Page 13 - 1959-06
P. 13
------ P.üg! w V'v* r—
Hunedoara-Deva ^
PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI-VA1
Cdpsaioarea Rti
sa!ina lanoş este
una dintre cele mai
harnice muncitoare
de lor fabrica „Si
mian Bârnufiu“ din
Anul XI Nr. 1385 Simbătă 6 iunie 1959 4 pagini 20 bani Sebeş. Ea îşi de
păşeşte lunar norma
in medie cu 20-25
fronfaşi Minerii Văii Jiului T ig ie g a ii in sulă.
sporesc randamentele !N FOTO: toc.
în tre p rin d e rii ® * a p o r» t« a sE ă
dc explorări Brigăzile şi schimburile de Rusalina lanoş ia
tineret de la oţelăriile Combi locul de nvincă.
Foto I. TEREK
Lupeni Sector fruntaş pe exploatare natului siderurgic Hunedoara
au elaborat de la începutul a-
Colectivul minei Ani- Acum, minerii acestui vităţii muncii. In abata nului şi pînă acum peste 350
noasa şi-a depăşit în sector se află din nou jele sectorului muncesc de şarje rapide şi au dat peste
luna mai sarcinile de în fruntea întrecerii pe brigăzi renumite prin plan pînă la 26 mai 13.700 tone
plan cu peste 2.400 to mină. In primele 4 zile randamentele mari pe
de oţel. La cele 12 secţii şi a-
wmMi& ne cărbune. La acest re din luna iunie minerii de care le obţin. Aşa, de gregate patronate de tineri s-au A în c e p u t ro d a ju l la noua; 0 delegaţie de femei
zultat de seamă, care a aici au dat în plus de pildă, minerii din bri realizat, în primele patru luni linie de funicular Hunedoara— Teliucj din R.P.D. Coreeană
t. ?Ilfiplippisl: situat colectivul de aici plan aproape 500 tone găzile conduse de Aurel ale anului prin reducerea pre
în fruntea întrecerii so cărbune. Trebuie subli Cristea, Nicolae Mujnai ţului de cost economii în valoa De luni de zile îurnaliştii din Hunedoara desfăşoară între-« ne-a vizitat regiunea
C cialiste pe Valea Jiului, niat faptul că rezultatul şi Dionisie Berey, extrag re de peste 5.100.000 lei.
minerii sectorului I au acesta este rodul mun zilnic* cu 1,5—3,0 tone
r lili adus cea mai mare con cii depuse pentru conti de cărbune peste plan Tinerii din satele regiunii
tribuţie. nua creştere a producti de fiecare post prestat. Hunedoara au efectuat prin
7 tone cărbune pe post muncă voluntară lucrări în va >cerea socialistă pentru îmbunătăţirea indicilor de utilizare a fur Marţi dimineaţa a sosit în-re
loare de aproape 300.000 lei. nalelor. In acţiunea pe care o desfăşoară, ei au nevoie de mi giunea noastră o delegaţie de
nereu de fier mai mult şi de calitate bună. temei din R. P. D. Goreeană.
Brigăzile de mineri din cînd această iniţiativă, a nerii din brigăzile con- 1 Delegaţia, compusă din tova-
Pentru satisfacerea acestei cerinţe a furnaliştilor, în ultima« răşele Lei Song Tul — preşe
sectorul III al minei Pe- realizat în luna trecută duse de Cornel Cenuşe, Puterea stafiei vreme s-au luat o serie de măsuri bune în vederea îmbunătă- dinta Comitetului regional al
trila au devenit cunos un randament de 7 tone Grigore Baciu şi Simion 1ţirii aprovizionării cu minereu de fier. Printre altele, la expioa-^ femeilor din Ham Nam Do, Kun
lările miniere Teliuc şi Ghelar s-au cercetat, descoperit şi pus^ Min Uha, veche militantă în or
cute prin randamentele pe post. De remarcat Marian, au realizat în a crescut în valoare noi zăcăminte de minereu. De asemenea, s-a progra-^ ganizaţia de ternei, şi Ri Na Ni,
mari pe care le obţin. faptul că această briga luna mai randamente de «mat şi a fost construită o nouă linie de funicular care să trans-^ directoarea şcolii nr. 43 din
porte minereul de la Teliuc la Hunedoara. După o muncă pre-^ Phenian, a fost însoţită de to
t CONSTANTIN IACODESCU Acest lucru se datorează dă a extras din abatajul aproape 6 tone pe post. De curînd la staţia de trans itenţioasă, harnicii constructori au reuşit să termine, în ansaifi-^ varăşa Mia Groza, secretară a
în bună măsură aplicării său o cantitate de 766 Faptul acesta a permis formatoare de 35/6 kv. de la Pe 'biu, construcţia acestei linii, absolut necesare pentru aprovi-^ Consiliului Naţional al Feme
[ este maistru sudor şi lucrea- iniţiativei minerilor de la tone cărbune peste pia trila, din cadrul uzinei electrice izionarea furnalelor. Ea este prevăzută cu un cablu de cca. 4( ilor din R.P.R.
Iz ă ca şef de echipă la una Aninoasa. Aşa, de e- nul lunar. minerilor de la sectorul din Vulcan, s-au dat în exploa 'km. lungime, pentru acţionarea căruia s-au pus în îuncţiuriej
j din sondele de foraj, el îşi xcmplu, brigada condusă 111 Petrila să încheie lu tare încă două transformatoare Timp de trei zile, delegaţia
de Chiriţă Enache, apli- Lucrînd tot în abata na mai cu o depăşire de de 10.000 kv A., fabricate în »instalaţii şi maşini moderne. dc temei din R.P.D. Coreeană
depăşeşte în fiecare lună sar- jele acestui sector, mi plan dc peste 400 tone ţara noastră, la „Electroputere" In cursul zilei de ieri constructorii şi cei care vor deservii ne-a vizitat regiunea, interesîn-
L cinile de plan. cărbune. du-se îndeaproape de munca,
noua linie de funicular au trecut la efectuarea rodajelor necesare. viaţa femeilor şi a copiilor. Pes
— Craiova. Prin aceasta s-a Hn timpul dimineţii s-a verificat comportarea instalaţiilor în con-< te tot, în vizitele făcute, dele
•diţiile cînd ele acţionează numai cablul Sără alte sarcini tehnice.« gaţia coreeană a tost întîmpi-
La Lupeni: 31 i tone cărbune peste plan mărit puterea instalată a staţiei , Primele încercări au reuşit pe deplin. S-a trecut apoi ia mon-ţ nată cu multă căldură de către
cu 8.800 kw. A. tarea primelor corfe, care vor transporta în curînd minereu de< organe de partid şi de stat.
fier de Ia Teliuc. numeroşi oameni ai muncii —
Luna mai s-a dovedit mai mult avînt. Efortu tone cărbune. La punerea în funcţiune, s-a
Noua linie de funicular Hunedoara-Teliuc poate să trans-<
rodnică pentru minerii rile lor sînt concretizate Minerii din abatajele constatat că montajul executat «porte Î11 fiecare oră cu 120 tone minereu mai mult decît vechea'!
«instalaţie. Intrarea ei în funcţiune va aduce o contribuţie însem-ţ
unor sectoare de la mi în cantităţi însemnate de cameră conduse de Nico de întreprinderea de construcţii >nată la buna aprovizionare a furnalelor şi sporirea producţiei
de fontă.
na Lupeni. Colectivele cărbune date peste plan lae Gligor şi Alexandru şi montaje electrice din Sibiu
sectoarelor I A, I B şi în primele 4 zile din a- Foszto, de la sectorul I este de bună calitate. De ase
V Sud au obţinut im ceastă lună. A şi-au depăşit planul menea, lucrările pregătitoare
portante depăşiri de Din frontalul în care primelor 4 zile lucrătoa pentru punerea în funcţie, au
plan. încurajaţi de re lucrează brigada lui re cu peste 210 tone căr fost făcute de un colectiv alcă
zultatele-; obţinute şi a- Gheorglie Solotnon ca şi bune. tuit din : irig. Mînăstireanu Du
vînd asigurate condiţii din celelalte locuri ds mitru, irig. Lupşa L, Braga V.
bune de muncă, în lu muncă ale sectorului I Acest succes s-a da
şi alţii.
na iunie minerii acestor B, au fost date peste torat sporirii randamen Odată cu darea în exploatare Comitete de sprijin femei, copii, tineri şi vîrstnici.
sectoare muncesc cu tot plan, în aceste zile, 101 telor. a acestor transformatoare, s-a La Combinatul siderurgic din
mărit gradul de siguranţă în a-
limentarea cu energie electrică Din iniţiativa comitetelor co- constituite noi comitete de spri Hunedoara, la Haţeg, la fabrica
a•¦c¦.onsumatoril,or din Valea Jiu•* r 1............. r* manale' de femei- şi~ a -comisiilor
Un mare agregat siderurgic lui. N. ROVENŢA din întreprinderi din raionul jin—pe-lingă -unităţile • sanitare „Simion Bărnuţiu“ din Sebeş şi
din raion. Astfel au fost orga la gospodăria agricolă colectivă
t este sudor pe ^ seppipieşfepatraintrai“focului corespondent Orăştie, în ultimul timp au fost nizate 7 comitete de sprijin, „6 Martie“ din Cîlnic unde au
care cuprind 215 femei. Aceste tost în vizită, delegatele core
Hala laminorului de 650 mm. zona a V-a s-a început monta Activităţi practice comitete şi-au prevăzut în pla ene au fost întîmpinate cu deo
nurile de acţiune probleme gos sebită dragoste.
l erele întreprinderii. Orgemi- ] rea primelor două poduri ru La şcoala cu limba de preda serrienea un tot cultivat cu car podăreşti, educativ sanitare, or
lante cu traverse turnante, iar re germană de 7 ani din Pe- tofi, porumb şi lucerna, o cres ganizatorice etc. Delegaţia de femei din R.P.D.
L zîndu-şi bine munca, el reu- j găzduieşte acum o animaţie deo alături se realizează ajustajul treşti, raionul Sebeş, există mul cătorie de iepuri de casă, pui Coreeană a părăsit regiunea
sebită. In această lună, marele la rece nr. 2. tă preocupare din partea organi de găină, viermi de mătase, şi Tot pe linie sanitară In O- noastră" ieri dimineaţă, îndrep-
L şeşte să-şi depăşească în mod j agregat siderurgic trebuie să la zaţiei de pionieri şi a cadrelor porumbei. răşţie şi Cugir s-au organizat tîndu-se spre regiunea Stalin
mineze primele blumuri. cursuri ,,Şcoala mamei".
l regulat cu 10-15 la sută nor- 3
VASILICA ADAM
ma de producţie. a
In zona cuptoarelor au rămas Tot ce se face aici arată că didactice pentru antrenarea pio De, asemenea, pionierii de - la
corespondentă unde va face o nouă vizită.
puţini oameni, dar sarcinile lor se apropie ziua cînd blumurile nierilor la diferite activităţi această şcoală au sirius o în
cA1;
sînt mai mari ca orieînd. Aici înroşite vor porni grăbite pe practice. Astfel, la . grădina de semnată cantitate de plante me
s-a oprit ieri o comisie de in căile cu role. Va fi o mare săr legume şi zarzavaturi a şcolii dicinale, 1.500 kg. fier vechi, a'1.1 9.000.000 iei economii
gineri şi tehnicieni care a ve bătoare pentru constructori şi elevii fac aplicaţii practice şi se plantat 60 de pomi fructiferi etc.
îngrijesc de buna întreţinere a
VLADISLAV VANTORSCH!
Aproape•Jji
3
3 rificat încă o dată construcţia siderurgişti. corespondent
culturilor. Şcoala mai are de a- La cabinetul tehnic al Combi noua meto*dă permite să se rea
3 natului siderurgic din Hunedoara lizeze peste 2.200.000 lei econo
3 cuptorului cu propulsie numărul
1 1 şi a dat o serie de indicaţii produce în primele 5 luni ale anului, mii într-un singur an. Acesta
Balta Şibotului" va1 muncitorii, tehnicienii şi ingine e doar un exemplu. Printre ze
secare a bălţii. împreună cu alţi 300 rii siderurgişti au făcut 207 pro cile de inovatori ai combinatului
1 de locuitori din Şibot, ei au prestat puneri de inovaţii şi raţionali se numără de asemenea Radu
pentru executarea ultimelor lu >V'V'W pînă acum mai multe mii de ore zări, din care 126 au fost ac Coşara, Eugen Damianoiu, Şte
muncă voluntară, săpînd canalul pe ceptate. Dintre acestea multe îşi fan Tripşa, Radu Vlăduţ şi mulţi
crări de finisaj*. o lungime de aproape 1.000 de metri. arată deja efectul în producţie. alţii.
1 Munca nu conteneşte o clipă : O mlaştină mai puţin comunist Eronim Cazan. Lîngă ei, In această acţiune s-au evidenţiat De exemplu, un colectiv de la După calculele tăcute, inovaţi
oţelăria nouă, din care tac parte ile acceptate anul acesta aduc
3 . se fac ajustări, vopsiri şi a lte , „Balta" este numele pe care locui aplecaţi deasupra unei hărţi a comu
torii din Şibot l-au dat unui loc m lăş nei sînt prezenţi şi alţi colectivişti
]' lucrări. Peste cîteva zile începe tinos situat la marginea comunei, în membri de partid, deputaţi şi cetă
1 imediata apropiere a drumului Deva- ţeni vîrstnici. Discuţia era c.înd şi
3 încălzirea pentru uscare a aces cînd întreruptă de glasul domol al
1 tui cuptor şi orice clipă e pre Alba Iulia. Aşa-zisa baltă are o su baciului Ioan Matei Miclea. El avu colectiviştii comunişti Ioan Mara, Ca inginerii Aurel Bîrsan, Natan anual economii în valoare de
1 ţioasă.
3 prafaţă de peste 70 hectare şi, pînă Kraft şi alţii, au introdus meto 4.800.000 lei. Efectul economic
3 Acum se cer eforturi deosebi în prezent, ea nu a produs altceva de sese timp în cei 90 de ani pe care-i zan Eronim, candidatul de partid da de turnare a oţelului în lin- al inovaţiilor aplicate în produc
3 te pentru făuritorii laminorului cît bălării şi papură. In plus, umidi goiiere direct conice. Pe lîngă ţie de la 1 ianuarie şi pînă în
GHEORGLIE RĂGĂLIE 3 de 650 mm. Montatorii s-au îm tatea ei excesivă influenta şi recolta trăise în comună, să cunoască fie Eronim Moga şi alţii. In urma mun faptul că acest lucru duce la prezent se ridică la 1.250.000 lei,
de mecanic la întreprinde- 3 părţit în două : unii coordonea de pe alte 80 iia. din vecinătate. Pen care amănunt al terenului de lingă cii lor entuziaste, în curînd, balta Şi- sporirea producţiei de oţel cal sumă care a influenţat favorabil
ză rodajul parţial la rece şi tac tru desecarea acestui teren, cu cîţiva Cînepişte, locul unde se alia mlaş botului va produce. mat — material foarte căutat reducerea preţului de cost ai
finisările necesare, iar ceilalţi ani în urmă s-au făcut unele încer tina. De aceea, şi el e preocupat de metalului.
'• Ingrijindu-şi cu atenţie : au trecut la executarea lucrări cări, dar rezultatele au fost nesatis j pentru construcţia de maşini —
3 lor prevăzute în etapele 2 şi 3 făcătoare. Cercetările întreprinse de desecarea bălţii, şi îneîntat de pers S. GHEORGHE «O -
3 ale construcţiei laminorului. In curînd au scos însă în evidenţă şi 1» <3*«Qp» 1rjf
ilajele repartizate, depă- faptul că în afară de apa ce o pri pectiva planului ce se discută:
mea din ploi, mlaştina mai era a li
i5te în mod sistematic cu mentată şi de 3 izvoare mascate în După ce canalul, lung de 2 km. şi
5 la sută sarcinile de plan. i jumătate, va ii săpat, vor fi redate a- Din întreprinderile Capitalei
3 gricullurii circa 150 ha. teren din cel L
:
mai fertil. Pe această suprafaţă va fi '
3
amenajată o grădină legumicolă care
3
1 va cuprinde un teren irigabil de 10
3 C urs de cruce hăţişurile bălţii. ha., iar pe locul izvoarelor, şi cu a- 4? începută! ci
3 In adunarea populară ce s-a ţinut pele ce vor fi aduse prin joncţiunea ^ nului la Comple
roşie la Şibot în prima jumătate a lunii canalului cu rîul Cugirului, se va naş xul C.F.R. „Grivi-
mai, comuniştii din gospodăria agrî- te un frumos eleşteu care se va în ", ţa Roşie" din Ca
Iti scopul îmbunătăţirii şi ri $ cola colectivă, deputaţii comunei şi tinde pe o suprafaţă de 15 h3. Din pitală a foni dai
dicării nivelului sanitar al ele ş cetăţenii mai vîrstnici, vechi locuitori calculele preliminare ce s-au făcut, a- in folosinţă noul
vilor a luat fiinţă pe lingă spi < ai acestor locuri, au făcut comitetu- ceste lucrări vor aduce comunei ve-, atelier de sculărie.
> lui executiv al sfatului popular co nituri de peste 200.0(50 Iei.
In noul atelier
talul unificat Gheţar un curs ji munal preţioase propuneri menite să se lucrează scule
de cruce roşie. Acest curs este t lichideze balta şi să redea acest te La lucru aşchiatoare, dispo
FLOREA VILCICĂ frecventat, cu regularitate de că ren agriculturii. împreună cu tehnicie Terenul de la Cînepişte este c u -« zitive pentru con
tre o serie de elevi ai şcolii pro ni ai raionului s-au întocmit planuri prins în perimetrul gospodăriei agri fecţionarea sculelor
este unul dintre cei mai buni' fesionale din localitate. Ei do concrete în care s-a prevăzut lungi cole colective „Filimon Sîrbu“ d in' de precizie, confec
Ltractorişti ai întreprinderii de resc să se prezinte cit mai bine, mea canalelor, mîna de lucru nece Şibot. El n-a adus însă pînă acum« ţionări şi recondi-
L explorări din Lupeni. E x -' atît la concursul raional al e- sară şi soluţiile cele mai nimerite colectiviştilor nici un venit. De aceea,, ţionări de aparaţe
l ploatind în mod raţional trac- cliipelor sanitare, cit şi la locul pentru valorificarea , vechii mlaştini. termenul fixat de prima adunarej pneumatice necesa
L torul pe care lucrează el îşi de muncă In cazul de prim-a- populară — 30 septembrie, li s-a pă re atelierelor C.F.R.
[ depăşeşte cu 10-15 la sută jutor. Printre aceşti cursanţi se Planuri de buni rut prea lung. Pentru acest motiv, eii şi depourilor din
numără elevii Dimitrie Miron, gospodari s-au angajat să dea gala întreaga; (ară.
Simion Pupăză, Anton Pinza- lucrare în cinstea zilei dp 23 A u -'
ru, Florian Cherecheş, loan împreună' cu tov. Ioan Tudoran,, gust, adică cu mai mult de o lu n ă « IN FOTO: Noul
Cristea şi alţii. secretarul comitetului comunal de par înainte de termen. atelier de sculărie
tid, la sediul gospodăriei agricol? co de la • Complexul
lective „Filimpn Sîrbu“ din« Şibot, so Pentru realizarea angajamentului,; C.F.R. „Griviţa Ro
siseră tovarăşii Alexandru Haţegan, colectiviştii au pornit neîntîrziat la< şie“.
t- sarcinile de plan. . , . MIHAI CIRLIGEAiNU preşedintele corni telului executiv al săparea canalului. Peste 200' de oa-<
/1—Iu~J\—t•—O*—J\_f
sfatului popular comunal, şi deputatul meni au participat la lucrările de de* ;
corespondent \ \y\yy^.y,' V^vN/'V'V y^yy\y^/