Page 10 - 1959-06
P. 10
Pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI Hr. 1384
IN RAIONUL ILIA Utilaj... părăsit
Noi terenuri redate agriculturii Cu mai bine de un an în urmă, ta
Alba Iulia, pe Platoul Romanilor,
T.R.C.L.H., grupul de şantiere Alba
Iulia, a construit cîteva clădiri pen
Succese îmbucurătoare O lucrare asemănătoare a fost exe prin muncă voluntară, va duce la rea tru o întreprindere din localitate.
cutată şi de către cetăţenii, din satul
In acest an, pe baza recomandări Pojoga. Aici, cu ani în urmă era o lizarea unei economii de aproape Despre timpul de execuţie şi calitatea
lor Consfătuirii de la Constanţa şi a mare baltă care nu aducea nici un
hotărîrii Conferinţei regionale de partid folos, ci numai pagube. Oamenii s-au 450.000 lei. Locuitorii din comuna lucrărilor se pot spune cuvinte de
privind redarea în circuitul agricol a gîndit să facă din această baltă un
u. " suprafeţe tot mai mari de tere teren roditor. Şi, la îndemnul comu Brănişca au început şi ei munca pen laudă. S-a putut realiza construcţia
nuri cît şi ocrotirea altor terenuri de niştilor au pornit bătălia pentru dese
inundaţii, organizaţiile şi organele de carea ei. Cîteva săptămîni în şir ce tru ridicarea unui dig pe malul drept în timp scurt şi datorită folosirii unor
partid din raionul Ilia au iniţiat chiar tăţenii din Pojoga au muncit umăr
din primele luni o seamă de acţiuni. la umăr săpînd un canal care acum al Mureşului care va feri de inunda utilaje printre care şi o macara turn.
In primul rînd, organizaţiile de partid captează apele din această baltă şi
şi sfaturile populare au desfăşurat o le conduce spre Mureş. Cele 35 hecta ţii aproximativ 400 hectare teren ara După terminarea lucrărilor, maca
susţinută muncă politică de masă, care re de „fostă baltă“ pot fi acum culti
în ultimul timp a dat roadele aşteptate. vate. bil. Şi aici, prin munca voluntară a raua turn a fost demontată iirmînd
Astfel, colectiviştii, întovărăşiţii şi ţă
ranii cu gospodării individuale din Şi în satul Balata s-a săpat prin cetăţenilor se va realiza o economie probabil să fie dusă pe alt şantier.
raion au înţeles pe deplin importanţa munca voluntară a cetăţenilor un ca:
pe care o au lucrările de hidroamelio nai de 2.500 metri care protejează de de peste 13.000 lei. De asemenea, în Dar se pare că nimeni nu-şi mai a-
raţii atît pentru ei cît şi pentru eco inundaţii o suprafaţă de aproape 40
nomia naţională. De aceea, încă din hectare. De asemenea colectiviştii din prezent se studiază posibilităţile pentru duce aminte de ea. De mai bine de
primele zile favorabile din acest an ei Şoimuş au mai anexat de curînd la
au răspuns chemării organelor de suprafaţa agricolă a gospodăriei lor deschiderea unui mare şantier regio un an de zile stă demontată in ploa
partid şi de stat participînd cu entu încă 10 hectare care în trecut nu au
ziasm la toate lucrările iniţiate. Numai putut fi folosite. Aceasta prin execu nal de hidroamelioraţii în raza satu ie ,vînt, frig, pradă ruginei şi degra
de la începutul anului şi pînă în pre tarea unui canal lung de vreo 300
zent în raionul Ilia s-au redat agri metri care captează apele şi le condu lui Chimindia. Prin această acţiune se dării. Unele piese au şi dispărut.
culturii, prin executarea unor lucrări ce spre albia Mureşului.
de îndiguiri, desecări şi irigaţii, o su va' reda agriculturii încă o suprafaţă Cum caracterizează conducerea gru
prafaţă de 205 hectare. Lucrările continuă
de 500 hectare. Oamenii din satul pului de şantiere Alba acest lucru ?
Cea mai mare parte din volumul a- Cele relatate mai sus sînt numai cî
cestor lucrări a fost executată de că teva din realizările obţinute de colec Chimindia cit şi cei din Împrejurimi Oare in felul acesta se poate aprecia
tre întovărăşiţii din satul Săcămaş. tiviştii, întovărăşiţii şi ţărani cu gos
Aici, ca şi pe celelalte şantiere de podării individuale din raionul Ilia pe şi-au , manifestat deja dorinţa de a că există interes pentru mai buna fo
hidroamelioraţii, comuniştii au avut un linia muncii de îmbunătăţiri funciare.
r o l, hotărîtor, mobilizîrfU oamenii pen In curînd acestor lucrări li, se vor a- participa cu entuziasm la munca ce losire a utilajelor, pentru reducerea
tru ca lucrările să fie terminate la lătura altele care sînt în curs de e-
timp. Digul înălţat pe malul Mureşu xecutare. se va întreprinde pe acest şantier, costului construcţiilor?
lui de către întovărăşiţii din Săcămaş
prin muncă voluntară, constituie acum Spre exemplu la Hărău pe Valea muncă ce va duce satului o economie FLOREA VASILE
o mîndrie a acestor oameni şi prote Gertejului se lucrează intens pentru
jează de inundaţii o suprafaţă de 120 redarea în circuitul agricol a unei su de 450.000 lei. Printre echipele 'de tîmplăfi corespondent
hsetare. prafeţe de cca. 800 hectare. Executa De menţionat că oamenii şi-au luat fruntaşe, de la întreprinderea
rea acestei lucrări de desecare numai
angajamentul ca toate aceste lucrări de industrie locală „Vasile Prinfr-o întreprindere de transporturi
să fie terminate în cursul acestui an. Roaită" din Haţeg este şi e-
Acest lucru dovedeşte hotărîrea lor de chipa maistrului Alexandru
a traduce în viaţă indicaţiile Consfă Achim, care îşi depăşeşte Treceam cu tovarăşul Boerescu, avem atelierul de sa de lucru, încărcată de scu
tuirii de la Constanţa, cît şi hotărîri- planul lunar cu 10-12 la Boerescu, şeful garajului, tlmplărie, unde se repară păr le : a ieşit azi din reparaţie
le Conferinţei regionale de partid pri sută, dînd în acelaşi timp prin imensa curte de ta mar ţile lemnoase, caroseriile... capitală şi acum l-am pus la
vitor la redarea în circuitul agricol produse de calitate. ginea şoselei, ascunsă în do rodaj pe 24 de ore. Mîine va
a unor suprafeţe tot mai mari de te sul mănunchiului de brazi. Am intrat înăuntru. Un tî- fi montat la maşină,
renuri. IN FOTO : echipa maistru In boxele garajului, garaj năr îmbrăcat in salopetă,
lui Alexandru Achim împre lung aproape cit curtea, se croia cu atenţie nişte piese k
IOAN MANEA ună cu şeful secţiei Ioan din scindură, fără să-şi ridice
Boijte (mijloc). Tovarăşul Damian, planifi
aflau numeroase maşini In ' ochii de la pînza fierăstrău catorul, a deschis un dosar.
revizie. Cîţiva şoferi mlnuiau lui. Alături, o maşină de — Vrem să vă dăm date
C ărţi noi cu pricepere diferite chei, găurit şi mai multe tejghele exacte — a spus dînsul. Pe
montînd şi demontînd şuru de lucru.
tuna aprilie, planul de trans
buri şi p iese: alţii, în picioa — Noi, a continuat tova port pe întreprindere a fost
LITERATURA POLITICĂ ai numerelor şi ai funcţii re, cu mînecile suflecate pînă răşul Boerescu, putem să fa
la coate şi murdari de ulei, cem toate reparaţiile in ate
KARL L1EBNECHT — Cu- lor trigonometrice (calculaţi se străduiau să pornească lierul nostru. realizat în proporţie de 160
vîntări, scrisori şi articole cu 7 zecimale) motoarele.
alese 324 pag. — 12,20 lei ¦k la sută. Cea mai mare depă
448 pag. + 10 pag. cu îoto- Ne aflăm la întreprinderea
graîii în atara textului — Ed. Ştiinţifică de transporturi şi reparaţii O sală spaţioasă cu feres şire a fost obţinută de Nico-
9,60 lei auto Racova-Brad. trele largi. Maşinile insta
'-nai'- Ed. politică INDUSTRIE CHIMICA late în ordine, după o anu lae Anghelescu cu maşina nr.
— Maşinile acestea o să mită socoteală, strălucesc de
VALERIU BUDUR'J - în M.E. POZIN — Tehnologia iasă din revizie numai decît: curăţenie. Doar uruitul saca 26.602 Dv., care şi-a realizat
semnări dintr-un raion co îngrăşămintelor şi sărurilor la ora două trebuie să plece dat al strungurilor te fac să
Activitatea bibliotecii raionale lectivizat (Prin satele ra minerale cu minerii care ies din schimb crezi că te afli totuşi într-un planul ta kilometraj în pro
ionului Negru Vodă, regiu 420 pag. — 16,40 Iei — explica tovarăşul Boe atelier. Muncitorii care lucrea
nea Constanţa, prima regiu Ed. tehnică rescu. ză aici, majoritatea sînt ti porţie de 187 la sută. Am a-
din Ilia poate fi mai bună CONSTRUCŢII flat apoi că tovarăşul Anghe
lescu şi alţii ca dînsul, care
Nu se poate spune că la bi pînă la 22 mai s-au ţinut doar şi-au depăşit planul, lucrea
blioteca raională din Ilia se des zece recenzii, prezentate la sta
făşoară o activitate slabă. (Bele ţia de radioiicare şi căminul cul ză peste programul stabilit
două bibliotecare se străduiesc tural asupra cărţilor „Dulăii“
să atragă un număr cît mai ma de Zaharia Stancu, „Setea“ de şi îşi întreţin maşinile în bu
re de cetăţeni care să împru Titus Popovici, „Lenţa“ de Fran-
mute cărţi. cisc Munteanu etG. S-au mai ţi ne din ţară cu agricultura ? ne condiţiuni. '
nut de asemenea dimineţi de complet colectivizată)
Faţă de cerinţele care se im basm. Dar numai atît. Or, după 152 pag. — 2,25 lei AUREL VLAD — îndrumă Printr-o uşă întredeschisă neri. La întreprinderea 'de trans- v
pun şi faţă de condiţiile mate cum bine se ştie cetăţenii tre se auzea sfîrîitul prelung al — Aceste două strunguri
riale bune care există, numărul buie atraşi la bibliotecă şi prin Ed, politică torul constructorului de dru fierăstrăului mecanic. porturi Racova, s-au făcut în t
cititorilor este. totuşi miG. alte acţiuni. Se pot organiza ION CERNAT — Pentru în muri le-am primit nu de mult de
396 pag. - 16, 70 lei Aici, a spus tovarăşul la uzinele „losif Rangheţ“ tuna aprilie şi însemnate eco- v
Făcînd un calcul asupra nu lecturi în colectiv, expoziţii de tărirea şi dezvoltarea înto din Arad — a precizat ingi
mărului volumelor împrumutate cărţi, conferinţe, seri de între vărăşirilor agricole Ed. tehnică nerul Păcuraru, arătind spre nomii de carburanţi, dintre ¦
în anul acesta, pînă în ziua de bări şi răspunsuri etc Desigur 64 pag. — 1,20 lei cete două maşini n o i; lucrea
22 mai, am putut constata că ză la ele doi băieţi foarte care numai benzină turism în >
că organizînd astfel de acţiuni, Ed. politică buni.
în comuna Ilia s-au împrumu cetăţenii din Ilia ar prinde mai x x x — Complotul contrare valoare de 3.220 lei. Tov. ?
tat cam 60 cărţi pe zi. înseam mult gustul cititului şi ar deveni Cînd am ieşit din atelier,
nă că cetăţenii de aici sînt pre voluţionar al lui Imre Nagy Pentru stîrp irea g înd acului îmi mai răsuna încă în ure Constantin Golgoţiu, a eco- \
prieteni nedespărţiţi ai bibliote ' şi al complicilor săi chi cîntecul metalic al strun
ocupaţi în această privinţă şi gului. Era cîntecul pe care nomist 601 litri benzină în >
că sînt prieteni buni ai bibliote cii. Acest lucru depinde însă de 192 pag. + 56 pag. cu fo tinerii aceştia l-au îndrăgit
felul cum cele două bibliotecare tografii în afara textului — din C o lo r a d o asa de mult... aprilie. ^
cii. Totuşi, pentru numărul lo 4,50 lei
cuitorilor, 60 de cărţi împrumu ştiu şă muncească. Trebuie să Altă încăpere. Aici, e ate — Trebuie să ştiţi, a con- >
existe şi aici mai mult entu Ed. politică lierul de montaj unde lucrea
tate într-o singură ?i ,nu este ziasm şi dragoste de muncă pen Duminica trecută cele 7 şcoli Vaidei, Rîu Alb, Ruşor, Măţeşti, ză tovarăşii Gheorghe Botici tinuat tovarăşul Damian, că >
tru ca operele scriitorilor progre PERIODICE din satele comunei Rîu Alb au Ohaba şi Băieşti au efectuat un şi Cantemir Circu, amîndoi
suficient. sişti şi celelalte cărţi existente organizat cu elevii şi pionierii la îndeplinirea şi depăşirea >
în bibliotecă să pătrundă în ca x x x — Analele Institutului acestor şcoli o acţiune pentru minuţios control la culturile de
Acest lucru se datoreşte fap de istorie a partidului de pe depistarea gîndacului din Colo cartofi de pe o suprafaţă de zeci planului de transporturi şi la
tului că acţiunile întreprinse de sele a cît mai mulţi ţărani mun rado semnalat la culturile de de hectare. Gonstatînd în anumi
citori. cgrtofî din hotarul comunei. te puncte existenţa gîndacului realizarea economiilor, au
bibliotecă în munca cu cartea din Colorado ei au tăcut astfel
nu au fost suficiente. De exem Sub îndrumarea tehnicienei a- posibilă luarea de măsuri nece contribuit majoritatea şoferi- )
plu, de la începutul anului şi
lor noştri. )
— Aşa... exclamă planifi
catorul, arunetnd creionul pe
lîngă C.C. al P.M.R. — nr. gricole Elena Voinicescu şi con sare pentru combaterea acestui masă. Poftim şi realizările pe
luna mai.
1, anul V ianuarie-februa- lucrători de nădejde, după După cum vedeţi, nici în
rie 1959
192 pag. — 4 lei duşi de învăţătorii şcolilor, prin periculos dăunător al cartofilor. cum m-a lămurit inginerul. această lună nu stăm rău.
tre care şi comuniştii Maria Conducerile celor şapte şcoli M-am oprit lîngă un motor Depăşire de plan la transpor
Ed. Scînteia Cristian din Ohaba de sub Pia vor organiza şi pe viitor o ast instalat pe suporţi, care func turi, depăşire de plan la re?
tră, Florian Băluţă din Băieşti fel de acţiune. ţiona ca o maşinărie de cea paraţii, ceva economii de car
LITERATURA ŞTIINŢIFICĂ şi candidatul de partid Mircea sornic. buranţi...
Da|u din Ruşor, cei peste 150 de PETRE FARCAŞIU — E un „Zis“ — spuse tov.
MATEMATICA Botici, sculîndu-şe de la ma ION FADR
corespondent
x x x — Logaritmii zecimali elevi de la şcolile din Coroeşti, corespondent wv-/yy w/ţ
, ....... —v r ryrv
Pacea —baza politicii noastre in succesul acestei politici a devenit chiar să înlocuiască un război cald. World War Three", London, 1959, p. reciproce. Cu toate acestea, statele sor
pjaţra unghiulară a „poziţiei de for Cum se mai poate vorbi după toa cialiste luptă necontenit împotriva „răz
(Urmare din pag. Fa) nii Sovietice, a Republicii Populare domeniul relaţiilor internaţionale este ţă“ a cercurilor imperialiste şi izvorul 101). boiului rece", împotriva cursei înarmă
Chineze şi a tuturor celorlalte ţări realizarea unei linii îndreptate spre în „războiului rece". In martie 1946, în te acestea despre un ^pericol comu rilor, pentru încetarea experienţelor nu
nici un caz sănătoasă, deoarece ea se socialiste. Presa burgheză şi oameni- cetarea „războiului rece" şi destinde discursul rostit ia Fulton, Churchili nist»' care ameninţă Occidentul şi afir „Războiul rece", politica „de pe po cleare şi interzicerea totală a armelor
de stat de seamă din ţările occiden rea încordării internaţionale. a formulat un întreg program ai „răz ma ’ că „vîntui glacial" al „războiului ziţii de forţă" promovată de cercurile atomice şi cu hidrogen, împotriva creă
bazează pe stimularea excesivă şi con tale sînt nevoiţi să recunoască că ini* boiului'rece". rece" s-ar afla sub controlul Uniunii imperialiste din ţările occidentale au rii de baze militare pe teritorii străi
ţiativa pe arena internaţională se află „Războiul rece" nu a fost iniţiat Sovietice ? Mitul „pericolului comu devenit principalul obstacol în calea ne, pentru folosirea spaţiului cosmic
tinuă a spiritului de acaparare, pe în permanenţă în mîiniie Uniunii So de ţările socialiste, ci de cercurile a- In cartea sa „Forţa şi diplomaţia", nist" a fost născocit de cercurile im statornicirii unei păci trainice şi în în scopuri paşnice, pentru lichidarea
vietice şi ale ţărilor socialiste. Cunos gresive din ţările occidentale, în frun apărută în 1958, Dean Acheson, fosr perialiste pentru a justifica în ochii delungate. Această politică, care, în focarelor periculoase de război.
cultul dăunător al învechirii premature cutul fruntaş laburist Bevan, în cu- te cu monopoliştii din S.U.A. Mizînd tul secretar de stat al S.U.A., recu popoarelor „războiul rece,, şi grelele virtutea logicii sale interioare, şi-a gă
vîntarea rostită în Camera comunelor pe o slăbire considerabilă a Uniunii noaşte faptul că „civilizaţia occiden lui consecinţe politice, economice şi sit încununarea în concepţia lui Dulles In pofida afirmaţiilor propagandei
(a mărfurilor. — P.B.), şi în primul din Anglia la 27 aprilie a.c., a sub Sovietice în cel de-a! doilea război tală a secolului al XX-lea a genetat toc morale pentru oamenii muncii. După de balansare „pe marginea războiu occidentale, iniţiativa de pace a ţă
liniat, referindu-se la conferinţa mi mondial şi pe faptul că după război mai în Statele Unite ideea realizării cum arată Zilliakus, cunoscut militant lui", nu a adus iniţiatorilor şi inspira rilor socialiste nu oferă nimănui „nipi
rînd pe recunoaşterea tacită a nece niştrilor Afacerilor Externe şi la con va începe un „veac american", vea unor ţeluri nelimitate cu ajutorul u- pe tărîm social din Anglia „se fac torilor ei — imperialiştii americani — un fel de avantaje materiale", în
ferinţa şefilor de guverne, că trata cul dominaţiei S.U.A. asupra lumii, nei forţe nelimitate". (Dean Acheson: încercări de a justifica această politică rezultatele dorite, deoarece ea nu a pu schimb creează condiţiile necesare pen
sităţii de a continua războiul rece". tivele dintre Răsărit şi Apus vor avea cercurile imperialiste şi-au greşit soco ^Power and Diplomacy", Harvard U- din punct de vedere ideologic, identi- tut să împiedice creşterea forţei siste tru a pune capăt „războiului rece",
loc exclusiv datorită iniţiativei Uniu telile. După război, forjele păcii, de? niversiţy Press, 1958, pag. 34). ficînd cu comunismul toate formele de mului mondial âl socialismului şi a pentru realizarea dezarmării şi stabi
Pentru monopoluri, producţia de nii Sovietice. mocraţiei şi socialismului s-au întării indignare stîrnite de rînduielile socia mişcării de eliberare naţională a po lirea unor relaţii între state care să
considerabil. Iată de ce organizarea Reînvierea spiritului revanşard în le existente şi toate manifestările na poarelor din Asia şi Africa. excludă războiul ca mijloc de rezol
armament este cel mai avantajos bu Influenţa iniţiativei ţărilor socialis democratică a lumii după război n-a Germania occidentală şi crearea sta ţionalismului anticolonialist". vare a problemelor litigioase.
te se manifestă şi în faptul că în fost pe placul imperialiştilor şi ei au tului militarist de ia Bonn se numără Pentru imperialişti „războiul rece"
siness, In perioada postbelică, în ţările din Occident un număr tot mai început să urzească planuri de „înlă printre principalele scopuri ale inspi Pe zi ce trece ideologilor imperia este calea de pregătire a unui adevă Ţările socialiste
mare de oameni politici de seamă re turare“ a socialismului. Cercurile gu ratorilor „războiului rece". Bonn-ul îm lismului le esle tot mai greu să ducă rat război. Oare nu acest lucru îl do sînt pentru tratative
Statele Unite, în producţia de ar nunţă la concepţiile învechite şi ne- vernante din S.U.A. şi-au bazat cal piedică rezolvarea tuturor problemelor „războiul rece"' servindu-se de versiu vedesc acţiunile întreprinse de pute
reaiiste cu privire la rezolvarea pro culele lor iluzorii pe faptul c | economia internaţionale importante: problema nea după care Uniunea Sovietică s-ar rile atlantice în perioada de după răz şi acorduri
mament şi muniţii, care aduce mo- blemei germane. O dovadă în aceas Uniunii Sovietice a suferit uriaşe pre dezarmării, a securităţii colective în pregăti să atace „lumea occidentală", boi în domeniul politicii externe? A-
tă privinţă o constituie dezbaterea în judicii în timpul celui de-al doilea Europa, problema germană şi altele. iar lupta maselor muncitoare din ţă nul 1949 — crearea N.A.T.O.: anul Un succes incontestabil al politicii
nopolişţilor profituri colosale, sînt sufleţită a diferitelor planuri de slă război mondial. Un alt factor, tot a- Conştient de faptul că în vremurile rile capitaliste pentru libertăţi demo 1950 — agresiunea tîlhărească împo de pace a ţărilor socialiste în con
bire a încordării în Europa, discuţia tît de iluzoriu şi de vremelnic în cal noastre politica revanşardă nu poate cratice, pace şi socialism, precum şi triva Republicii Populare Democrate diţiile „războiului rece" este recunoa
ocupaţi anual aproape 6.000.000— largă în legătură cu o „zonă de des culele imperialiştilor a fost monopo fi dusă decît în condiţiile „războiului lupta popoarelor împotriva colonialis Coreene; anul 1956 — încercarea im şterea de către puterile occidentale a
tindere" în centrul Europei şi cu redu lul S.U.A. în ceea ce priveşte bomba rece", Bonn-ui depune toate eforturile mului vechi şi nou ar constitui o ac- perialiştilor de a răsturna puterea popu metodei tratativelor în rezolvarea pro
7.000.000 de oameni. In fond, aceasta cerea forţelor armate în această regi atomică. De aici Churchili a tras în pentru a nu admite nici un fel de tivitate comunistă de subminare", o lară ţn Ungaria şi agresiunea împo blemelor internaţionale. In martie 1959,
une. De asemenea şi „planul P.Ş.D.G. 1945 concluzia că relaţiile cu U.R.S.S. i;dezgheţ“ în atmosfera internaţională. „agresiune indireotă" etc. Mulţi oameni triva Egiptului... Această listă poate fi H. Macmillan, primul ministru al Ma
este o irosire absurdă a forţelor de în problema germană" dovedeşte că cer sînt posibile numai ^cu condiţia ca din Occident care nu se situează nici complectată cu multe alte fapte, nu rii Britanii, a aprobat. principiul po
curile conducătoare ale Partidului so poporul rus să recunoască forţa anglo- Documentul secret al Ministerului de decum pe o poziţie opusă capitalismu mai puţin grăitoare, dacă ne vom a- trivit căruia „deosebirile de concep
producţie ale societăţii. Paul Ba- cial-democrat din Germania nu mai amerjeană“ (W. Churchili: The Se- Război al R.F.G., întocmit la 4 martie lui au început să-şi dea seama că pa minti de acţiunea provocatoare a im ţii ale statelor trebuie înlăturate pe
pot să r.u ţină seama de largul răsu cond World War", voi. Vi, London, 1959 şi intitulat „Lupta psihologică — cea este ameninţată nu de ţările so perialiştilor americani împotriva Re calea tratativelor şi nu prin folosirea
ran, profesor la Universitatea din net pe care l-au avut propunerile gu 1955, p. 429). domeniu nou al războiului şi al con cialiste, ci de politica agresivă a cer publicii Populare Chineze, în regiunea forţei“ (din Comunicatul sovieto-en-
vernului sovietic şi propunerile R.D.G. ducerii" (ziarul „Neues Deulschland" curilor imperialiste. Astfel, Wright Mil strîmtorii Taivanulul, de debarcările a- g|ez din 3 martie 1959).
Stanford, subliniind uriaşa influenţă in problema germană. In ianuarie 1946, într-un memoriu din 26 martie 1959), aruncă o lumină ls, profesor american de sociologie, în cnericanilor şi englezilor în Liban şi
special, Ţruman a expus bazele noii vie asupra concepţiei ;jrăzboiului rece“, cartea sa recent apărută „Cauzele celui Iordania, de crearea de baze militare Tot atunci majoritatea ziarelor ame
exercitată de „negustorii morţii'1 con iniţiativa de pace a ţărilor socialis politici americane faţă de U.R.S.S., adoptate de guvernul de la Bonn. de-ai treilea război mondial", condatn- pe teritorii străine, de repetatele ame ricane scriau că politica consecventă
te dovedeşte năzuinţa lor de a pune politica „pumnului de fier şi a terme Preconizînd folosirea mijloacelor răz nînd„mersul în derivă şi tendinţa" ninţări ale imperialiştilor de a folosi de pace a guvernului spvi.etjc s-a sol
temporani şi de aliaţii lor conştienţi capăt „războiului rece". Congresul al nilor categorici" (H. Truman: „Me- boiului psihologic, menite să zădărni spre război a oligarhiei de la Was bomba atomică etc. dat pju un rezultat de o importanţă u-
XXI-lea a) P.C.U.S. a arătat că una moirs", voi. f, New York, 1955, pag. cească destinderea încordării interna riaşă: recunoaşterea de către pulerjle
şi involuntari asupra politicii guver dintre sarcinile principale ale partidu 552). După terminarea celui de-al doi ţionale şi tratativele internaţionale pre hington, scrie: „Singurul punct de Ţările membre ale N.A.T.O. au res occidentale a necesităţii rezolvării pro
lui comunist şi ale Ţării sovietice în lea război mondial, tocmai speranţa cum şi menţinerea stării de „lipsă vedere real în ceea ce priveşte pins, de a lungul îniregii perioade de blemelor litigioase pe caiea tratative
nului S.U.A., scrie in revista „Na războiul este acela că duşma 10 ani de existenţă a acestei organi lor, inclusiv pe calea tratativelor Ia
permanentă a păcii“, documenlul arată nul este războiul, şi nu Ruşi»“ zaţii agreşive şi antipopulare, toate nivelul cel mai înalt.
tion" că o dezarmare reală „fără doar propunerile făcute de ţările socialiste
că uneori desfăşurarea luptei psiholo (C. Wright M ills: . „The Causes of în vederea întăririi păcii şi încrederii Ştatele socialiste au făcut propuneri
şi poate ar tulbura considerabil orga gice sub forma „războiului rece“ poate
nizarea economiei americane“, dar că
„A EVITA ŞOMAJUL CU AJUTORUL
CURSEI ÎNARMĂRILOR REPREZIN
TĂ CULMEA NEBUNIEI SOCIALE".
Oamenii muncii din toate ţările
ştiu că singura cale pentru asigu-
rea bunăstării poporului este calea
construcţiei paşnice pe care o urmea
ză ţările socialiste. Aceasta este caiea
păcii, şi nu a războiului.
Iniţiativa de pace
şî „războiul rece“
Siiuaţia internaţională contempora
nă este determinală înir-o uriaşă mă
sură de iniţiativa de pace a Uniu
