Page 13 - 1959-06
P. 13

------ P.üg! w V'v*          r—

                                                           Hunedoara-Deva ^

                                                                                                           PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI-VA1

                                                                                                                                                                                      Cdpsaioarea Rti­

                                                                                                                                                                                      sa!ina lanoş este

                                                                                                                                                                                      una dintre cele mai

                                                                                                                                                                                      harnice muncitoare

                                                                                                                                                                                      de lor fabrica „Si­

                                                                                                                                                                                      mian Bârnufiu“ din

       Anul XI Nr. 1385                                                Simbătă 6 iunie 1959                                                4 pagini 20 bani                           Sebeş. Ea îşi de­
                                                                                                                                                                                      păşeşte lunar norma

                                                                                                                                                                                      in medie cu 20-25

     fronfaşi                                         Minerii Văii Jiului                                                                             T ig ie g a ii                  in sulă.
                                                   sporesc randamentele                                                                                                                  !N FOTO: toc.
    în tre p rin d e rii                                                                                                                        ® * a p o r» t« a sE ă
    dc explorări                                                                                                                              Brigăzile şi schimburile de             Rusalina lanoş ia
                                                                                                                                           tineret de la oţelăriile Combi­            locul de nvincă.

                                                                                                                                                                                          Foto I. TEREK

                    Lupeni                                 Sector fruntaş pe exploatare                                                    natului siderurgic Hunedoara
                                                                                                                                           au elaborat de la începutul a-

                                                      Colectivul minei Ani-        Acum, minerii acestui   vităţii muncii. In abata­       nului şi pînă acum peste 350
                                                   noasa şi-a depăşit în        sector se află din nou     jele sectorului muncesc         de şarje rapide şi au dat peste
                                                   luna mai sarcinile de        în fruntea întrecerii pe   brigăzi renumite prin           plan pînă la 26 mai 13.700 tone
                                                   plan cu peste 2.400 to­      mină. In primele 4 zile    randamentele mari pe
                                                                                                                                           de oţel. La cele 12 secţii şi a-

    wmMi&                                          ne cărbune. La acest re­     din luna iunie minerii de  care le obţin. Aşa, de          gregate patronate de tineri s-au           A în c e p u t ro d a ju l la noua;                                                              0 delegaţie de femei
                                                   zultat de seamă, care a      aici au dat în plus de     pildă, minerii din bri­         realizat, în primele patru luni            linie de funicular Hunedoara— Teliucj                                                            din R.P.D. Coreeană
t.  ?Ilfiplippisl:                                 situat colectivul de aici    plan aproape 500 tone      găzile conduse de Aurel         ale anului prin reducerea pre­
                                                   în fruntea întrecerii so­    cărbune. Trebuie subli­    Cristea, Nicolae Mujnai         ţului de cost economii în valoa­                De luni de zile îurnaliştii din Hunedoara desfăşoară între-«                                 ne-a vizitat regiunea
C                                                  cialiste pe Valea Jiului,    niat faptul că rezultatul  şi Dionisie Berey, extrag       re de peste 5.100.000 lei.
                                                   minerii sectorului I au      acesta este rodul mun­     zilnic* cu 1,5—3,0 tone
r lili                                             adus cea mai mare con­       cii depuse pentru conti­   de cărbune peste plan             Tinerii din satele regiunii
                                                   tribuţie.                    nua creştere a producti­   de fiecare post prestat.        Hunedoara au efectuat prin

                                                           7 tone cărbune pe post                                                          muncă voluntară lucrări în va­             >cerea socialistă pentru îmbunătăţirea indicilor de utilizare a fur­                                Marţi dimineaţa a sosit în-re­
                                                                                                                                           loare de aproape 300.000 lei.               nalelor. In acţiunea pe care o desfăşoară, ei au nevoie de mi­                                  giunea noastră o delegaţie de
                                                                                                                                                                                       nereu de fier mai mult şi de calitate bună.                                                     temei din R. P. D. Goreeană.
                                                   Brigăzile de mineri din cînd această iniţiativă, a nerii din brigăzile con- 1                                                                                                                                                       Delegaţia, compusă din tova-
                                                                                                                                                                                             Pentru satisfacerea acestei cerinţe a furnaliştilor, în ultima«                           răşele Lei Song Tul — preşe­
                                                   sectorul III al minei Pe- realizat în luna trecută duse de Cornel Cenuşe,               Puterea stafiei                             vreme s-au luat o serie de măsuri bune în vederea îmbunătă-                                     dinta Comitetului regional al
                                                   trila au devenit cunos­ un randament de 7 tone Grigore Baciu şi Simion                                                             1ţirii aprovizionării cu minereu de fier. Printre altele, la expioa-^                            femeilor din Ham Nam Do, Kun
                                                                                                                                                                                       lările miniere Teliuc şi Ghelar s-au cercetat, descoperit şi pus^                               Min Uha, veche militantă în or­
                                                   cute prin randamentele pe post. De remarcat Marian, au realizat în                      a crescut                                   în valoare noi zăcăminte de minereu. De asemenea, s-a progra-^                                  ganizaţia de ternei, şi Ri Na Ni,
                                                   mari pe care le obţin. faptul că această briga­ luna mai randamente de                                                             «mat şi a fost construită o nouă linie de funicular care să trans-^                              directoarea şcolii nr. 43 din
                                                                                                                                                                                       porte minereul de la Teliuc la Hunedoara. După o muncă pre-^                                    Phenian, a fost însoţită de to­
t CONSTANTIN IACODESCU                             Acest lucru se datorează     dă a extras din abatajul   aproape 6 tone pe post.            De curînd la staţia de trans­           itenţioasă, harnicii constructori au reuşit să termine, în ansaifi-^                             varăşa Mia Groza, secretară a
                                                   în bună măsură aplicării     său o cantitate de 766        Faptul acesta a permis       formatoare de 35/6 kv. de la Pe­           'biu, construcţia acestei linii, absolut necesare pentru aprovi-^                                Consiliului Naţional al Feme­
[ este maistru sudor şi lucrea-                    iniţiativei minerilor de la  tone cărbune peste pia­                                    trila, din cadrul uzinei electrice         izionarea furnalelor. Ea este prevăzută cu un cablu de cca. 4(                                   ilor din R.P.R.
Iz ă ca şef de echipă la una                       Aninoasa. Aşa, de e-         nul lunar.                 minerilor de la sectorul        din Vulcan, s-au dat în exploa­            'km. lungime, pentru acţionarea căruia s-au pus în îuncţiuriej
j din sondele de foraj, el îşi                     xcmplu, brigada condusă                                 111 Petrila să încheie lu­      tare încă două transformatoare                                                                                                                 Timp de trei zile, delegaţia
                                                   de Chiriţă Enache, apli-        Lucrînd tot în abata­   na mai cu o depăşire de         de 10.000 kv A., fabricate în              »instalaţii şi maşini moderne.                                                                   dc temei din R.P.D. Coreeană
 depăşeşte în fiecare lună sar-                                                 jele acestui sector, mi­   plan dc peste 400 tone          ţara noastră, la „Electroputere"                  In cursul zilei de ieri constructorii şi cei care vor deservii                            ne-a vizitat regiunea, interesîn-
L cinile de plan.                                                                                          cărbune.                                                                                                                                                                    du-se îndeaproape de munca,
                                                                                                                                                                                       noua linie de funicular au trecut la efectuarea rodajelor necesare.                             viaţa femeilor şi a copiilor. Pes­
                                                                                                                                                  — Craiova. Prin aceasta s-a         Hn timpul dimineţii s-a verificat comportarea instalaţiilor în con-<                             te tot, în vizitele făcute, dele­
                                                                                                                                                                                      •diţiile cînd ele acţionează numai cablul Sără alte sarcini tehnice.«                            gaţia coreeană a tost întîmpi-
                                                   La Lupeni: 31 i tone cărbune peste plan mărit puterea instalată a staţiei                                                          , Primele încercări au reuşit pe deplin. S-a trecut apoi ia mon-ţ                                nată cu multă căldură de către
                                                                                                                                                  cu 8.800 kw. A.                      tarea primelor corfe, care vor transporta în curînd minereu de<                                 organe de partid şi de stat.
                                                                                                                                                                                       fier de Ia Teliuc.                                                                              numeroşi oameni ai muncii —
                                                   Luna mai s-a dovedit mai mult avînt. Efortu­ tone cărbune.                              La punerea în funcţiune, s-a
                                                                                                                                                                                             Noua linie de funicular Hunedoara-Teliuc poate să trans-<
                                                   rodnică pentru minerii rile lor sînt concretizate Minerii din abatajele constatat că montajul executat                             «porte Î11 fiecare oră cu 120 tone minereu mai mult decît vechea'!
                                                                                                                                                                                      «instalaţie. Intrarea ei în funcţiune va aduce o contribuţie însem-ţ
                                                   unor sectoare de la mi­ în cantităţi însemnate de cameră conduse de Nico­ de întreprinderea de construcţii                         >nată la buna aprovizionare a furnalelor şi sporirea producţiei
                                                                                                                                                                                       de fontă.
                                                   na Lupeni. Colectivele cărbune date peste plan lae Gligor şi Alexandru şi montaje electrice din Sibiu

                                                   sectoarelor I A, I B şi în primele 4 zile din a- Foszto, de la sectorul I este de bună calitate. De ase­

                                                   V Sud au obţinut im­ ceastă lună.                       A şi-au depăşit planul menea, lucrările pregătitoare

                                                   portante depăşiri de            Din frontalul în care   primelor 4 zile lucrătoa­       pentru punerea în funcţie, au
                                                   plan. încurajaţi de re­      lucrează brigada lui       re cu peste 210 tone căr­       fost făcute de un colectiv alcă­
                                                   zultatele-; obţinute şi a-   Gheorglie Solotnon ca şi   bune.                           tuit din : irig. Mînăstireanu Du­
                                                   vînd asigurate condiţii      din celelalte locuri ds                                    mitru, irig. Lupşa L, Braga V.
                                                   bune de muncă, în lu­        muncă ale sectorului I       Acest succes s-a da­
                                                                                                                                           şi alţii.

                                                   na iunie minerii acestor B, au fost date peste torat sporirii randamen­                   Odată cu darea în exploatare             Comitete de sprijin                                                                              femei, copii, tineri şi vîrstnici.
                                                   sectoare muncesc cu tot plan, în aceste zile, 101 telor.                                a acestor transformatoare, s-a                                                                                                                La Combinatul siderurgic din
                                                                                                                                           mărit gradul de siguranţă în a-

                                                                                                                                           limentarea cu energie electrică Din iniţiativa comitetelor co- constituite noi comitete de spri­ Hunedoara, la Haţeg, la fabrica
                                                                                                                                           a•¦c¦.onsumatoril,or din Valea Jiu­•* r 1............. r* manale' de femei- şi~ a -comisiilor
                                                   Un mare agregat siderurgic                                                              lui. N. ROVENŢA din întreprinderi din raionul                                                  jin—pe-lingă -unităţile • sanitare           „Simion Bărnuţiu“ din Sebeş şi
                                                                                                                                                                                                                                          din raion. Astfel au fost orga­              la gospodăria agricolă colectivă
t este sudor pe                                 ^  seppipieşfepatraintrai“focului                                                                          corespondent Orăştie, în ultimul timp au fost                                  nizate 7 comitete de sprijin,                „6 Martie“ din Cîlnic unde au
                                                                                                                                                                                                                                          care cuprind 215 femei. Aceste               tost în vizită, delegatele core­
                                                      Hala laminorului de 650 mm. zona a V-a s-a început monta­                            Activităţi practice                                                                            comitete şi-au prevăzut în pla­              ene au fost întîmpinate cu deo­
                                                                                                                                                                                                                                          nurile de acţiune probleme gos­              sebită dragoste.
l erele întreprinderii. Orgemi- ]                                                           rea primelor două poduri ru­                      La şcoala cu limba de preda­            serrienea un tot cultivat cu car­                   podăreşti, educativ sanitare, or­
                                                                                            lante cu traverse turnante, iar                re germană de 7 ani din Pe-                tofi, porumb şi lucerna, o cres­                    ganizatorice etc.                               Delegaţia de femei din R.P.D.
L zîndu-şi bine munca, el reu- j                   găzduieşte acum o animaţie deo­          alături se realizează ajustajul                treşti, raionul Sebeş, există mul­         cătorie de iepuri de casă, pui                                                                   Coreeană a părăsit regiunea
                                                   sebită. In această lună, marele          la rece nr. 2.                                 tă preocupare din partea organi­           de găină, viermi de mătase, şi                         Tot pe linie sanitară In O-               noastră" ieri dimineaţă, îndrep-
L şeşte să-şi depăşească în mod j                  agregat siderurgic trebuie să la­                                                       zaţiei de pionieri şi a cadrelor           porumbei.                                           răşţie şi Cugir s-au organizat               tîndu-se spre regiunea Stalin
                                                   mineze primele blumuri.                                                                                                                                                                cursuri ,,Şcoala mamei".
l regulat cu 10-15 la sută nor- 3
                                                                                                                                                                                                                                                                        VASILICA ADAM
           ma de producţie.                     a
                                                   In zona cuptoarelor au rămas Tot ce se face aici arată că didactice pentru antrenarea pio­ De, asemenea, pionierii de - la
                                                                                                                                                                                                                                          corespondentă unde va face o nouă vizită.
                                                   puţini oameni, dar sarcinile lor se apropie ziua cînd blumurile nierilor la diferite activităţi această şcoală au sirius o în­
                                                                                                                                                                                                                                                          cA1;
                                                   sînt mai mari ca orieînd. Aici           înroşite vor porni grăbite pe                  practice. Astfel, la . grădina de          semnată cantitate de plante me­
                                                   s-a oprit ieri o comisie de in­          căile cu role. Va fi o mare săr­               legume şi zarzavaturi a şcolii             dicinale, 1.500 kg. fier vechi, a'1.1               9.000.000 iei economii
                                                   gineri şi tehnicieni care a ve­          bătoare pentru constructori şi                 elevii fac aplicaţii practice şi se        plantat 60 de pomi fructiferi etc.
                                                                                                                                           îngrijesc de buna întreţinere a
                                                                                                                                                                                                    VLADISLAV VANTORSCH!
                                                Aproape•Jji

                                                3
                                                3 rificat încă o dată construcţia siderurgişti.                                                                                                            corespondent
                                                                                                                                           culturilor. Şcoala mai are de a-                                                                  La cabinetul tehnic al Combi­ noua meto*dă permite să se rea­
                                                3                                                                                                                                                                                         natului siderurgic din Hunedoara lizeze peste 2.200.000 lei econo­
                                                3  cuptorului cu propulsie numărul

                                                1 1 şi a dat o serie de indicaţii                                                                                                     produce                                             în primele 5 luni ale anului,                mii într-un singur an. Acesta
                                                Balta Şibotului" va1                                                                                                                                                                      muncitorii, tehnicienii şi ingine­           e doar un exemplu. Printre ze­
                                                                                                                                                                                       secare a bălţii. împreună cu alţi 300              rii siderurgişti au făcut 207 pro­           cile de inovatori ai combinatului
                                                1                                                                                                                                      de locuitori din Şibot, ei au prestat              puneri de inovaţii şi raţionali­             se numără de asemenea Radu
                                                   pentru executarea ultimelor lu­ >V'V'W                                                                                             pînă acum mai multe mii de ore                      zări, din care 126 au fost ac­               Coşara, Eugen Damianoiu, Şte­
                                                                                                                                                                                      muncă voluntară, săpînd canalul pe                  ceptate. Dintre acestea multe îşi            fan Tripşa, Radu Vlăduţ şi mulţi
                                                   crări de finisaj*.                                                                                                                 o lungime de aproape 1.000 de metri.                arată deja efectul în producţie.             alţii.

                                                1 Munca nu conteneşte o clipă :             O mlaştină mai puţin                           comunist Eronim Cazan. Lîngă ei,               In această acţiune s-au evidenţiat                 De exemplu, un colectiv de la                După calculele tăcute, inovaţi­
                                                                                                                                                                                                                                          oţelăria nouă, din care tac parte            ile acceptate anul acesta aduc
                                                3 . se fac ajustări, vopsiri şi a lte ,        „Balta" este numele pe care locui­          aplecaţi deasupra unei hărţi a comu­
                                                                                            torii din Şibot l-au dat unui loc m lăş­       nei sînt prezenţi şi alţi colectivişti
                                                ]' lucrări. Peste cîteva zile începe        tinos situat la marginea comunei, în           membri de partid, deputaţi şi cetă­
                                                1                                           imediata apropiere a drumului Deva-            ţeni vîrstnici. Discuţia era c.înd şi
                                                3  încălzirea pentru uscare a aces­                                                        cînd întreruptă de glasul domol al

                                                1 tui cuptor şi orice clipă e pre­          Alba Iulia. Aşa-zisa baltă are o su­ baciului Ioan Matei Miclea. El avu­ colectiviştii comunişti Ioan Mara, Ca­                               inginerii Aurel Bîrsan, Natan anual economii în valoare de

                                                1 ţioasă.
                                          3                                                 prafaţă de peste 70 hectare şi, pînă                                                                                                            Kraft şi alţii, au introdus meto­          4.800.000 lei. Efectul economic
                                          3           Acum se cer eforturi deosebi­         în prezent, ea nu a produs altceva de­         sese timp în cei 90 de ani pe care-i zan Eronim, candidatul de partid                            da de turnare a oţelului în lin-           al inovaţiilor aplicate în produc­
                                          3        te pentru făuritorii laminorului         cît bălării şi papură. In plus, umidi­                                                                                                          goiiere direct conice. Pe lîngă            ţie de la 1 ianuarie şi pînă în
     GHEORGLIE RĂGĂLIE 3                           de 650 mm. Montatorii s-au îm­           tatea ei excesivă influenta şi recolta         trăise în comună, să cunoască fie­         Eronim Moga şi alţii. In urma mun­                    faptul că acest lucru duce la              prezent se ridică la 1.250.000 lei,
    de mecanic la întreprinde- 3                   părţit în două : unii coordonea­         de pe alte 80 iia. din vecinătate. Pen­        care amănunt al terenului de lingă         cii lor entuziaste, în curînd, balta Şi-              sporirea producţiei de oţel cal­           sumă care a influenţat favorabil
                                                   ză rodajul parţial la rece şi tac        tru desecarea acestui teren, cu cîţiva         Cînepişte, locul unde se alia mlaş­        botului va produce.                                   mat — material foarte căutat               reducerea preţului de cost ai
                                                   finisările necesare, iar ceilalţi        ani în urmă s-au făcut unele încer­            tina. De aceea, şi el e preocupat de                                                                                                        metalului.
    '• Ingrijindu-şi cu atenţie :                  au trecut la executarea lucrări­         cări, dar rezultatele au fost nesatis­                                                                                                        j pentru construcţia de maşini —
                                                3  lor prevăzute în etapele 2 şi 3          făcătoare. Cercetările întreprinse de          desecarea bălţii, şi îneîntat de pers­     S. GHEORGHE                                                                                       «O -
                                                3  ale construcţiei laminorului. In         curînd au scos însă în evidenţă şi                                                                                                                              1» <3*«Qp» 1rjf
    ilajele repartizate,                 depă-                                              faptul că în afară de apa ce o pri­            pectiva planului ce se discută:
                                                                                            mea din ploi, mlaştina mai era a li­
    i5te în mod sistematic cu                                                               mentată şi de 3 izvoare mascate în             După ce canalul, lung de 2 km. şi

    5  la           sută  sarcinile  de  plan.  i                                                                                          jumătate, va ii săpat, vor fi redate a-                         Din                  întreprinderile Capitalei
                                                3                                                                                          gricullurii circa 150 ha. teren din cel L
                                                :
                                                                                                                                           mai fertil. Pe această suprafaţă va fi '
                                                3
                                                                                                                                           amenajată o grădină legumicolă care
                                                3
                                                1                                                                                          va cuprinde un teren irigabil de 10

                                                3  C urs de cruce                           hăţişurile bălţii.                             ha., iar pe locul izvoarelor, şi cu a-                                                                                                        4? începută! ci­
                                                3                                              In adunarea populară ce s-a ţinut           pele ce vor fi aduse prin joncţiunea ^                                                                                                      nului la Comple­

                                                           roşie                            la Şibot în prima jumătate a lunii             canalului cu rîul Cugirului, se va naş­                                                                                                      xul C.F.R. „Grivi-
                                                                                            mai, comuniştii din gospodăria agrî-           te un frumos eleşteu care se va în­                                                                                                         ", ţa Roşie" din Ca­

                                                      Iti scopul îmbunătăţirii şi ri­    $ cola colectivă, deputaţii comunei şi            tinde pe o suprafaţă de 15 h3. Din                                                                                                          pitală a foni dai
                                                   dicării nivelului sanitar al ele­     ş cetăţenii mai vîrstnici, vechi locuitori        calculele preliminare ce s-au făcut, a-                                                                                                     in folosinţă noul
                                                   vilor a luat fiinţă pe lingă spi­     < ai acestor locuri, au făcut comitetu-           ceste lucrări vor aduce comunei ve-,                                                                                                        atelier de sculărie.
                                                                                         > lui executiv al sfatului popular co­            nituri de peste 200.0(50 Iei.
                                                                                                                                                                                                                                                                                          In noul atelier

                                                   talul unificat Gheţar un curs ji munal preţioase propuneri menite să                                                                                                                                                                se lucrează scule

                                                   de cruce roşie. Acest curs este t lichideze balta şi să redea acest te­                 La lucru                                                                                                                                    aşchiatoare, dispo­

        FLOREA VILCICĂ                             frecventat, cu regularitate de că­       ren agriculturii. împreună cu tehnicie­           Terenul de la Cînepişte este c u -«                                                                                                       zitive pentru con­
                                                   tre o serie de elevi ai şcolii pro­      ni ai raionului s-au întocmit planuri          prins în perimetrul gospodăriei agri­                                                                                                       fecţionarea sculelor
 este unul dintre cei mai buni'                    fesionale din localitate. Ei do­         concrete în care s-a prevăzut lungi­           cole colective „Filimon Sîrbu“ d in'                                                                                                        de precizie, confec­
Ltractorişti ai întreprinderii de                  resc să se prezinte cit mai bine,        mea canalelor, mîna de lucru nece­             Şibot. El n-a adus însă pînă acum«                                                                                                          ţionări şi recondi-
L explorări din Lupeni. E x -'                     atît la concursul raional al e-          sară şi soluţiile cele mai nimerite            colectiviştilor nici un venit. De aceea,,                                                                                                   ţionări de aparaţe
l ploatind în mod raţional trac-                   cliipelor sanitare, cit şi la locul      pentru valorificarea , vechii mlaştini.        termenul fixat de prima adunarej                                                                                                            pneumatice necesa­
L torul pe care lucrează el îşi                    de muncă In cazul de prim-a-                                                            populară — 30 septembrie, li s-a pă­                                                                                                        re atelierelor C.F.R.
[ depăşeşte cu 10-15 la sută                       jutor. Printre aceşti cursanţi se            Planuri de buni                            rut prea lung. Pentru acest motiv, eii                                                                                                      şi depourilor din
                                                   numără elevii Dimitrie Miron,                     gospodari                             s-au angajat să dea gala întreaga;                                                                                                          (ară.
                                                   Simion Pupăză, Anton Pinza-                                                             lucrare în cinstea zilei dp 23 A u -'
                                                   ru, Florian Cherecheş, loan                 împreună' cu tov. Ioan Tudoran,,            gust, adică cu mai mult de o lu n ă «                                                                                                          IN FOTO: Noul
                                                   Cristea şi alţii.                        secretarul comitetului comunal de par­         înainte de termen.                                                                                                                          atelier de sculărie
                                                                                            tid, la sediul gospodăriei agricol? co­                                                                                                                                                    de la • Complexul
                                                                                            lective „Filimpn Sîrbu“ din« Şibot, so­           Pentru realizarea angajamentului,;                                                                                                       C.F.R. „Griviţa Ro­
                                                                                            siseră tovarăşii Alexandru Haţegan,            colectiviştii au pornit neîntîrziat la<                                                                                                      şie“.

t- sarcinile de plan. . , .                                MIHAI CIRLIGEAiNU preşedintele corni telului executiv al                        săparea canalului. Peste 200' de oa-<
                       /1—Iu~J\—t•—O*—J\_f
                                                                                                   sfatului popular comunal, şi deputatul  meni au participat la lucrările de de* ;

                                                                    corespondent \ \y\yy^.y,'                                                                   V^vN/'V'V y^yy\y^/
   8   9   10   11   12   13   14   15   16   17   18