Page 11 - 1959-06

Nr. 1384
Organizaţia de partid se preocupă
en răspundere de întărirea
rîndurilor sale
Din rînduil harnicului colectiv
de muncitori de la grupul de
şantiere montaj I din cadrul
I. C. S. Hunedoara s-au ridicat
numeroşi membri şi candidaţi de
partid, oameni oare se bucură
ae prestigiu printre tovarăşii lor
de muncă. Despre organizaţia
de bază de aici, despre telul cum
ea se preocupă de creşterea rîn­
durilor sale s-au spus multe lu­
cruri bune.
în octombrie anul trecut, cu
prilejul alegerilor organelor con­
ducătoare de partid, ca secretar
al biroului organizaţiei de bază
a fost ales tov. Iosii Bocan, un
comunist cu o bogată experienţă
în munca de partid şi un apre­
ciat muncitor. Atunci, cînd a luat
cuvîntul în numele membrilor bi­
roului nou ales, s-a .angajat să
muncească cu toată răspunderea
şi priceperea sa pentru ca orga­
nizaţia de bază să-şi îndeplinea­
scă aşa cum se cuvine rolul de
conducător politic în cadrul gru­
pului de şantiere, să muncească
împreună cu ceilalţi comunişti
din organizaţia de bază. pentru
a primi în rîndurile partidului pe
cei mai buni muncitori care do­
vedesc prin fapte că merită titlul
de membru a! partidului. Şi, se­
cretarul şi-a ţinut cuvîntul dat.
încă de la început, în munca de
primire de noi membri în partid,
a antrenat întregul birou at or­
ganizaţiei de bază şi pe alţi co­
munişti eu o bună pregătire po-
litico-ideologică. In şedinţele de
lucru, în adunări generale de
partid, periodic, li şe a rd ă comu­
niştilor că una. din sarcinile cele
mai importante este educarea
muncitorilor, astfel îneît cei mai
înaintaţi dintre ei să poată de-
veif candidaţi şi apoi membri
de partid. Şi, s,e poate spune, că
s-au obţinut rezultate bune. In
perioada care a trecut de la a-
iegerea noului birou al organi­
zaţiei de bază au fost primiţi 36
candidaţi şi 21 noi membri de
partid, iar în prezent la biroul
organizaţiei de bază există încă
8 cereri înaintate de muncitori
care îşi manifestă dorinţa de a
intra în rîndurile candidaţilor de
partid.
Ca metodă principală folosită
în educarea muncitorilor pentru
a deveni candidaţi de partid este
munca pqliţică cu fiecare om.
Membrii de' partid cei mai bine
pregătiţi au sarcini în privinţa
aceasta. Ei vorbesc cu muncito­
rii despre drepturile şi îndatori­
rile membrilor de partid, despre
politica partidului nostru, $co-
ţîncl în evidenţă faptele frumoa­
se ale comuniştilor din cadrul
şantierelor. Gel mai bine lucrea­
ză în această direcţie comuniştii
Constantin Daragiu, Teodor Ma-
lancea, Traian Rusu şi Iosif Bo-
,can secretarul organizaţiei de
raţionale în vederea soluţionării nume­
roaselor chestiuni litigioase în relaţii­
le !nicrnaţipnale. Uniunea Sovietică a
făcui numeroase prppuqeri privind re­
ducerea treptată a armamentului obiş­
nuit, interzicerea ' totală şi necondiţio­ problema germană în ansamblu. A-
nată a tuturor tipurilor de arme nu->
cleare, încetarea experienţelor cu arma
atomică şi cu hidrogen, instituirea u-
nui control internaţional în vederea
preîntîmpinării unui atac prin surprin­
dere. Statele participante la Traţaţul
de Iq Varşovia aii propus statelor mem­
bre ale N.A.T.O. să încheie un acord
de neagresiune între cele două orga­
nizaţii. Guvernul sovietic a propus
guvernelor ţărilor membre ale
N. A. T. O. să şe ajungă la o
înţelegere în privinţa introducerii în
textele Tratatului de la Varşovia şi ale
Pactului Atlanticului de nord a unor
articole în care să se stipuleze re­
fuzul de a acorda ajutor agresorilor.
Principala problemă europeană care
nu a fost reglementată după cel de­
al doilea război mqndial este proble­
ma germană. Ţările lagărului socialist
caută să rezolve această problemă în
interesul păcii, în interesul poporului
german. Statele Socialiste sînt convinse
că adoptarea de comun acord, in ca­
drul tratativelor de la Geneva, a unor
hotărîri' în cele două probleme de cea
mai mare importanţă ale contempora­
neităţii : încheierea Tratatului de pace
cu Germania şi lichidarea regimului de
ocupaţie în Berlinul occidental, ar pu­
ne cauza păcii în Europa pe o bază
solidă.
Proiectul sovietic al Tratatului de
pace cu Germania îmbină asigurarea
drepturilor poporului german, suvera­
nitatea Iui deplină, toate posibilităţi­
le unei dezvoltări democratice paşni­
ce cu măsurile necesare pentru mem
ţinerea securităţii popoarelor şi a pă­
cii în Europa. „încheierea Tratatului
V-----I---A----ŢL--A---:---D-----E------P----A----R-----T----I- —D
bază. Aceştia îşi îndeplinesc de
altfel conştiincios toate sarcinile
de partid. Oricînd au ocazia, ei
leagă discuţii cu muncitorii, le
recomandă să citească ziare,
cărţi, le explică articole din sta­
tut, îi ajută în muncă.
Lăcătuşii Mihai Dinu şi Du­
mitru Ispăşan, sudorul Constan­
tin Vasile şi alţi cîţiva munci­
tori fruntaşi doreau din inimă
să devină membri de partid, dar
ei nu ştiau cUm să procedeze.
Comuniştii le-au explicat. Le-au
spus că membru -al partidului
nu poate fi oricine, ci numai a-
cei muncitori care sînt cinstiţi şi
dovedesc prin fapte că merită a-
cest lucru. Muncitorii i-au as­
cultat. Au început să lucreze mai
bine, mai hotărîţi, au Revenit
fruntaşi şi apoi, ajutaţi ae co­
munişti, şi-au pregătit documen­
tele necesare pe oare le-au îna­
intat biroului organizaţiei de ba­
ză. Acum ei se numără printre
cei mai activi muncitori şi can­
didaţi de parţid. Şi utemisful
Vasije Dina şi-a înaintat cerere
de primire în rîndul candidaţi­
lor de partid. El a fost reco­
mandat de către comuniştii Iuliu
Iazberini şi Traian Jula care îl
cunosc bine, ca pe un muncitor
sîrguincios, de încredere. Exem­
ple de felul cpm se duce munca
de educare cu fiecare muncitor
pentru a creşte noi candidaţi de
partid, s-ar putea cita încă mul­
te. Greşit este însă faptul că bi­
roul organizaţiei de bază s-a li­
mitat doar la folosirea acestei
meţpde de educare a muncitori­
lor, deşi s-ar putea folosi încă
multe altele.
Cu toate că şi-a propus, de
pildă, să ţină în faţa activului
fără de partid şi a utemiştilor
dteva expuneri despre trecutul
glorios de luptă al partidului,
despre calitatea de membru do
partid şi altele, acest lucru n-a
fost însă, realizat, ceea ce con­
stituie o lipsă a biroului orga­
nizaţiei de bază. l>psă care va
ţrebui lichidată în cel mai scurt
timp.
Biroul organizaţiei 'de bază
trebuie să se străduiască a găsi
metode de educare care s-au do­
vedit cele mai eficace. N-ar îi
rău, spre exemplu, dacă la ga­
zeta de perete ar apare articole
despre munca şi faptele comuniş­
tilor, dacă s-ar organiza convor­
biri pe diferite teme între mem­
bri de partid vîrstnici şi munci­
tori fără partid cp prilejul că­
rora să se vorbească acestora
despre lupta dusă de partid în
anii grei ai ilegalităţii, să se vi­
zioneze în colectiv filme cu con­
ţinut poliţie, educativ eţc.
Educaţia candidaţilor de par­
tid este de asemenea o proble­
mă care încă nu e rezolvată în­
deajuns de binş. Toată munca
de pace cu Germania — se arată în
nota din 25 martie 1959 a guvernului
R.D.G. adresată guvernului U.R.S.S.
— ar însemna începutul rezolvării paş­
nice a tuturor problemelor legate de
ceasţa ar constitui un pas esenţial pe
calea înţelegerii reciproce şi a apro­
pierii celor două state germane în
vederea creării unei confederaţii ger­
mane şi ar deschide drumul cel mai
scurt pentru contopirea celor două sta­
te germane". Statele socialiste se si­
tuează pe poziţia că apropierea şi în­
ţelegerea dintre R.D.G. şi R.F.G. se
pot realiza mimai de către germani
înşişi, fără vreun amestec din afară.
Propunerea guvernului sovietic de a
şe lichida Tălpăşiţele regimului de o-
cupaţie din Berlin şi focarul primejdios
al „războiplpi rece“ care s-a creat aici
şi de a se transforma Berlinul occiden­
tal într-un oraş liber demilitarizat a
fost aprobată în mod unanim de toa­
te ţările socialiste.
Ţările socialiste depun maximum de
eforturi pentru a se ajunge la înce­
tarea experienţelor cu arma nucleară.
Nu din vina lor Conferinţa de la Ge­
neva a celor trei puteri cu privire la
încetarea experienţelor cu arma nuclea­
ră durează de cîteva luni. Guvernul
Statelor Unite ale Americii, după ce
a aprobat concluziile experţilor de la
Geneva, a revenit chiar în cursul lu­
crărilor conferinţei asupra hotărîrii lua­ prim pas spre 0 vastă campanie pen­
te şi a propus noi condiţii pentru în­
cetarea experienţelor nucleare, condi­
ţii care ar permite S.U.A. să creeze şi
pe teritpripl •!U.R.S.S. baze pentru ser­
viciul său de spionaj militar şi să ob­
ţină dreptul ca avioanele sale să e-
fectueze zboruri deasupra teritoriului
sovietic. A prezenta asemenea condiţii
înseamnă a căuta să obţii avantaje u-
nilnteraje pentru ţine în daune intere­
selor Uniunii Sovietice.
Propunerea preşedintelui Ş.ţJ.A. cu
DRUMUL SOC!ALISMULUT Pag. 3
. '¦ . ’- Cum a fost redus preţul de cost
\ al tonei de cărbune
S. ... •••• • : • • la mina
In primele 4 luni ale anului lizările colectivului. Este sufici­
minerii' de la Petrila au luptat ent să amintim doar, că. numărul
cu multă însufleţire pentru tra ­ absenţelor nemotivate a scăzut
ducerea în viaţă a sarcinilor tra ­ cu 57 la sută faţă de primele
de educaţie se mărgineşte ta în- sate de Conferinţa regională de 4 luni ale anului 1958, ceea ce
cadrarea .lor în învăţămîntul de: partid. Sporirea producţiei de a influenţat în mare măsură rea­
partid/ Acest lucru este insufi­ cărbune şi reducerea preţului de lizările amintite.
cient. Candidaţii de partid tre­ cost au constituit preocupările
buie să fie îndrumaţi să 'frec-- lor principale. Pentru, reducerea consumului
' venteze cu regularitate bibliote­ de energie electrică s-au luat
cile, să citească literatură poli-' Rezultatele obţinute au îndrep­ măsuri de oprire a compresoa-
, tică, presa de partid, să aibă tăţit pe deplin aşteptările. In relor între schimburi. In ace­
încredinţate' sarcini concrete, iar perioada amintită, minerii petri- laşi. timp minerii au folosit cît
comuniştii să-i ajute pentru a le leni aii extras în afara sarcinilor mai raţional utilajele în abataje.
duce la îndeplinire.’ : de plan 12.000 tone de cărbune
energetic, reducînd în acelaşi La acest capitol nu s-a făcut
Folosirea cu pricepere a 's ta ­ timp. preţul de cost pe tona ex­ îpcă totul. Serviciul electro-me-
giului de candidatură pentru e- trasă cu aproape 5 lei în pri­ canic (energetic şef, ing. Moşes-
ducarea în spirit comunist a ce­ cu) urmează să înzestreze sec­
lor care solicită intrarea în par­
tid are o însemnătate deosebită mul trimestru şi cu 4,5 lei în toarele productive cu contoare,
pentru îmbunătăţirea calităţii
muncii de partid. Stagiul de can­ luna aprilie. La baza acestor rea­ peptru a avea un control riguros
didat este un. bun prilej de veri­
Datorită făptuirii că lună de lună In sprijinul activifăfii lizări se află de bună seamă o asupra consumului de energie e-
ficare, este o şcoală de călire a îşi depăşesc, norma cu 17-19 pro­
cente, că dau lucru de bună ca­ de pază contra muncă susţinută, bine organiza­ lectrică la fiecare sector în par­
viitorilor membri de partid în litate, tinerii cazangii Viorel Bota
şi Ioan Rili de la . Atelierele C.F.R. incendiilor tă şi coordonată. te. In afară de aceasta, vor tre­
, spiritul cunoaşterii şi însuşirii Simeria sini exemplu în muncă
politicii partidului.V*I pentru tovarăşii lor. A păzi bunurile socialiste şi încă de la începutul anului, bui prevăzute cu întrerupătoare
particulare- împotriva incendiilor
V. P. Clişeul nostru ii prezintă la lo­ nu este un lucru uşor şi simplu. problema reducerii consumului unele circuite electrice de ilu­
cul de muncă. In această activitate se cere a îi
atrasă întreaga populaţie. Pentru de material lemnos a fost pusă minat de la suprafaţă, care în
a se putea. face acest lucru, este
necesar ca fiecare om al muncii în discuţia organizaţiilor de ba­ prezent, din cauza lipsei acesto­
să cunoască .regulile, de preveni­
re a incendiilor. ză, precum şi în consfătuirile de ra funcţionează şi ziua.
Pentru a putea realiza acest producţie pe sectoare şi exploa­ Pentru înlăturarea pierderilor
lucru, şeful formaţiei voluntare
M asuri pentru scurtarea term enului de paza contra incendiilor din tare. In acelaşi timp, în abataje, de presiune la transportul aeru­
comuna. Gîrbova a ho.tărît să
de dare in folosinfă şi reducerea popularizeze pe raza comunei minerii dădeau bătălia pentru lui comprimat în subteran prin
rolul formaţiei- şi să atragă în
sprijinul ei cît mai mulţi locui­ depăşirea planului de producţie, furtunurile de cauciuc, va tre­
tori. In acest scop, el ştie .să so­
prefului de cost al construcţiilor licite sprijinul comitetului execu­ gospodărind cu grijă, materialul bui ea pe măsură ce lucrările
tiv al sfatului popular comunal,
Şantierul tur. 2 din cadrul grupului vîrfurilor în necesarul de. forţă de ai şcolii elementare din locali­ lemnos. de'exploatare avansează, să fie
tate şi a altor instituţii de pe
IV şantiere al I.C.S. Hunedoara, a muncă pentru diferite meserii (zidari,, raza comunei. In acţiunea de Datorită eforturilor depuse, în prelungite conductele metalice,
popularizare au fost antrenaţi
atacat lucrările de construcţie prevă­ dulgheri etc)., a fost aplicată pentru tovarăşii Petru Oprişan, directo­ primele 4 luni alé anului s-a a- pentru ca furtunurile să fie cît
rul şcolii elementare, învăţătoa­
zute pe anul 1959 abia la începutul a grăbi iniţial ritmul lucrărilor. Ata­ rele Ana Rahovean, Cornelia Bă- juns la o viteză de ayansare a mai scurte. De asemenea, vor
celei de a doua decade a lunii. mai. carea succesivă (cum ar fi fost nor­ lăceanu şi Ana Stratan, directo­ lucrărilor de exploatare propriu- .trebui luate măsuri de înlăiura-
rul căminului cultural, tov. Va-
Acest lucru se explică prin întîrzie- mal), a celor trei lanţuri ar fi în- zisă care a depăşit cu mult pe , rea suflurilor de aer pe conduc­
si'.o Ursii şi alţii.. Cu ajutorul
rea sosirii proiectelor şi devizelor pen­ tîrziat ritmul lucrărilor. acestora a foşţ pregătiţ un reu­
şit program artistic. Programul
tru noile tipuri de apartamente. Pentru a nu scumpi preţul de cost, a constat din conferinţa „Ce a- cea realizată în anii precedenţi. te, mai cu seamă la sectorul IV.
părăm noi ?“ — din care a re­
Cele amintite însă, nu-i împiedică s-au făcut organizări minime, mergîn- zultat rolul formaţiei voluntare Necesarul lucrărilor de întreţi­ Cit priveşte consumul de ma­
de pompieri . — după care...au
cîtuşi de puţin pe constructori — după du-se pe lucrările de organizare exis­ nere a- galeriilor secundare a scă­ terial exploziv, deşi la acesta nu
fost prezentate recitări, jocuri
cîte spun ei — să-şi ducă la înde­ tente înqinte pe şantier. Astfel, apro­ zut simţitor. 6a urmare a aces­ s-a stabilit un consum specific,
populare, !3 care şi-au adus a-
plinire cu succes şarqnile trasate de vizionarea brigăzilor la noile construc­ portul gospodinele Maria Neagu, tui fapt, precum şi a extinderii s-a constatat că faţă de anul tre­
Maria Cornea, Elena Cioca cît
Conferinţa regională de partid. Pînă ţii se face pe cale ferată îngustă. şi pompierii voluntari Petru Ra­
du, Nicolae Părăian şi alţij.
la sfîrşitul lunii mai, la patru blocuri Utilizarea camioanelor auto, care după armării metalice şi în bolţari, cut el a fost depăşit cu sută la
Spectacolul a contribuit şi mai
diţi cele 7 intrate în. lucru, a fost ri­ cît se ştie este foarte costisitoare, s-a mult la întărirea prieteniei din­ consumul specific la lemn de sută. Depăşirea este explicabilă
dicată zidăria în roşu pentru parter, exclus cu desăvîrşire. Staţiile de be­ tre membrii formaţiei voluntare mină a,scăzut sub procentul ad- întrucîtva dacă se are în vedere
Ia alte două au fost terminate fun­ ton sînt amplasate aşa fel, îneît fie­ de pompieri şi restul locuitorilor mţş.. că în anul trecut, 29,6 la sută
din comuna Gîrbova, cît şi la
daţiile, !ar la cel de-ql şaptelea tur­ care deserveşte simultan două obiecte Din iureşul întrecerii socialis-' din producţia totală a minei se
creşterea prestigiului acestei for­
narea fundaţiei era într-un stadiu a- (blocuri). maţii în comună.
vansaf. Toate acestea vor reduce preţul de NICOLAE RADU te, care a cuprins toate brigăzile exploata în figuri, pe cînd în a-
In felul acesta, planul fizic pe luna cost pe apartament cu 4.500 lei, faţă corespondent şi sectoarele minei, a mai re­ nul acesta se exploatează abia
respectivă a fosţ realizat în propor­ de cel prevăzut în devize. Adică, în zultat îndeplinirea unui obiectiv 11,9 la sută.
ţie de 160 la sută. Economiile la pre­ loc de 35.000 lei, un apartament va important: randamentul de o to­ Cu toate acestea, consumul
ţul de cost şînt şi ele apreciabile. costa 30.500 lei. nă pe post pe întreaga exploa­ este destul de mare. De aceea
Constructorii ne asigură că, cu toa­ Şi acum ceva 'despre brigăzi. tare. Pentru a ajunge la pn ran­ este necesar ca pe viitor să se
te greutăţile întîmpinate la începutul Pentru scurtarea termenului de dare
anului, îşi vor realiza şi* chiar -depăşi-,, 4m- folosinţă a lucrărilor, au fost or­ dament care să depăşească o acorde mai multă atenţie ampla-
sarcinile de plan pe qnul 1959. ganizate brigăzi complexe, compuse t,onă pe post, au fost reduse în să'rif cît mâi judicioase a găuri­
Succesele obţjpuţe îri luna mai se din peste 20 de oameni. O asemenea perioada de care ne ocupăm lor în fronturile de lucru, ceea
datoresc în primul rînd dorinţei con­ brigadă execută două blocuri de roşu, multe posturi neproductive. ce va influenţa atît asupra eco­
structorilor de a da în folosinţă oa- inclusiv tcncuielile, în 116 zile. A- Drept urmare • productivitatea nomisirii materialului exploziv,
menilor muncii locuinţe numeroase, de ceasta conform planificării. In reali­
bună calitate şi la un preţ de cost tate însă, ele au luat-o cu mult îna­ muneji a crescut cu pesţe 14 la cît şi asupra calităţii cărbunelui.
cît mai redus. La aceasta se mai a- intea timpului. Dacă vorbeşti despre şută faţă de aceeaşi perioadă a Evitîndu-se sfărîmarea măruntă
daugă şi o serie de nrâsuri organiza­ realizarea normelor cu Ioan Roşianu, anuluţ ţrecut. In felul, acesta a rocii, şistul vizibil va putea fi
torici bine chibzuite, luate ' de corn Andrei Weber, Paul Semeş, sau Sa- s-au realizat economii însemnate ales cu mai multă uşurinţă,
ducerea şantierului, sub îndrumarea moil Sonleitner, şefi de brigăzi frun la cheltuielile pentru salarii di­ iar penalizările la calitate din
biroului organizaţiei de bază. taşe în întrecerea socialistă, nu-ţi
Să vedem în câteva cuvinte, în ce spun decţt jndipj între 1,5 şi 3. recte. partea preparaţiei Petrila se vor
constau aceste măsuri. Hotărîrea plenarei .C.C. al P.M.R. din Nu se pqate trece cp vederea micşora.
Pentru executarea celor 7 blocuri noiembrie 1958, care stabileşte durata nici' faptul că în anul acesta, da­ Inlăturînd şi aceste cîteva de­
in curs de construcţie, ş-a introdus construcţiei unui bloc la cel mult 6 torită muncii susţinute" a órgani- ficienţe din munca sa, colectivul
metoda de lucru în trei lanţuri para­ luni, esţe respectată cu stricteţe. Tran­ zşţiilor de partid, s-a făcut sim­ minei Petrila va putea reduce pe
lele. Această metodă, de atacare pa­ şa de blocuri atacată în prezent va fi ţită o atitudine nouă a oameni­ viitor şi mai mult preţul de cost
ralelă a lanţurilor deşi nu este re­ dată în folosinţă locatarilor începînd
comandabilă, deoarece duce la crearea din trimestrul IV al anului curent. lor fată de muncă şi faţă de rea­ al tonei de cărbune.
privire la încetarea experienţelor nu­ împotriva înzestrării forţeţor armate nului Pacific. colaborări între statele din această monstrează justeţea concluziei că în
mai în atmosferă, pînă Ia înălţimea parte a Europei. Trebuie totuşi su­ condiţiile victoriei depline şi defini­
de 50 km., este inconsistentă, deoare­ germane fn vederea unui război nu­ Este bine cunoscută iniţiativa gu­ bliniat că în timp ce Republica tive a socialismului în U.R.S.S. şi ale
ce aplicarea ei în practică n-ar face Populară Romînă şi celelalte ţări aie înfăptuirii planurilor de construire des­
decît să inducă în eroare opinia pu­ clear". Fireşţe c ă , aceasta poate să vernului R.P.D. Coreene cu privire lagărului spcialisţ* îşi îndreaptă efor­ făşurată q comunismului, ale succese­
blică, întruoît exploziile ar continua ducă la „cererea de a se retrage for­ la reunificarea paşnică a Coreei şi turile spre consolifjarpa păţjj, unele lor ţărilor socialiste din Europa şi A-
sub pămînt şi la mari altitudini. Iată guverne ale statelor balcanice, sub sia în construirea socialismului, se
de ce opinia publică mondială iubi­ ţele armate americane, întrucît se ştie retragerea trupelor străine din Co­ presiunea imperialiştilor, păşesc pe creează premisele obiective pentru e-
toare de pace şi progresistă aprobă calea încheierii unor noi acorduri mi­ (iminarea războiului din viaţa popoa­
şi sprijină apelul şefului guvernului că ele sînt înzestrate cu arma nucleară“. reea de Sud, propunerea Ceho­ litare agresive şi sînt gata să-şi pună relor. In aceste condiţii apare în toa­
U.R.S.S., N.S. Hruşciov, adresat pre­ teritpriile la dispoziţia fprţelor armate
şedintelui S.U .A .: „A voi şi a înţe­ Iată o altă cauză pentru care slovaciei cu privire la stabilirea şi americane înzestrate cu arma nuclea­ tă uriaşa ei însemnătate istorică mon­
lege necesitatea de a se încheia un ră, precum şi pentru crearea unor ba­ dială necesitatea întăririi continue a
acord care să prevadă încetarea tu­ cercurile guvernante din S.U.A. nu consolidarea principiilor coexisten­ ze pentru lansarea artiiei-rachetă. forţei şi unităţii jagărului socialist, a
turor felurilor de experienţe cu arma mişcării comuniste internaţionale. Sis­
nucleară — în atmosferă, sub pămînt, doresc interzicerea tpţală a experien­ ţei paşnice între state. Printre propu­ Stabilind relaţii diplomatice şi re­ temul mondial socialist constituie
sub apă ş| la mari altitudini". laţii de colaborare cu o serie de ţări principalul obstacol în calea planu­
ţelor cu aripa nucleară, lată de ce, nerile venite din partea ţărilor socia­ din Asia şi Africa, Republica Popu­ rilor războinice ale imperialismului.
Un răspuns parţial la întrebarea de lară Romînă acordă acestor sţate un Acest lucru explică, printre altele,
ce guvernul S.U.A. a adoptat această ulterior, în cursul Conferinţei de la liste în vederea destinderii încordării ajutor efectiv pentru dezvoltarea eco­ campania furibundă a imperialiştilor
poziţie poaţe fi găsit în articolul pu­ nomiei lor şi valorificarea bogăţiilor împotriva unităţii ţărilor socialiste.
blicistului militar american Henry A. Geneva, ei au declarat că ar fi apă­ inţernaţiofia|e, un loc de seamă îl o- lor naturale. R.P.R. aduce o contri­ Revizioniştii, la rîndul lor, se strădu­
Kissinger, articol intitulat ^Experien­ buţie activă la dezbaterea principale­ iesc să denatureze şi să calomnieze
ţele nucleare şi problemele păcii", pu­ rut anumite „date noi“ din care ar cupă propunerea Republicii Populare lor probleme internaţionale în cadrul politica de pace a ţărilor socialiste,
blicat îp revista care este purtătorul de Q.N.U. şi al altor organizaţii interna­ mai cu seamă cea a U.R.S.S.
cuvînt al Departamentului de Stat al reieşi că experienţele nucleare sub­ Polone cu privire la crearea în Europa ţionale. Un ecou favorabil a avut pro­
S.U.A. („Foreign Affairs", octombrie punerea făcută de delegaţia R.P.R. la Revizioniştii iugoslavi minirnalizea-
1958). In acest articol se vădeşte neli­ terane nu ar putea fi detectate atît centrală a unei zone denuclearizate. cea de-a 13-a sesiune a Adunării Ge­ ză pericolul de război generat de im­
niştea în legătură cu faptul că înce­ nerale a O.N.U. cu privire la cojabo- perialism, neagă tipul nou, socialist, al
tarea experienţelor nucleare poate fi de uşor cum se credea înainte, lată ' Realizarea acestei propuneri ar înlesni rarea internaţională în vederea spri­ relaţiilor internaţionale bazate pe prin­
urmată de o dezarmare nucleară gene­ jinirii ţărilor producătoare de petrol cipiile internaţionalismului proletar,
rală şi de refuzul aliaţilor S.U.A. de de ce cercurile guvernante din situaţia statelor din Europa occiden­ slab dezvoltate d’|n punct de vedere ale intr-ajutorării frăţeşti şi colaborării
a achiziţiona arma atomică penţru în­ economic. multilaterale. Conducătorii iugoslavi
zestrarea armatelor lor. Kissinger S.U.A., temîndu-se de o largă miş­ tală, care au intrat în impas dato­ confundă în mod intenţioriat comuni­
scria : „Dacă încetarea exeperienţelor Poporul romîn este preocupat de tatea ţărilor socialiste cu un simplu
nucleare reprezintă tip „prim pas“ sPre care populară pentru interzicerea rită politicii agresive promovate de munca sa paşnică şi constructivă. In bloc militar. Astfel, cuvîntările şj djsr
ceva, aceasta va fi îp primul rînd un prezent în ţară se elaborează planul cursurile rostiţe de preşedintele Iugo­
generală a aripei nucleare, se gră­ N.A.T.O. de perspectivă al dezvoltării economiei slaviei, Tito, în timpul vizitei făcute
tru interzicerea armei nucleare în ge­ besc qşa de mult să înzestreze for­ împreună cu celelalte ţări socia­ naţionale pe anii 1960—1975. In a- în ţările Africii şi Asiei, pu conţin
nere“. Şi în continuare: „o interzicere ceastă perioadă Romînia va atinge un nici un cuvînt despre imperialişti, des­
tolală a experienţelor nu va duce de­ ţele armate germane cu arma nu­ liste, Republica Populară Romînă înalt nivel de dezvoltare industrială* pre pactele lor înrobitoare Şl aven­
cît la intensificarea cererilor cu pri­ In anii care urmează va fi desăvîrşită turile lor militare. Ele nu pomenesc
vire |a interzicerea armei nucleare“. cleară, să creeze pe teritoriile ţărilor luptă pentru pace şi colaborare cu transformarea socialistă a agriculturii, despre acţiunile agresive ale S.U.A*
Autorul a constatat că îp legătură cp va creşte simţitor nivelul de trai al şi ale celorlalte puteri colonialiste
tratativele privind interzicerea expe­ Europei occidentale baze atomice şi toate statele, indiferent de orîndui- oamenilor muncii. Lupta poporului ro­ împotriva Siriei, Irakului, Libanului
rienţelor nucleare, unele „grupuri in­ baze pentru lansarea armei rachetă. req lor socială. Exprimînd interesele mîn pentru realizarea acestui pro­ şi Iordaniei.
fluenţe d.i.n Anglia au şj cerut renun­ Mu este greu de înţeles că aceste naţionale ale poporului romîn, gu­ gram înălţător nu poate fi despărţită
ţarea unilaterală la arma nucleară, iar măsuri luate în grabă sînt necesare vernul R.P.R. îşi întemeiază poli­ de lupta pentru întărirea păcii între Conducătorii iugoslavi încearcă să
Ip Germania există o vastă mişcare popoare. situeze politica statelor lagărului so-
adepţilor „liniei ferme" printre alte­ tica externă pe colaborarea frăţea­
le şi pentru a împiedica tratativele scă cu Uniunea Sovietică şi cu cele­ Ani'iza situaţiei Internaţionale de­ (Conlinuare în pag. 4-a)
de la Geneva. lalte ţări socialiste, pe prietenia din­
tre statele lagărului socialist, la baza
Promovînd o linie politică gene­ căruia stau principiile internaţionalis­
rală menită să asigure pacea în lu­ mului proletar, ale egalităţii în drep­
me, fiecare stat socialist aduce apor­ turi, avantajului reciproc şi într-aju-
tul său potrivjt şi cu aşezarea geo­ torării tovărăşeşti.
grafică şi tradiţiile istorice ale pro­
priului său popor. Republica Populară Romînă spri­
Republica Populară Chineză luptă jină propunerile guvernului sovietic
de ta înfiinţarea ei pentru colabo­ cu privire la încheierea unui tratat
rarea prietenească a ţărilor Asiei şi de pace cu Germania şi la lichidarea
Africii. Această politică corespunde în­ regimului de ocupaţie din Berlinul
tru totul intereselor naţionale ale ţări­ occidental. Socotind că problema uni­
lor independente din Asia şi Africa, ficării Germaniei trebuie să fie rezol­
precum şi intereselor apărării păcii în vată de germani înşişi, R.P.R. se pro­
întreaga lume. China populară este nunţă pentru crearea unei confedera­
ţii a celor două state germane.
pentru crearea unei zone denucleari- Sînt bine cunoscute propunerile
zate, a unei zone a păcii în întreaga guvernului romîn adresate statelor
Asie răsăriteană şi în bazinul Ocea­ balcanice în vederea realizării unei