Page 14 - 1959-06
P. 14
Pag. 2 nmmuE svçrxu sm ivi Nr. 1385
Brigada elevilor din Cîrneşti Confirmă Mecanizarea în sprijinul sporirii
încrederea produefiei de cărbune
Cu puţin timp tn urmă am cîteva teme pe care brigada ar buie să „înţepe", mica prezen
asistat ia faza raională unde tistică de agitaţie le-a abordat tatoare e la înălţimea rolului acordată
s-au întrecut formaţiile artistice In programul său. Merită de a- său. De curînd organizaţia A.V.S.A.P. Experienţa acumulată de-a Avînd un coperiş mai slab, el mit suficiente utilaje în ultimă
ale şcolilor de 4 şi 7 ani din ra semenea să ţie amintit faptul că S-ar putea spune multe lu lungul anilor de puternica in cere să fie armat „ca la carte“, vreme. Astfel, numai în perioa
ionul Haţeg. Printre acestea s-a programul a fost prezentat în din cadrul uzinei' „Victoria" Gălan a dustrie sovietică demonstrează cere o atenţie deosebită', cere da ianuarie — aprilie a.c. sec
cruri frumoase despre brigada
aflat şi brigada artistică de a- forme variate, lucru care a plă elevilor din Cîrneşti. Principa primit drapelul de organizaţie frunta că principala rezervă de spori multă grijă. Minerii au fost sur torul a fost înzestrat cu 20 cra-
gitaţie a şcolii din Cîrneşti, con cut mult pubticului spectator şi lul rămîne însă faptul că activi şă pe regiune. Gu această ocazie, con re a producţiei este creşterea prinşi de noile condiţii de mun ţere noi de tipul SKR, cu o
dusă şi îndrumată de către iov. juriului de selecţionare, In ver tatea rodnică a acesteia a con ducerea, cît şi membrii organizaţiei productivităţii muncii. Aceasta că şi, ca urmare, treaba a mers nouă staţie de transformare do
Dumitru hoghinescu, directorat suri, prin mijlocirea monologu tribuit la îmbunătăţirea procesu şi-au luat angajamentul de a păstra cu însă nu poate avea loc fără o mai slab. Se pune întrebarea; tată cu doi transformatori, cu
şcolii, care s-a clasat pe primul lui şi dialogului, prin origina lui de învăţămînt (în trimes cinste drapelul decernat şi de a face mecanizare şi automatizare a conducerea sectorului şi orga noi locomotive cu acumulatori
procesului de producţie la nive nizaţia de partid au făcut totul
loc, urmînd să participe la faza lele creaţii adaptate pe melodiile trele I şi II n-a existat nici un tot ce le stă în putin{ă pentru ca or lul tehnicii aGtuale. pentru a-i ajuta pe mineri ? Din etc. Pe de altă parte, în fronta
regională. a diferite cîntece, brigada a popu corigent), la mobilizarea celor ganizaţia lor să se întărească continuu. păcate, nu. Asistenţa tehnică a lele acestui sector muncesc bri
larizat tot ce e bun şi nou în 57 de elevi în acţiunea de strîn- Sînt bine cunoscute randa găzile conduse de Alexandru
Programul brigăzii —* crea
ţie a tov. Dumitru Loghinescu şcoală şi a luat poziţie faţă de gere a fierului vechi (s-au strîns Şi, la numai câteva luni de la primirea mentele record obţinute de vred fost slabă ; la fel şi munca po Furo şi Ion Schianu, brigăzi cu
~~ e în întregime inspirat din o serie de tipsuri. peste 1.000 de kg. fier vechi), la acestui drapel organizaţia A.V.S.A.P. nicii mineri ai Donbasului. To litică.
noscute în toată Valea Jiului
viaţa şi aetivuatea celor 57 de De-a lungul anului şcolar, confecţionarea de cuiburi artifi de la uzina „Victoria" Gălan a reuşit todată se ştie că aceste randa Pe de altă parte, stratul 15 pentru hărnicia lor. De aseme
elevi, ciţi numără şcoala. Ac brigada elevilor din Cîrneşti a ciale pentru păsărele (16 bu să mărească numărul de membri de la mente au fost obţinute în urma nu permite exploatarea cărbu nea, stratul 15 se pretează la
prezentat numeroase programe. căţi), ta întărirea disciplinei şi mecanizării complecte a proce
ţiunile întreprinse de şcoală şi Sufletul brigăzii e pioniera Ne- ta altele. 1.075 la 1.278. De asemenea, toţi mem sului de extracţie a cărbunelui. nelui prin puşcare, permiţînd lucrul cu haveza. Toate acestea
organizaţia de pionieri, sîrguin- sia Pop din clasa a IV-a, care brii organizaţiei achită cu regularitate Dacă mai amintim că industria însă foarte bine tăierea cărbu demonstrează că dacă ar fi fost
ţa la învăţătură a elevilor frun prezintă programul. Cursiv şi l-am vizitat zilele trecute pe cotizaţiile, iar o mare parte sînt în extractivă sovietică cunoaşte nelui cu haveza. Mecanizarea mai multă preocupare, sectorul
taşi, ca şi combaterea apucă povăţuitor, atunci cînd situaţia micii artişti amatori ai şcolii din scrişi la cursurile de pregătire auto, astăzi mine fără mineri, apare IV B ar continua să se numere
Cîrneşti. In repertoriul cu care printre sectoarele fruntaşe ale
turilor rele ale altora, sînt doar o cere, ironică atunci cînd tre- se pregătesc pentru faza regio telegrafişti etc. şi mai limpede rolul şi actuali De ce a rămas în urmă minei. Rezultatele obţinute în
nală, tov. Dumitru Loghinescu Toate aceste lucruri dovedesc că or tatea mecanizării muncii în a- sectorul IV Q al minei cursul lunii mai îl situează însă
a introdus noi bucăţi care să bataje. Lupeni în rîndul celor codaşe.
oglindească alte aspecte ale ac ganizaţia A.V.S.A.P. de la uzina „Vic
Pe acelaşi drum merge şi in Starea aceasta de lucruri tre
tivităţii şcolare. Faptele ne în toria" Gălan confirmă încrederea ce dustria noastră carboniferă. Mi
dreptăţesc a crede că programul buie curmată. De aceea se im
şi strădania celor 11 membri ai
brigăzii artistice de agitaţie de i s-a acordat prin decernarea drape nele Văii Jiului sînt dotate pe îşi poate decj spune şi aici cu- pun grabnice măsuri îndreptate
la şcoala din Cîrneşti vor fi a- zi ce trece cu tot mai multe vîntul. Se pare însă că acest înspre îmbunătăţirea muncii în
preciate si in viitor. lului de organizaţie fruntaşă pe re maşini şi utilaje. Principalele aspect a fost oarecum neglijat. abataje. E necesar de asemenea
operaţii — tăierea şi transpor Afirmăm acest lucru bazîndu-ne ca brigăzile de mineri să fie
PETRE FARCAŞ IU giune. tul — se efectuează deja me pe considerentul că pregătirea mai mult sprijinite pentru a de
canizat. Havezele au început lucrului cu haveza a fost efec păşi greutăţile pe care le întîm-
I. CRAŞCA
corespondent
încă cu mulţi ani în urmă să tuată într-o perioadă de timp pină. Corpul tehnic al sectorului
taie cărbune din straiele afe prea mare. Este suficient să a- vă trebui să se mobilizeze la
Q jw ă ţâ t& a re im v ita ş a rente minei Lupeni. mintim că abia în 26 mai a fost maximum pentru ca în perma
Încă din anii copilăriei Vir- tea, a cerut singură să meargă Sel mai mecanizat sector âl mi introdusă pentru prima dată nenţă să poată asigura brigă
ginica Dobrotă îşi pusese în ca învăţătoare în comuna Gura- nei Lupeni este sectorul IV B. haveza în panoul II. Dacă mai zilor asistenţa tehnică, atît de
Aici, transportul este complect ţinem seama că faţă de planul necesară în astfel de momente.
gînd să se facă învăţătoare şi sada din raionul Ilia.
să vină aici, într-un sat din ra ...De atunci, Virginica Dobro mecanizat şi, în general, la fel tehnic s-a înregistrat o rămî- Minerii trebuie ajutaţi să-şi or
tă învaţă cu pa tăierea cărbunelui în abatajele nere în urmă de vreo două luni, ganizeze mai bine munca, pen
ionul ¦Ilia, să siune copiii din frontale. Fireşte că şi randa de faptul că în panoul I abia tru a putea fi folosită din plin
Gurasada. Ea a mentele obţinute de acest sec zilele acestea se va introduce capacitatea utilajelor pe care le
IN CLIŞEE : Brigada elevilor din Cîrneşti pe scenă. înveţe copiii car
te. Pentru a re
--------------' ¦¦ - Sg—-..............- ¦ = =------------- devenit un bun tor sînt bune. Aşa, de pildă, haveza, apare limpede că tre au la îndemînă.
aliza acest lu
prieten atit al dacă randamentul obţinut la ex burile nici nu puteau merge alt Biroul organizaţiei de partid
L a înd em n u l pionierilor cru, posibil ori elevilor cît şi al ploatarea stratului 8-9 fără ha- fel. trebuie să ia, de asemenea, mă
cărui tînăr ‘m a
suri care să ducă la lichidarea
Elevii şcolii de 7 ani din Să* kg. maculatură şi importante nii regimului sătenilor. Neo vare era de numai 2,3 — 2,5 Este necesar să arătăm că în rămînerii în urmă. Greutăţile
cărîmb depun o muncă susţinută cantităţi de plante medicinale. democrat popu bosită în mun tone pe post, prin folosirea ha- noile condiţii de muncă, impuse pot fi învinse dacă sprijinul a-
in vederea încheierii cu bine a lar, Virginica a că, . Virginica vezelor, randamentul a crescut de stratul 15, şi lucrul cu have cordat va fi mai eficace. E de
anului şcolar. Şi, pe lîngă fap- @el mai bine au muncit elevii învăţat cu mul Dobrotă îşi .în la 2,8 — 3 tone pe post. Nu za este mai pretenţios. Tocmai
tul că învaţă cu multă atenţie, Mihai Grecu, Eleonora Cazan şi tă sirguinţă. Du deplineşte cu înseamnă însă că s-a atins li de aceea se impune acum mai datoria biroului organizaţiei de
ei participă totodată şi la anu Petru Ormindean din clasa Vî-a, pă mulţi ani de cinste sarcinile mita maximă. Pe măsură ce lu multă asistenţă tehnică. Din partid să îndrume mai atent
mite acţiuni organizate de şcoa Ioan Florea din clasa V-a şi muncă încordată crul cu haveza va fi stăpînit păcate nici acest lucru nu se conducerea tehnică a sectorului
s-a aflat în faţa pe care le are de toţi minerii, pe măsură ce face. Un exemplu va ilustra şi pentru a crea condiţii de lucru
ca instructoare
lă. De pildă, la îndemnul pio alţii.
comisiei de re de pionieri, iar experienţa organizării muncii în mai bine situaţia. Introducerea favorabile brigăzilor de mineri-
nierilor, elevii au colectat 1.000 v. HANEŞ partizare. Termi pe tărlm obştesc noile condiţii va fi îmbogăţită, havezei în panoul II s-a făcut Analizînd cu mult simţ de
kg. fier vechi, 100 borcane, 10 corespondent nase Şcoala pe desfăşoară o bo randamentele vor spori şi mai fără asistenţa vreunui inginer. răspundere lipsurile manifesta
Pentru prevenirea accidentelor dagogică din o- gată activitate. mult, şi odată cu aceasta va Credem că s-a procedat destul te şi trecînd grabnic la înlătu
rasul Deva şi urma să primească Pentru meritele ei, comitetul Greşte producţia de cărbune. de rău. Şi mai ales nu sîntem rarea lor, colectivul sectorului
un post de învăţătoare. In comunal U.T.M. a hotărît să-i deloc de acord cu afirmaţiile u- IV B al minei Lupeni poate li
Aminteam că lucrînd în con
timpul anilor avusese note afişeze fotografia la panoul de diţiile mecanizării operaţiunilor nor cadre tehnice de la Lupeni, chida rămînerea în urmă.
de circulaţie de tăiere şi transport, randa că „există deja suficientă expe Ing. N. ANDRONACHE
bune şi putea avea şi ea onoare. mentele au sporit, ©a urmare, rienţă în lucrul gu haveza“ şi
„unele pretenţii“ în ce priveşte A ANDRICA
Recent Direcţia regională a dă continuu. 'Au urmat apoi ’dis repartizarea. Dar cu toate aces corespondent colectivul sectorului IV B a pu deci, că „havatorii n-au nevoie
miliţiei a organizat în oraşul cuţii în care participanţii şi-au tut să dea peste planul primelor de indicaţii“. Dimpotrivă, trece
Alba Iulia o consfătuire cu con manifestat dorinţa de a sprijini ^ <fl>Y E B H1 IL II O U A\ IF II € E 4 luni cantitatea de 2.500 tone rea într-un loc de muncă nou, PUBLICITATE
ducătorii auto, şefii de garaje din plin organele de miliţie în cărbune. In luna mai însă, a- mult mai pretenţios, trebuie în 'r*>^v»vf’'NA<V
şi conducătorii întreprinderilor vederea respectării regulilor de Adevărul despre politica puterilor celaşi colectiv, cu aceleaşi ma soţită de un susţinut sprijin teh 4fţ&JtcitovMfn*uzúLA;o(KfziS,uXimeaEucf-toptno!ip.emiK?AcoTra*i-vPecKieeOs/MJAorss/ee’cfsTccr,.
din această localitate în oare circulaţie. De asemenea' s-a fă occidentale în problema germană şini şi utilaje, nu numai că nu nic. In acest sens era foarte bine W•AUy~MiCeN<TUÁ*Kl,S,TStfAiaZu!Kfll, TKENuK)AOACI’
s-a discutat despre atenţia ce cut un instructaj asupra conse şi-a îndeplinit planul de pro dacă la introducerea havezei ar ¦a»
trebuie acordată prevenirii acci cinţelor ce le aduce nerespecta- (INFORMARE ISTORICA) Capitolele III şi IV pun în lumină po ducţie, dar a rămas dator pa fi asistat un inginer.
rea regulilor de circulaţie. litica puterilor occidentale de zădăr triei cu peste 2.000 tone de căr
dentelor de Giroulaţie. @u aceas 132 pag. 2,30 lei nicire a decartelizării economiei şi a bune. Cum se explică acest lu Ne miră şi pasivitatea con
tă ocazie s-a prezentat un refe In încheierea consfătuirii, au democratizării vieţii politice în Germa cru ? ducerii exploatării şi chiar a
fost prezentate 5 filme docu Gartea reprezintă traducerea în lim nia Occidentală. Din capitolul V ci combinatului carbonifer faţă de
rat în care s-au scos în eviden mentare de scurt metraj cu as titorii iau cunoştinţă de manevrele în începutul lunii mai i-a găsit această situaţie. Cum se poate
pecte negative şi pozitive pri ba romînă a broşurii publicată în co treprinse de puterile occidentale pentru pe minerii sectorului IV B în ca un sector de talia celui a-
ţă rezultatele obţinute în mun vind circulaţia' ou autovehicu a zădărnici demilitarizarea în Germa locuri de muncă noi, pe stratul mintit, în care progresul tehnic
că de către unii şoferi sutami- lele. ! mun la Moscova şi la Berlin de Mi nia Occidentală, pentru a crea o nouă 15. In aparenţă, nimic deosebit; îşi spune cuvîntul, să fie înzes
maşină de război agresivă, şi a reîn abataje frontale ca şi în stratul trat cu un singur inginer în
işti, s-au arătat unele abateri IOAN MORARtJ nisterul Afacerilor Externe al (J.R.S.S. via spiritul revanşard. Capitolul VI, ul 8-9, posibilităţi de mecanizare specialitatea minieră ? Aceasta
de la regulile de circulaţie şi corespondent timul, indică calea preconizată de ®ni- asemănătoare. In realitate însă, cu atît mai mult acum, cînd se
şi de Ministerul Afacerilor Externe al unea Sovietică privind reglementarea lucrurile stau altfel. Dacă stra cunosc greutăţile prin care tre
s-a arătat cum trebuie procedat tul 8-9, datorită condiţiunilor ce sectorul.
pe viitor pentru ca numărul ac R. D. Germane. Ea conţine un istoric
cidentelor de circulaţie să sca sale geologice favorabile, per In vederea sporirii producţiei
al politicii puterilor occidentale în pro mitea oarecari abateri de la nor de cărbune, sectorul IV B a pri
blema germană.
Gapitolul I demonstrează pe bază de
fapte că scindarea Germaniei de către
puterile occidentale, survenită după cel
NO T E de al doilea, război mondial, urmărea paşnică a problemei germane în ve mele tehnice de exploatare, stra
crearea în Germania Occidentală a unei derea creării unei Germanii democra-' tul 15 este ceva mai capricios.
Formalităţi baze de stat şi politice prielnice reîn tice, unite şi iubitoare de pace.
vierii militarismului. In cap. II se a- Pionierii depistează
Cocenii rezultaţi de pe urma sfârî- de 3-4 km. şi o pierdere bună de timp rată că scindarea Berlinului de către Gartea cuprinde două anexe: Decla gîndaeul din Colorado
mării porumbului sţnt un combustibil cumpărătorul respiră uşurai. De cele puterile occidentale a avut ca scop raţia guvernului Republicii Democrate
crearea în Berlinul Occidental a unui Germane cu privire la calea naţiunii
germane spre asigurarea păcii şi reu-
bun şi totodată ieftin. Gospodăria de mai -multe ori omul pierde însă o zi focar de provocări şi a unui cap de nificării Germaniei şi Proiectul tratatu La începutul lunii mai, în a- wSEEm
stat Orăştie, datorită specificului ei, întreagă. Cauza 7 Cu toate că sînt pod în vederea ducerii activităţii de lui de pace cu Germania propus de dunarea detaşamentului de pio
dispune aproape in iot cursul anului de fixate zilele de marţi şi vineri pentru subminare împotriva ţărilor socialiste. U.R.S.S. nieri de la şcoala elementară de pea«*
anumite cantităţi de coceni prin a că vînzare, la clniar nu există un om 4 ani din comuna Mărtineşti,
ror valorificare (vlnzare către popu- permanent, iar casierul este plecai Materialismul dialectic şi ştiinţele raionul Orăştie, s-a hotărît ca Î3traKUMLRl?KkmuUifff-
c laţia Orăştiei şi împrejurimilor) se sau la bancă sau în alte părţi. In după orele de curs pionierii să
obţin venituri suplimentare. feUil acesta cumpărătorul e obligat să contemporane ale naturii efectueze muncă voluntară pe In staţiunea balneo-climaterică Vaţa de Jos, deschiderea
aştepte de dimineaţa pînă seara. Aşa terenul gospodăriei agricole co sezonului pentru anul 1959 s-a făcut în ziua de 1 iunie a.c. in
In vlnzarea cocenilor către diferiţi s-a Intîmplat tn ziua de 28 mai a.c. 276 pag. 6,25 lei Popescu — cercetător la Inst. de Filo lective pentru depistarea gînda- acest scop s-au făcut reparaţiunile şi amenajările necesare atît
cetăţeni există însă atitea formalităţi cînd un cetăţean din Romoş a fost cului din ©olprado. !a pavilioanele băilor, ştrandului, cît şi a vilelor de locuit, ast
de îndeplinit Incit pinâ la urmă cum nevoit să-şi lase carul încărcat ta Culegerea de faţă cuprinde zece stu zofie al Academiei R.P.R.; Cu privire la fel că vizitatorii care vor veni în staţiune vor găsi, pe lîngă ser
părătorul se vede obligat să plece fără poarta gospodăriei pentru a se întoar dii care abordează probleme filozofice dialectica dezvoltării istorice a con Zilele trecute 17 pionieri de viciul medical, în condiţii bune şi prompte pe care îl reclamă
marfa după care venise. Iată mimai ce a doua zi să-l transporte. Practica actuale ale ştiinţelor naturii, semnale ceptului de element chimic, de candi la această şcoală, conduşi de bolnavii, şi posibilitatea de cazare în cele mai bune condiţiuni
cîteva aspecte ale formalităţilor ce tre amintită a făcut ca mulţi cetăţeni să de oameni de ştiinţă din ţara noastră, dat în ştiinţe chimice J. Alfandary învăţătoarea Maria Ripoşan, igienico-sanitare şi de serviciu.
buie îndeplinite: Cumpărătorul trebuie după cum urmează: Problema deter Materia vie şi geneza ei, de acad. E candidată de partid, au trecut
să meargă cu carul la cliiiar pentru renunţe la a mai cumpăra coceni de minismului în mecanica cuantică, de Macovschi; 100 de ani de darvinism la îndeplinirea angajamentului Parcul băilor oferă posibilitatea de recreaţie prin amenajă
ta Q.A.S, Orăştie, ceea ce a duc la V. Novacu —- membru corespondent al d.e conf. univ. dr. N, Botnariue; Con luat. împreună cu alţi 15 şco rile care s-au făcut. Apa băilor Vaţa de Jos este recomandată
cîntărirea lui gol. Apoi se îndreaptă Academiei R.P.R.; Timpul şi spaţiul din tribuţii teoretice la problema contra lari din Mărtineşti ei au con vindecării tuturor formelor de reumatisme, artritisme şi artroze
stringerea lor tn mormane care, da punctul de vedere al materialismului dicţiilor interne care determină vitali trolat culturile de cartofi ale subacute şi cronice, nevralgii, nevrite, inflamaţii cronice ale or
spre grămezile de coceni imde-l în dialectic, de Al, Sanielevici — membru tatea organismelor, de dr. !. Peotniţ gospodăriei agricole colective ganelor abdominale şi ale organelor genitale la femei, neuraste
torită ploilor, au putrezit. corespondent al Academiei R.P.R.; Des chi; Despre unele probleme ale cauza din Turmaş şi Mărtineşti. Gu niile (anxioasă), hipertensiunea arterială, bolile provenite din
carcă. Clntăreşte din nou carul plin. Oare operaţiile amintite nu pot fi pre unele probleme filozofice ale fi lităţii în medicină, de acad. St. Milcu această ocazie pionierii au de tulburarea metabolismului ca obezitatea şi diateza urică,
zicii moderne, de prof, univ. inginer Substratul morfofuncţional al fenome pistat două focare cu gîndaci
1 se eliberează apoi un bon pentru simplificate7 Credem că e in interesul V, Roman; Contradicţia djnlelică şi nului de conştiinţă, de acad. A. Kreind- din Colorado. Focarele descope Preturile pentru sezonul anului 1959 la Băile Termale Vaţa
plata la caserie. După ce achită suma ler. . • . rite de pionieri au fost repede de los sînt foarte convenabile, după cum urmează:
gospodăriei să valorifice toate canti problema obiectului microfizic, de S. lichidate de colectivişti şi pio
de bani cumpărătorul se înapoiază la d a tăţile de coceni de care dispune. nieri. Intrare de persoană la ştrand. . , . Lei 1,50
TARIFE PENTRU BAI LA BAZIN COMUN :
tor de unde este din nou irimis la caserie O. TRAIAN Datorită rezultatelor frumoa
se pe care pionierii din Mărti
pentru a pune viza acM at pe bonul (după o corespondentă a tov. I, C-) neşti le-au obţinut în munca de
depistare a gîndacului din Co
de ieşire la poartă. După un drum
De ce atîta
‘Moraru .Nicolae este membru co meni de la Cooperativa de credit şi
operator al Cooperativei de credit & economii „Aurel Vlaicu" n-a schiţat
economii „Aurel Vlaicu11 din Orăştie nici măcar un gest pentru rezolvarea lorado, conducerea gospodăriei Salariaţi şi membrii de familie . . . „ 3
încă de la înfiinţarea ei. A achitat cererilor. A intervenit atunci printr-o agricole colective a cerut şi pe Colectivişti şi întovărăşiţi . . . . „ 4
omul î n . întregime şi fondul social în adresă Rama cooperativă din Siner- mai departe concursul pionieri Persoane particulare nesalariate . . . „ 5
valoare de 200 lei. După un Ump. şi-u sig. Plnă în prezent şl peste această lor şi şcolarilor. Răspunzînd a- TARIFE PENTRU BAI LA VANA:
adresă s-a aşternut tăcerea. cestei cereri pionierii şi-au luat
schimbat domiciliul în comuna Si» un nou angajam ent: de a ve Salariaţi şi membrii de familie . . . „ 4
Statutul băncilor cooperative spune ghea în permanenţă ca gînda Colectivişti şi întovărăşiţi . . . , ,, 5
nersig raionul Lugoj. Cum e şi nor» clar: „partea socială a celui care-şl eul din Colorado să nu compro Persoane particulare nesalariate . . . „ 6
mâl a cerut cooperativei din Orăştie schimbă domiciliul, se transferă acolo mită recoltele gospodăriei colec
unde se stabileşte“. De ce atunci to tive. TARIFE PENTRU CAMERE PENTRU UN PAT — 24 ORE
să-i vireze fondul social la noua a* varăşii din Orăştie nu dau curs cere
rilor legitime, mai sus menţionate ?, La grădiniţa de copii nr. 1 din Deva, ropiii oamenilor C1SAR GHIZELA Salariaţi şi membrii de familie * . * „ 4
dresă — Banca cooperativă din Si- muncii îşi petrec timpul în mod plăcut şi folositor.
nersig. A înaintat pentru aceasta două corespondentă Colectivişti şi întovărăşiţi « . . * „ 6
cereri, una în luna februarie şi alia IN CLIŞEU : Copiii învaţă un nou joo. Pprtnnnp t'înrttYiitnrf» npsaiariflfp . . . . . 8
în martie. Totul însă In zadar, Ni-