Page 1 - 1959-06
P. 1
irii-.lcC i J i?
fWcídR«^,
»n#^«j'irJDteva -w PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UN1ŢI-VA! IP E II M S IU IL ffÉ lE C -IIU N n i) N P & S T i r a E
$$$$ $ $ $ $ $ $ $ $ $ $ $ $ *$$$$«
Festivaluri ale tine retului
Festival! Un singur cuvîntf o singură vorbă aducind un salut cald, pornit din inimă, păcii,
care a căpătat însă circulaţia meridianelor şi prieteniei, viitorului. Hunedoara, Simeria, Bra
Anul XI Nr. 1381 Marţi 2 iunie 1959 4 pagini 20 bani cea mai nobilă semnificaţie a zilelor noastre: dul, Orâştia şi Ilia, înfrumuseţate ca niciodată,'
pace, prietenie, tinereţe — tot ce are mai scump te-au aşteptat, zi de festival, cu sute de stea
omenirea, tot ce poate fi mai înălţător şi mai guri purpurii, tricolore, albe şi sinilii, cu mii .
sublim pentru om. de fluturaşi multicolori, cu verdeaţă şi flori.,
multe.
...Zi de duminică — zi de festival, zi de pri
măvară, zi de sărbătoare a tinereţii fericite. Mii Ai fost binevenită sărbătoare a păcii, a prie
de glasuri tinereşti s-au înălţat, în această zi, teniei şi tinereţii: sărbătoare a cintecutui, a
focului şi a veseliei!
LA SFlRŞIT DE LUNĂ Construcţii ieftine,
SO N D O RI Minerii Văii Jiului raportează bune şi în timp scurt
FRU N TA Ş!
în luptă p entru In primele 5 luni ale anului, mi- titudinea că minerii vor reuşi să-şi Ieri a avut loc la sediul La Festivalul oră
realizarea nerii Văii Jiului au extras peste îndeplinească angajamentul luat, a- Comitetului regional de par
planului sarcinile de plan mai mult de 50.000 dică vor putea da patriei cele 95.000 tid Hunedoara o şedinţă cu
tone cărbune. Acest succes dă cer- tone cărbune peste planul anual. activul de partid. In cadrul
şedinţei s-a analizat activi
tatea întreprinderilor de con şenesc al tineretului
La Aninoasa, cea mai mare depăşire deplan strucţii din regiunea noas hunedorean a im
tră, cum acestea au tradus presionat ţinuta co
Minerii Aninoasei au cinci şi-au depăşit pla ale căror brigăzi, obţi- în viaţă sarcinile trasate de loanei de stegari,
ţinut să arate că suc nul de producţie cu nlnd randamente spori Conferinţa regională de par care a deschis de
cesele obţinute în cin 2.425 tone cărbune. La te datorită unei mai tid privind realizarea de monstraţia.
stea zilei de 1 Mai n-au obţinerea acestui rezul bune organizări a lucru construcţii social-culturale
fost întîmplătoare. Ei tat au contribuit în ma lui, şi-au depăşit cu ieftine, bune şi în timp scurt. Foto: I. TERER
au reuşit acest lucru' re măsură colectivele
Cu acest prilej tov. Gheor-
în cursul lunii mai, sectoarelor I, II şi IV, mult sarcinile de plan. ghe Nistoran, director
al T. R. C. L. H. a pre
Cărbune mult şi ieftin zentat un raport, iar tov.
Organiâiid bine miinca echipei Preocuparea de bază această exploatare au întrecerea dintre sectoa Ioan Marinescu, şef-adjunct Sub semnul păcii
'd e foraj pe care o conduce, son -\ a minerilor de la Lo- obţinut în- cursul lunii re, cele mai bune re ai comisiei economice a Co
>dorul-şef VAS1LB PAUNESCU. işi\ nea a fost ca pe lîrigă mai înseninate economii zultate au fost obţinute mitetului regional de partid Repriza de gimnastică se a- valurile orăşeneşti hunedorene trei cuptoare a 185 tone' capa-
>depăşeşte în'fiecare "lună cil -30—40( depăşirea planului de de lemn de mină, exr de sectorul V —. deţi un coraport. Raportul şi co- propia de sflrşit. Mişcările rit
producţie, să reducă şi ploziv şi energie. nător al trofeului „Cas raportul precum şi discuţi mice, sincronizate aproape per au intrat în obişnuitul, oraşu- citate fiecare, care şi-au depă- {
la sută sarcinile de producţie. costul tonei de cărbune. ca de aur a tehnicianu ile au scos în relief succe fect cu acordurile valsului in
Organizîndu-şi mai bine In ceea ce priveşte lui" •— şi de sectorul sele obţinute cît şi lipsurile tonat de fanfară, captivau. In lui. Anul acesta, al. patrulea la şit angajamentul cu peste 1.500
mm âmmM â$ mUnca, realizînd viteze planul de producţie, mi manifestate pe şantierele de tribune, discuţiile au . încetat:
r :if§pllL de înaintare sporite şi nerii de la mina L’o- I, care şi-au depăşit construcţii. miile de hunedoreni urmăreau
efectuînd o 'puşcare ra nea l-au depăşit în planul lunar cu pesfe atent evoluţia formaţiei şcolii
t s» i ţională, minerii de la cursul lunii trecute cu Hotărîrea adoptată în ca profesionale. Şi cînd cu trupu
1.444 tone cărbune. In 900 tone cărbune tiecare. drul şedinţei a stabilit o se rile lor, viitorii oţelari,. furna-
ii rie de măsuri privind îmbu lişti, sau laminatori, au înscris
Pentru cocsari nătăţirea continuă a activi pe gazonul verde cuvîntul rind, n-a fost lipsit de realizări tone. Laminatorii de asemenea
tăţii de pe şantierele de PACE, a izbucnit o furtună de
construcţii social-culturaie. in cinstea aşteptatului eveni- au raportat ¦laminarea a 8.331
Brigăzi de mineri priceperii cu care lu o însemnată contribuţie Acţiuni aia tineretului 'merit. tone lingouri şi blumuri oţel
fruntaşe, ca cea con crează, au reuşit să rea la extragerea celor 674
dusă de Dumitru Vascul, lizeze din nou randa tone cărbune cocsifica- In ¦cinstea festivalului lor, tinerii Prin însuşi specificul oraşu- peste plan.
sau cea condusă de mente sporite. Datorită bii peste prevederile din raionul Orăştie au adunat peste 8
Vasile Apostol de' la acestui fapt, ei au adus planului lunii mai. lui, tinăr, tinere sînt şi agre- N-au rămas mai prejos nici
Uricani, ca urmare a vagoane de fier vechi: In această ac
galele combinatului, tinere şi constructorii, tinerii Intreprin-
şantierele de construcţii, tine- derii de construcţii siderurgice
re şi colectivele care te deser- Hunedoara au realizat econo-
Realizări frumoase la Petrila şi Vulcan vesc. Fabrica de aglomerare a mii la materialele de construc-
minereurilor de fier, aglome- ţii şi montaj In valoare depes-
iii D e şi' au întimpinat o că peste aceste greutăţi, cerea dintre sectoare, ţiune s-au evidenţiat brigada utemistă aplauze ale cărei ecouri s-au ratorul cum i se mai spune, e te 3.000.000 le i; constructorii
serie de greutăţi, mine ei şi-au depăşit sarci cele mai bune rezulta de muncă patriotică de la U. M. Cu- făcut, departe auzite. deservită în exclusivitate de laminorului de 650 mm. au
rii acestor două exploa nile de plan cu aproape te au fost obţinute de gir care a colectat două vagoane de tineri; oţelăria Martin nr. II, păşit mîndri de roadele mun-
tări au depus eforturi 1.000 tone cărbune (mi sectoarele I, II şi III de fier vechi, cca de la fabrica „11 Iu A fost poate cel mai impre e a tineretului: marele lami- cii lor neobosite: marele agre-
susţinute pentru • a-şi na Pelrila) şi aproape la Petrila, şi II, IV de nie1' Orăştie, de la fabrica Chimică, sionant moment al desfăşură nor de 650 mm. de pe albia gat in faţa pornirii.
realiza planul de pro 300 tone cărbune (mi Ia Vulcan. elevii Şcolii medii „Aurel Vlaicu“, ti rii celui de al IV-lea Festival Cernei, e ridicat tot de tineri, Aplicind iniţiativa tinerilor
ducţie. Reuşind să trea- na Vulcan). . In între- nerii întovărăşiţi din satele Tărtăria, orăşenesc al tineretului din (90 la sută din constructori reşiţeni, tineretul noii Hune-
Cioara, Bozeş, Geoagiu ele. Hunedoara. n-au împlinit încă 30 de ani), doare a economisit 5.672 tone
De asemenea brigăzile utenuste de Tinerii raportează fără a mai vorbi de schimba- metal, realizînd astfel, econo-
Toată atenţia întreţinerii muncă patriotică au participat cu mult Prilej de trecere în revistă rile şi brigăzile de tineret în- mii de peste 4.000.000 tei. Ca
elan la curăţitul a peste 1.000 hectare a realizărilor obţinute pe toate (lipite in fiecare sef ţie ¦a corn- vajnici constructori' ai' soda- ¦
Tuurul; moiorusl CONSTANTIN- > culturilor! păşune, plantarea a 5.000 puieţi, la binatului, pe fiecare şantier de lismului, tinerii hunedoreni,
• •> •• - > reparaţii de drumuri, lucrări în pepi ţărmurile ¦'de activitate, festi- construcţie. Şi cum festivalul dină viaţă chemărilor partidu-
ECO BICI, lucrvid Inlr-o cflp p a .d e > e al tineretului, roadele mun- lui şi guvernului, au organi
Sub îndrumarea organelor de partid rumb. In unele gospodării colective, nierele ocolului silvic şi aiteie. I iViAv^W
şi de slat colectiviştii, întovărăşiţii şi din raion ca de exemplu în cele din cii^ au fost închinate festivatu- 2at. 101 brigăzi utemiste de
[ sondoriy intrefine in condiţii, optime ' ţăranii muncitori cu gospodării indi satele Roşia de Secaş şi Miercurea,
viduale din regiunea noastră au ob prima praşilă a porumbului s-a şi ter
, utilajele reuşind să depăşească nor Pentru îmbunătăţirea muncă patriotică, efectuînd
i mele stabilite. In coloana demonstranţilor. w m ore 00.
m ţinut în ultima săptămînă succese im minat. rezistenţei cocsului tinerii cocsari au defilat cu ' .
portante în munca de întreţinere a cul
WMm turilor. Cete mai bune rezultate s-au Mai slab se prezintă situaţia primei capul sus, raportlnd produce- iritară, a căror valoare se n- f
Wmm obţinut de către colectiviştii din raio praşile la porumb în raioanele Brad,
nul Sebeş care au terminat prima pra- rea a 13.809 tone cocs meta- ^a Pade 187.000 lei.
rnWm şilă la floarea-soarelui, sfeclă de za
hăr şi la cartofi. De asemenea ei au Alba şi Haţeg. In raionul Brad s-a .Sporind indicele de utilizare a cup Se constată de asemenea nerespecta- lurgic peste sarcinile de plan. Toate acestea sub semnul
Pentru bunul mers al echipei d e. aplicat praşila Il-a la floarea-soarelui
[ foraj, tractoristul SOPU. DAN, de-! şi sfecla de zahăr în proporţie de prăşit numai 34 la sută din suprafaţa toarelor de cocsificare, prin luarea unor rea procentului de cenuşă in cărbunele Oţetarii, numai echipele de ti- P^di, al prieteniei, al înfrăţirii. |
\ pune eforturi susţinute. El reuşeş- 52 şi respectiv 27 la sută din suprafa însămînfată cu porumb, iar în raioa măsuri cum ar fi mărirea greutăţii şar livrat de preparaţia Luponi. Normele
ţa însămînţată cri acesle culturi. nele Haţeg şi Alba numai 47,5 !a su jelor, menţinerea unui regim termic prevăd 9,5 procente cenuşă în cărbu neret, au dat patriei de ta in- Jn p r im a z i V
*[ te ca printr-o justă exploatare a tă din această suprafaţă. De altfel, în constant, comprimarea optimă a pilo ne. Realitatea arată ca acest procent
Şi colectiviştii, întovărăşiţii şi ţăra ţilor de cărbune, respectarea graficelor nu e respectat, multe vagoane sosind cepuUil anului şi pînă la data >
[ tr a c to r u lu is ă -ş i depăşească ou > nii muncitori cu gospodării individuale raioanele Alba şi Haţeg sînt rămase
! 70—15 la sută sarcinile de plan din raioanele Orăş1te„ Ilia şi Hune de 31 mai.¦data lestivaluluio- Ce nu « la
doara, au terminat praşila l-a pe în
i treaga suprafaţă însămînfată cu floa în urmă şi lucrările de întreţinere a de încărcare şi descărcare a bateriilor, cu un conţinut de 10, 11 şi chiar mai răsenesc, 11.758 tone otel fe s- ioara «"V“'
rea soarelui şi sfeclă de zahăr şi au culturilor de sfeclă de zahăr şi floa cocsarii Combinaluluî siderurgic Hune mult la sută cenuşă. în luna aprilie, Î t,e' pl.an. . • D„ i.n acestea, 7.761
început să te aplice praşila l!-a. Ad. BLAJ
In regiunea noastră se aplică din rea-soarelui. In raionul Alba mai sînt doara au reuşit să producă de la înce bunăoară, media lunară a fost de 9,65
plin prima praşilă la porumb. Pînă vi
neri 29 mai, din cete 70.606 ha. cul de prăşit 79 ha. cu sfeclă de zah'ăr putul anului şi pînă în prezent (a sută, fapt ce a contribuit în bună tone revin oţelarilor de la cele (Continuare In pag, 11-a)
tivate cu porumb, în regiune s-au pră măsură la realizarea unei rezistenţe
şit 41.521 ha., ceea ee reprezintă o şi 55 ha. cu floarea-soarelui, iar în mai bine de 28.000 tone cocs a cocsului de abia 282 kg.
proporţie de 58,80 la sută. Această lu
crare este mai avansată în raioanele raionul Haţeg nu s-a prăşit dccît 60,2 metalurgic, peste plan. Totodată S-a observat apoi — şi aceasta în
iiia şi Sebeş. Numai în raionul Sebeş, repetate rîndtiri, nerespectarea granula
de pildă, s-au prăşit 10.448 ha. cu po la sută din suprafaţa cultivată cu sfe s-au încadrat în sarcina de calitate, t e i stabilite de 0-50 mm. găsindu-se în
vagoane cărbune cu o granulaţie de pes
clă de zahăr şi 90 la sută din cea cul rezistenţa cocsului la tobă fiind lună te 50 mm. ,în propoiţie de 12-36 la Pe marginea concursului
sută. Acest lucru de asemenea a dus
tivată cu floarea-soarelui. de lti.il. mai mare de 280 kg. în fina! la scăderea calităţii cocsului.
Este necesar ca organele de partid Referindu-ne la calitate se constată Fără a contesta greutăţile prepara formaţiilor artistice de amatori
torilor, considerăm că o preocupare
şi sfaturile populare din regiunea noa însă că rezistenţa, cu excepţia lunilor mai intensă faţă de cerinţele de ca
stră să îndrume mai îndeaproape lu ianuarie şi februarie, e sub realizările litate ar fi de natură să îmbunătăţeas
crătorii de pe ogoare, pentru ca aceş { unor luni ale anului trecut, manifes- că situaţia. Că nu s-a făcut totul în ale caselor raionale
tia să acorde toată atenţia lucrărilor tînd în martie şi aprilie o tendinţă de Timpdecjouă zile sala cinematogra
de întreţinere a culturilor — factor scădere (289 şi respectiv 282 kg.). In fului „Eilîmon Sîrbu“- din oraşul Deva a re.1
hotăritor în obţinerea de recolte spori mai, rezistenţa s-a menţinut ia nivelul fost ,locul de desfăşurare al concursului mîneşti a ocupat locul III în întrece-
lunii aprilie. echipelor artistice de amatori ale ca
te la ha. selor raionale de cultură, participan Slab însă -s-a prezentat brigada ar
Dacă media lunară a rezistenţei de te la faza regională. S-au prezentat
tistică de agitaţie care, deşi avea, un
repertoriu legat de anumite' aspede
concrete ' din oraş, artiştii amatori riu
păşeşte admisul, au fost totuşi zile în direcţia satisfacerii cerinţelor cocsari la concurs, 'casele raionale de cultura cunoşteau , nici cel puţin , textul ds
Elevii muncitori în v a ţă care rezistenţa şarjelor a coborît sub lor, o dovedesc şi vagoanele sosite din oraşele Brad, Haţeg, Alba Iulia, brigadă. Era şi normal ca aceştia să
280 kg., fapt care a dus la perturba Hunedoara în 19 mai şi în care s-a Orăştie şi Sebeş.. ¦ Publicul spectator nu poată realiza o interpretare reuşi
La cursurile serale şi fără frecvenţă ale şco Dragostea lor de învăţătură are la bază atenţia rea mersului furnalelor, de unde şi o- găsit cărbune brichete. Dacă aceste bri din Deva a aşteptat cu legitim interes tă, deoarece atenţia lor era . îndrepta
lilor . medii din regiunea noastră învaţă nume acordată de către partidul şi guvernul nostru biecţiile furnaliştllor. chete ar fi intrat în procesul de cocsi faza regională, deoarece se întreceau tă spre silfIer care făcea eforturi
roşi muncitori. Pentru a-şi ridica necontenit pentru formarea de cadre bine pregătite în ficare, ar fi rezultat un cocs de caii pentru locuri frun
calificarea profesională, elevii muncitori se pre toate domeniile de activitate. Analiza cauzelor acestei situaţii scoa tate mult sub rezistenţa admisă. A taşe echipele artis să-i scoată , din în
gătesc cu multă seriozitate la materiile care se te la iveală o seamă de aspecte care cest lucru dovedeşte că preparaţia din tice de amatori de curcătură.
cer. Mai sini puţine zile pină cînd se va închide afectează nu atît munca cocsarilor, cît Lupeni mai are de muncit şi în ce ori ' la c.inci case raio
anul de învăţămlnt. La examenele de sflrşit de mai ates munca preparatorilor din Lu- veşte întărirea disciplinei muncii, com nale de ¦ cultură. In a doua zi a
Descifrlnd în fiecare zi tainele ştiinţei, elevii an, cînd se vor culege roadele muncii depuse, peni, a setnicocsarilor din Călan şi baterea neglijenţei oamenilor de la do Fiecare ¦forrpaţie
muncitori devin mai siguri pe ceea ce fac, se slntein siguri că elevii muncitori vor fi exem a colezti ului secţiei de pregătirea căr zare. concursului, , publi
descurcă mai bine la locurile de muncă, mlpu- ple demne de urmai. bunelui din cadrul uzinei cocsochiml- artistică a încercat
iese cu mai m ultă¦pricepere tehnica nouă. ce a combinatului. In ce priveşte semicocsul de Ia Că să facă totul pen cul devean a avut
Printre elevii sec lan, cocsarii obiectează asupra conţi tru o interpretare
ţiei serale, a şcolii Mai multă atenţie nutului mare de materii volatile şi apă. c î t . mai bună. ocazia să asiste la
medii din Sebeş, materiilor . rime In luna aprilie de exemplu, procentul
se află şi ajutorul de substanţe volatile maxim admis In prima zi a spectacole mult mai
mecanic, de la uzi In compunerea şarjelor ce urmează (16 la sută) a fost depăşit cu peste concursului adică
na electrică Ioan a fi supuse cocsificării în cuptoarele 4 procente. In luna mai, deşi media simbătă după-amia- reuşite, unele dintre
Bălgrădean. Dornic bateriilor de cocs, intră ca principali de volatile în semicocs a scăzut sub ză, s-au produs în
sg-şi ridice nivelul componenţi cărbunele şi degresantuî admis, totuşi au fost zile cînd pro faţa spectatorilor deveni formaţiile ar ele rldicîncţu - se
de cunoştinţe ge (semicocsul). Cărbunele, în marea lui centul s-a ridicat la 18 şi chiar 18,6 tistice din Haţeg şi Brad. Dintre for
nerale şi calificarea majoritate este livrat de minele Lupcnl ia sută. maţiile artistice ale casei raionale de la nivelul fazei
profesională, lină- şi Vulcan, după ce în prealabil a tre cultură din Haţeg echipa de dansuri
rul Bălgrădean ur cut pe îa preparaţia din l.upeni. La umiditate situaţia c identică. Ceeo- fiind apreciată, a primit o menţiune. regionale. Ceva
mează cursurile şco ce afectează îndeosebi calitatea cocsu Celelalte, şi în special brigada artis
lii medii, fiind, e- Aici, cărbunii sînt amestecaţi, cel lui, e inconstanţa procentului de vo tică de agitaţie, s-au prezentat 3lab, nou, care merită a
lev in clasa VHI-a. din Vulcan concurînd în cantitatea to latile şi umiditate, fapt care face ca (îecunosdnd bine nici măcar textul bri
tală într-o anumită proporţie. Date fi găzii. Se înţelege că şi interpretarea fi scos în evi
In !6to: Tov. ind proprietăţile diferite de cocsificare şi rezistenţa cocsului să varieze de ta a fost slabă. denţă, a fost
Ioan Bălgrădean ale cărbunilor de l.upeni şi Vulcan, concertul cti temă „Intîlnire la şeză
rezolvind o proble creşterea procentului de cărbune de la o zi la alta. Nici formaţiile artistice din Brad nu toare“ interpretat de formaţia corală
mă de geometrie. Vulcan şi mai ales inconstanţa aces Tot In privinţa materiilor prime tre au s.atisfăcut pe deplin cerinţele justifi şi orchestra casei raionale de' cultură
tui procent, inlluen'ează negativ cali cate ale spectatorilor. Formaţia corală, din Alba Iulia. Dacă nu ar fi existat
tate < cocsului. Or, se constată o va buie luată în studiu şi soluţionată pro care, deşi a primit o menţiune, avea 0 execuţie deficitară, această forma
riaţie a proccniulni de cărbune din posibilităţi să se prezinte mai bine. ţie ar fi meritat un loc mai bun. Aşa
Vulcan de la 15 ta 32 la sută 0« Ia o blema depozitării cărbunelui de import, Tot de la Haţeg, solistul Nicolae dur 1 s-a acordat locul IU.
O impresie deosebită a lăsat corul
care în contact cu aerul şi apa se bărbătesc din Alba Iulia, care, inter-
pretind cîntecele „Partidul meu“ da
Gh. Danga, „Mama“* de I: (shirescu,
„Anualuza“ de I. Vidu, „Bătă-te legea
de naş" de I. Popescu Runcn'şi „Mă
ria ueichi mărie“ de N. Lungu, a ocu-
V. ALBIT
marşrulă la alta. '(tfiMÜnüare în pag 3-a) ea, interpret de cîntece populare ro- (Continuare In pag- 2*a)