faţa unui mare nu­ se aşteaptă că tratativele de la pentru recunoaşterea Republicii precum şi propunerile partidului lucrările Conferinţei de la Ge­
Agerpres). —' Zilele acestea a lui Partidului Comunist Francez măr de reprezentanţi ai presei Geneva ale miniştrilor Afaceri­ Democrate Germane. Acest lu­ laburist cu privire la o zonă neva.
avut loc la Saint Denis — ca­ un mesa] în cară se subliniază : elveţiene şi străine a luat cu- lor Externe şi tratativele şefilor cru este cu atît mai necesar, a a armamentului limitat.
pitala insulei Reunion (multă „Luînd această hotărîre istorică de guverne care voi urma, vor spus el, cu cît amînarea recu­ La convorbire au participat
vreme colonie franceză şi acum pentru clasa muncitoare şi pen­ ¦vîntul generalul-locotenent Hoff­ duce la slăbirea încordării în noaşterii R. D. Germane duce Fiind întrebat ce părere are de asemenea V. A. Zorin, M. G.
unul din teritoriile care formea­ tru întreaga - populaţie a insulei mann, prim locţiitor al ministru­ Germania şi Europa. la creşterea primejdiei pe care despre afirmaţiile secretarului Pervuhin, I. I. llicev, O. Win­
ză „Comunitatea franceză“ ), o Reunion, delegaţii ţin să subli­ lui Apărării Naţionale al R.D.G. o prezintă militarismul german. de stat Herter că nu a putut zer, P. Florin, H. Toplitz, K.
conferinţă a Federaţiei din acest nieze că sînt pe deplin conşti­ Referindu-se la Bundeswehrul găsi în Germania occidentală Hoffmann.
teritoriu a organizaţiilor comu­ enţi de. sprijinul acordat întot­ Hoffmann a citat numeroase vest-german, Hoffmann a decla­ Referindu-se la propunerea de indicii ale militarismului, K.
niste. La această conferinţă s-a deauna în trecut de către Parti­ fapte care arată pericolul pe ca­ rat că în realitate efectivul Bun- a se încheia un pact de nea­ Ziiliacus a răspuns că Herter —O -
stabilit înfiinţarea Partidului Co­ dul Comunist Francez organiza­ re î! prezintă militarismul agre­ deswehrului a depăşit cu mult gresiune între cele două state „nu a reuşit să vadă tocmai
munist din insula Reunion, con­ ţiilor comuniste şi populaţiei siv reînviat în Germania occi­ cifra dată în comunicatele ofi germane, făcută de W. Ulbricht, elefantul“. Ciocnire între armata
ferinţa transformîndu-se în Con­ insulei în lupta sa pentru inde­ dentală, care dispune acum de ciale potrivit cărora în anul prim-secretar al C.C. al P.S.U.G., regală laoţiană
gres de constituire a partidului. pendenţă şi autodeterminare na­ Bundeswehrul vest-german ins­ 1959 efectivul Bundeswehrului I<. Ziiliacus a declarat că a- Vorbind despre propunerile
ţională“, truit în vederea războiului ato­ vest-german a ajuns la 235.000 ceastă propunere se aseamănă privind transformarea Berlinu­ şi unităţile dinPatetLao
Partidul Comunist din insula mic de foşti generali hitlcrişti. de oameni, Bundeswehrul repre­ în multe, privinţe cu concepţiile lui occidental înlr-un oraş li­
Hoffmann a opus acestei evo­ zintă în momentul de fată, ca partidului laburist. El a salu­ ber, demilitarizat, K. Ziiliacus HANOI 30 (Agerpres). —
Im agine din R. P. Chineză luţii periculoase a evenimente­ mărime, al doilea contingent tat această iniţiativă a lui Wal- şi-a exprimat părerea că există După cum anunţă agenţia viet­
lor din Germania occidentală al N.A.T.O. şi ziua cînd el va ter Ulbricht. posibilităţi să se ajungă la un nameză de informaţii, la 28
fapte convingătoare dovedind ca­ ocupa primul loc în N.A.T.O. compromis în. legătură cu a- mai a avut Ioc o ciocnire ar­
racterul democratic şi paşnic al nu este atît de departe. K. Ziiliacus a caracterizat ceastă. problemă. Situaţia ac­ mată între armata regală lao­
forţelor armate naţionale ale „planul complex“ propus de tuală, a adăugat ei, este anor­ ţiană şi unităţile din Patet Lao.
R.D.G., care stau de strajă rea­ Referindu-se la viitoarele pla­ puterile occidentale ta conferin­
lizărilor- socialiste ale primului nuri de formare şi înarmare a' ţa de la Geneva a miniştrilor mală şi primejdioasă. Din ordinul guvernului Fui
stat al muncitorilor şi ţăranilor Bundeswehrului, Hoffmann o a Afacerilor Externe ca fiind cu Sananikone, unităţile armatei
din istoria Germaniei. tras în mod deosebit atenţia asu­ totul inacceptabil. Acest plan, a „Politica noastră, a declarat regale laoţiene au fost concen­
pra pericolului înarmării cu ar­ declarat el, nu poate fi privit trate în regiunea muntoasă din­
Hoffmann a subliniat dorinţa me atomice şi rachete a milita- în continuare K. Ziiliacus, por­ tre provincia laoţiană Sieng
fierbinte a populaţiei şi guver­ rişti lor şi revanşarzilor vest-ger- cu seriozitate, el este numai o Kuang şi frontiera vietnameză.
mani, înarmare care a început. neşte de la premisa că există La 28 mai, trupele guvernamen­
nului R.D.G.. de a sprijini toate Crearea forţelor armate vest- manevră propagandistică. Potri­ tale au deschis focul împotriva
acţiunile care urmăresc destin­ germane, a declarat .el, neliniş­ două state germane şi că este unităţilor din Paiet Lao, care
teşte popoarele nu numai din vit părerii lui K. Ziiliacus, un au fost nevoite la rîndul lor să
derea încordării în Germania si cauza efectivului în permanentă necesar să se ajungă la o a- deschidă şi ele focul pentru a
Europa. sporit al Bundeswehrului şi a acord ar fi cu putinţă dacă s-ar se apăra.
spiritului în care este educată propiere între aceste state şi că
Vorbind despre caracterul şi această armată. înarmarea Bun­
ţelurile armatei populare naţio­ trebuie să se poarte tratative
nale a R.D.G., Hoffmann a
între ele“.
arătat că, în urma constituirii
Se ascut contradicţiile economice

acestor forţe armate, pentru pri­ deswehrului cu tipuri de arme dintre ţările capitaliste
ma oară în istoria Germaniei moderne de exterminare în masă
a fost creată o armată care nu şi faptul că conducerea acestor LONDRA 30 (Agerpres). — ta Londra — este de inspiraţie teoretic — în termen de 12-15
este pusă în slujba pregătirii şi forţe armate este încredinţată Potrivit relatărilor presei occi­ britanică. In ultimele săptămâni ani.
desfăşurării unor războaie de în întregime foştilor generali hit- dentale, contradicţiile dintre au avut loc negocieri febrile
cotropire împotriva altor popoare. lerişii duc la concluzia că în ţările participante la piaţa co­ între Londra şi Stockholm pen­ Revista „Economist“ ca şi de
Conform sarcinilor de apărare Germania occidentală ia naşte­ mună europeană şi alte 7 ţari tru' punerea la punct a planu­ altfel alte organe de presa bri­
a R.D.G.., efectivul ei este de re un periculos focar de război. ale Europei occidentale — An­ lui „celor şapte". Acest plan tanice, mi se dau înapoi de a
90.000 de oameni. Peste 84 la R.F. Germană a respins toate glia, Suedia-, Norvegia, Dane­ prevede crearea unui bloc eco­ vorbi despre planul „celor şap­
sută din ofiţerii armatei popu­ propunerile care preconizează marca, Elveţia, Austria şi Por­ nomic anglo-scandinav care să te“ ca de „o lege a Talionului”
lare naţionale a R.D.G. provin crearea în centrul Europei a vi­ tugalia — ameninţă să ia for­ mai cuprindă Portugalia, Elve­ aplicabilă celor 6 ţări ale pieţei
nei zone a destinderii încordă­ ma unui adevărat război econo- ţia şi Austria. In cadrul blocu­ comune, pentru a răspunde la
Industria siderurgică chineză a rii, de pildă a unei zone denu- mic. lui urmează să se procedeze a- loviturile acestora cu alte lovi­
aprovizionat industria constructoare .-.learizate. Aceasta demonstrea­ nual la o reducere de 20 la su­ turi şi a constrînge astfel gru­
de maşini cu mari cantităţi de ză că Germania occidentală ve­ Ca urmare a falimentului tra­ tă a tarifelor vamale asupra purile monopoliste ale pieţei co­
oţel pentru a putea produce un de principalul său obiectiv în tativelor duse pentru a lega mărfurilor industriale în scopul mune să ajungă la o înţelegere
număr cit mai mafe de maşini in­ pregătirea unui război atomic. Anglia de piaţa comună prin de a se ajunge pînă la 5 ani la cu monopolurile britanice.
dustriale. intermediul aşa-numitei „zone complecta abolire a tarifelor va­
Declaraţia lui Hoffmann a a liberului schimb“, precum şi male între ţările aderente. Acest Pe de altă parte chiar în sî-
IN FOTO: La uzina de maşini- fost ascultată cu mare atenţie. din cauza barierelor vamale ri­ termen de 5 ani este conside­ nul pieţei comune se ascut con­
unelte din Uhan, centru industrial Răspunzînd la întrebările ziarişti­ dicate în calea exporturilor bri­ rat a' fi „punctul forte“ al pro­ tradicţiile între tendinţa de do­
al Chinei, se lucrează un ax uriaş lor, Hoffmann a citat o serie de tanice de monopolurile vest- minaţie a Germaniei occidentale
pentru un laminor al uzinei de oţel date suplimentare care confirmă germane şi franceze, Marea Bri- iectului britanic şi este menit sprijinită de Franţa şi Italia, şi
nr. 2 din Ciunkin, oraş industrial principalele teze ale declaraţiei tanie s-a lansat într-o acţiune celelalte ţări mai mici ale pieţei
sale. de represalii. Suedia a anunţat să arate superioritatea acestui' comune. La conferinţa miniştri­
din sud-vesM R. P. Chineze. un plan al celor 7 ţări din afa­ lor Comunităţii europene ă căr­
La conferinţa de presă a asis­ ra pieţii comune, pian care — bloc asupra pieţei comune în bunelui şi oţelului —- G.E.G.O.
tat Otto Winzer, membru al de­ după cum se recunoaşte chiar — care s-a ocupat de grava cri-;
legaţiei R.D. Germane, care a cadrul căreia abolirea tarifelor ză a cărbunelui din Europă oc­
răspuns ta unele întrebări.
vamale este prevăzută — în mod

GocoooooooQoooooooooooooGoocooooooocGoocoGooooccoi 5ooóooocwoooooooooooooooootxx»ccooooacoooc30ooocxwax) 30 fooocxxxxxxx3oooQoopoooooocx3ooooçxxxxx)ocoooooocooooo cidentală, Germania, Franţa şi
Italia au votat împotriva Belgiei,

; A luat', sîîrşit a . treia săptă- După a treia săptăm îna ia Geneva şi cu alţi senatori americani în Olandei şi Luxemburgului. Ne-
mină de lucrări Ia Conferinţa cursul cărora, potrivit corespon­ putîndu-se ajunge la o înţele­
miniştrilor Afacerilor Externe. pra păcii şi securităţii lumii. zinte această stipulaţie fie sub tile destinderii internaţionale de un plan viabil pentru tratati­ denţilor agenţiilor de presă a- gere cu privire la măsurile me-.
Deşi în această ultimă sâptă- Fondul discuţiilor s-a axat în forma unor, articole suplimen­ a se menţine „integral" pache­ ve nici măcar de presa occiden­ mericane, „a avertizat împotri­ nite să facă faţă crizei cărbu­
mină se părea că programul lu­ continuare asupra precizării po­ tare, fie sub formă de protocol tul de propuneri occidentale. tală. Corespondentul agenţiei va conferinţei ia nivel înalt“. El nelui se vorbeşte, 'deja de des­
crărilor nu va permite miniştri­ ziţiilor adoptate de părţile în la tratat. Delegaţia sovietică a Faptul acesta este confirmat pe France Presse la Geneva arată a declarat că o conferinţă la ni­ fiinţarea „înaltei autorităţi“ ă
lor de Externe să aibă un schimb cauză. Din acest punct de ve­ consimţit de asemenea să recu­ de o parte, de înmulţirea critici­ că „planul lui Herter“ pentru vel înalt „nu este justificată“. C.E.6.O. ale cărei prerogative
de vederi suficient de susţinut, dere trebuie subliniat că lucră­ noască şi necesitatea creării u- lor presei occidentale la adre­ Berlin este destinat scopurilor „supranaţionale“ se dovedesc a
faptele au demonstrat contrariul. Această poziţie a Bonnului fi neputincioase. în iaţa interese­
Cu toate că la Conferinţa de la ca şi sprijinul care este acordat lor monopolurilor mai p'uternice.
diplomaţiei vest-germane de di­

Geneva n-au avut Ioc miercuri rile conferinţei au fost întruto­ nui comitet pe întreaga Germa­ sa planului, iar în ultimele zi­ de propaganda, „se adresează plomaţia franceză a provocat

şi joi şedinţe, miniştrii de Ex­ tul dominate de poziţia construc­ nie pentru apropierea celor două le chiar la o totală ignorare a ţîiai mult opiniei publice" decît numeroase comentarii în rîndul / şt 2 IUNIE 1959

terne au compensat această pau­ tivă a delegaţilor U.R.S.S. şl state germane dacă guvernele lui, iar pe de altă parte însuşi tratativelor. corespondenţilor de Ia Geneva. SPECTACOLE

ză prin folosirea zilei de sîm- R.D.. Germane. Nu numai pro­ R.D. Germane şi R.F. Germane faptului că delegaţii occidentali Puterile occidentale trebuie Corespondentul ziarului „New

bătă şi prin înmulţirea contacte­ punerile sovietice care şi-au cu­ vor accepta să-l constituie. au fost siliţi într-o formă sau să facă pasul cerut, să se situe­ York Post“ scria : „Cancelarul CINEMATOGRAFICE

lor neoficiale. cerit aprobarea majorităţii co- O deosebită atenţie a fost a- alta să prezinte separat spre dis­ ze pe o poziţie realistă şi să u- Adenauer şi generalul De Ga- DEVA: Razia: ALBA IULIA: Me­
vîrşitoare a opiniei publice in­ cordată declaraţiei făcute de de­ cuţie unele probleme conţinute şureze astfel realizarea unui a- ulle au motive deosebite pentru rele de aur î Bomba ; BRAD : Furtuna
Ceea ce caracterizează acea­ ternaţionale, dar şi dorinţa evi­ legaţia Republicii Democrate în pianul occidental. Nu este în- cord. a prefera un eşec al conferinţei pe Nipru; HAŢEG: Sciuscia ; HU-;
stă săpiămînă este neîndoielnic dentă manifestată de cele două Germane în legătură cu înche­ tîmplător faptul că după ce şi- la nivel înalt. In ce-1 priveşte NEDOARA: Răsfăţatul: ILIA : Scri­
statornicirea unei atmosfere tot delegaţii pentru a obţine o a- ierea unui pact de neagresiune au prezentat pianul, reprezen­ Printre evenimentele petrecu­ pe primul tot sensul existenţei soarea cifrată! ORAŞT1E; Doi acri
mai bune în cadrul tratativelor propiere a poziţiilor pledează cu între cele două state germane. tanţii statelor occidentale s-au o- te în această săptămîna se im­ sale este definit de războiul re­ de pămînt; V ocaţie: S E B E Ş: Afa-.
şi abordarea concretă a proble­ fermitate în această direcţie. Această iniţiativă a R.D. Ger- cupat de discutarea proiectului pune din nou examinarea rolu­ ce ; al doilea nu şi-a realizat cerea nu s-a clasat! PETROŞANI
melor pentru realizarea unui Astfel, delegaţia sovietică a ară­ imane a fo^t apreciată ca o nouă tratatului de pace iar apoi şi lui delegaţiei vest-germane. Cer­ încă în interesul prestigiului M ingea; Romanţa periferiei • SIME-
progres în cadrul Conferinţei de tat în cursul dezbaterilor că este măsură îndreptată spre uşura­ de alte probleme separate ca curile revanşarde de la Bonn explozia unei arme nucleare şi RIA: Un dar înaripat; LONEAî
la Geneva. înainte de toate se gata să completeze unele din rea apropierii între cele două problema situaţiei din Berlin, care au impus prezentarea pla- nu şi-a afirmat dominaţia asu­ Frate şi so r ă ; PAROŞENI: Locul ac­
impune însă consemnarea zgo­ prevederile proiectului Tratatului state germane, ca o nouă dova­ care, după cum se ştie, formea­ nuiui pachet, care sînt împotri­ pra armatei în Algeria“. ţiunii , Berlin ; BARU MARE : Doi
motosului eşec pe care !-au În­ de pace cu Germania supus de dă a aportului important pe ca­ ză obiectul actualei conferinţe. va realizării oricărui acord în prieteni; TE IU Ş: Primul puneţi
registrat crainicii „războiului' ea conferinţei. Delegaţia sovie­ re această delegaţie îl dă la re­ ce priveşte o reglementare paş­ Această sinceritate a ziarului ZLATNA: Şcoala părinţilor: CA-'
rece“ prorocind inutilitatea con­ tică a adus amendamente ca şi zolvarea problemelor internaţio­ Evident însă că de fa exami­ nică cu Germania, şi-au intensi­ american dovedeşte marea răs­ LA N : O cursăv obişnuită : APOLDU
ferinţei miniştrilor Afacerilor Ex­ completări proiectului său ţinînd nale importante. Presa vest-ger- narea separată şi pînă !a o pozi­ pundere care revine politicii o- DE S U S : Măgăruşul Magdanei.
terne şi chiar imposibilitatea seama de declaraţiile reprezen­ mană, oglindind starea de spi­ ţie rezonabilă este o cale lungă ficat acţiunile. Pe de o parte ficiale a Bonnului şi Parisu­
examinării diverselor probleme rit a ppiniei publice din Germa­ de parcurs. Lucru! acesta a ele continuă presiunile lor asu­ lui în îngreunarea lucrărilor ac­ Timpul probabil
ridicate de participanţii fa tra­ tanţilor puterilor occidentale. nia occidentală, a aprobat întru- fost demonstrat de pianul pro­ pra celorlalte delegaţii occidenta­ tualei conferinţe. în regiunea noastră
tative. Faptele arată că confe­ Astfel, şeful delegaţiei sovietice, totu! această iniţiativă. Ziarul pus de secretarul de stat Her- le ca acestea să nu poată să se
rinţa miniştrilor Afacerilor Ex­ A.A. Gromîko, a arătat că în „Hamburger Brieî“ scria cu tot ier în şedinţa de marţi a con­ situeze pe o poziţie favorabilă Opinia publică mondială con­ Vreme nestabwlă cu cerul va­
terne, ca verigă principală spre textul tratatului-, în afara pre­ temeiul: „Ar trebui folosit ori­ ferinţei în legătură cu Berlinul. unor discuţii concrete; pe de tinuă să urmărească cu cea riabil, mai mult noros. Ploi tem­
conferinţa fa nivel înalt, şi-a do­ vederilor deja existente cu pri­ ce prilej pentru a se ajunge la Modul în care secretarul de altă parte cercurile revanşarde mai mare atenţie lucrările Con­ porare şi sub formă de averse
vedit întrutotul utilitatea şi o- vire la recunoaşterea dreptului discuţii între delegaţii germani stat american a tratat problema vest-germane au început un a- însoţite de descărcări electrice.
portunitatea şi, în generai, la poporului german Ia restabilirea Berlinului nu are nimic comun tac frontal împotriva conferinţei ferinţei de (a Geneva. Ea cere
la nivel înalt. Aceasta s-a mani­
rezolvarea tuturor problemelor

masa conferinţei nu domneşte unităţii ţării sale, poate fi in­ Ia Geneva“. cu scopurile rezolvării problemei festat în modul cel mai evident posibile pe baza propunerilor Temperatura staţionară, ziua vă

spiritul „războiului rece". Acea­ trodusă . propunerea concretă cu In ce priveşte poziţia delega­ Berlinului occidental, a elimi­ în cursul călătoriei pe care A- care iau în consideraţie situaţia oscila între 20—25 grade, iar
nării pericolului ce decurge din denauer a făcut-o ia Washing­
sta este o trăsătură foarte im­ privire la ajutorul care va fi a- ţiilor occidentale, săptămîna ca­ transformarea acestei părţi a o-* ton ia funeraliile lui Dulles. El reală şi pornesc de la interese­ noaptea între 10—15 grade.
portantă a Conferinţei de la Ge­ cordaî de U.R.S.S., S.U.A., An­ re a trecut a demonstrat moar­ rasului într-o zonă de provocări a avut cu acest prilej numeroa­ le consolidării păcii. Conferin­ Vîrit potrivit cu intensificări
neva care, dacă ar caracteriza glia şi Franţa, celor două state tea definitivă a „planului pa­ militare şi spionaj. Planul oc­ se întrevederi cu preşedintele ţa de Ia Geneva dispune de toa­ din .sectorul sud şi sud-vest.
ansamblul situaţiei internaţiona­ germane în tratativele lor în a- chet" ca şi a concepţiei care a cidental pentru Berlin nu este Eisenhower, cu vicepreşedintele te posibilităţile pentru ă reali­
le, ar putea avea repercusiuni ceastă problemă. Partea sovieti­ dus ta prezentarea acestui plpn In următoarele 3 zile, vreme
nestabilă, favorabilă ploilor lo­

cu adevărat binefăcătoare asu- că a declarat că este gata să pre­ şi a cererilor acelor cercuri os­ dealtminteri recunoscut ca fiind Nixon, cu senatorul Fulbright za aceasta. cale.

Redacţia şi administraţia ziarului str 0 Martie nr. 9. T elefo n : 1SS { 189; 7Ş. Taxa plătită in numerar conform aprobării Direcţiunii, Generale P . I J . R . nr. 230.320 din 6 noiembrie 1919. — t ip a r u l: întreprinderea Poligrafică „t M ai« — D eva.