Page 17 - 1959-06
P. 17
Declaraţia guvernului M i a a privirePROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, IJNIŢI-VA!
mulsocialismului la amplasarea în Grecia a rampelor de lansare
a rachetelor teleghidate şi problema păcii
şi securităţii în Balcani
Guvernul romîn, profund inte de care să dispună potrivit sco Balcani şi în bazinul Mării Me-
7 .. ¦ resat în menţinerea păcii în Bal purilor lor agresive. diterane constituie o nouă con
cani şi în dezvoltarea colaboră tribuţie la consolidarea păcii în
Anul XI Nr. 1386 j Duminică 7 iunie 1959 | 4 pagini 20 bani rii multilaterale a statelor din înfăptuirea acestor planuri lume şi îşi exprimă speranţa că
această regiune, nu .poate igno care duc la sporirea încordării ea va fi sprijinită de toate gu
ra faptul că în Grecia, cu care internaţionale angajează Grecia, vernele ţărilor interesate, răs-
Republica Populară Romînă în a cărei securitate nu este ame punzătoare de soarta popoarelor
treţine relaţii de bună vecina- ninţată de nimeni, pe o cale ¦lor.
tate, se desfăşoară acţiuni mi li-
tare ce primejduiesc pacea şi se- periculoasă care contravine inte Guvernul romîn, care nu o
curitatea popoarelor balcanice. reselor păcii şi securităţii tuturor dată şi-a manifestat încrederea
statelor din Balcani, în posibilităţile reale de înţele
Este deci firesc ca poporul
Pe terenurile degradate vor Vom reduce cu o lună de zile Potrivit declaraţiilor făcute de f?r(^ Să-Şi manifeste neliniştea gere între ţările din Balcani şi
creşte păduri falnice termenul de executare a lucrărilor oameni de stat şi conducători de planurile de transforma- a dat dovezi concrete de bunele
militari greci şi americani, în sale intenţii ou privire la dez
Grecia se construiesc noi aero- re a Greciei într-o baza ameri- voltarea relaţiilor de colaborare
droame şi alte instalaţii pentru cană de armament nuclear, de
Una din măsurile luate de faţă de peste 1.300 ha. plantată (. Conduc o brigadă comple- bucură de un mare prestigiu -j rachete şi proiectile teleghidate şi prietenie între Republica
Conferinţa regională de partid cu arborete au fost făcute lu l xă de zidari de pe şantierul uzul forţelor armate americane, Existenta pe teritoriul patriei Populară Romînă şi Grecia, ar
este şi aceea de a se împădur crări de combaterea dăunători L nr. 2 al grupului IV şantie- pe şantier: şi nu vrem să j se pregăteşte încheierea unui a- sale a unui asemenea aparat de saluta cu satisfacţie orice mă
în perioada 1958-1960 o supra lor. Pentru protecţia plantaţiilor cord cu privire la amplasarea distrugere, aparţinând unei pu suri şi acţiuni ale guvernului
faţă de 10.000 ha. terenuri de s-au făcut 33 km. de gard viu. t re din cadrul I.C.S. Ilunedoa- rampelor de lansare a rachete teri străine, de care pot dispune grec care ar fi îndreptate în di
gradate sau supuse eroziunilor Au mai fost făcute lucrări de (. ra. Din noua tranşă de con- lor şi proiectilelor balistice ame după bunul lor plac generalii recţia întăririi păcii şi slăbirii
mari proporţii pentru corecţia f. strucţii, intrată in lucru la ricane pe teritoriul grec. americani, este departe să con
Inţelegînd însemnătatea acestei torenţilor. V începutul celei de-a 11-a de- ne-o ia înainte. 1 fere poporului grec sentimente încordării internaţionale. Se în
sarcini pentru dezvoltarea patri ^ cade a lunii mai, nouă ne-a Pentru a justifica aceste mă de securitate şi încredere în vi ţelege că aceasta implică renun
moniului iorestier a'l regiunii Un merit deosebit al lucrăto t revenit executarea zidăriei în Să nu se creadă însă, că ^ suri, cercuri conducătoare din itor. tarea la punerea în aplicare a
noastre, pentru prevenirea erozi rilor din silvicultura regiunii l roşu, inclusiv tencuielile, la depăşindu-ne planul de pro- ^ Grecia fac declaraţii despre planurilor de instalare în Gre
unilor şi a inundaţiilor, silvicul noastre este acela că lucrările L două blocuri. ducţie neglijăm calitatea. Nu! ) „readaptarea forţelor armate la Este de înţeles că instalarea cia a rampelor de lansare a ra
torii s-au mobilizat la îndeplini de plantaţie au fost terminate Calitatea bună a lucrărilor T necesităţile unui război atomic“ pe teritoriul Greciei a unor ram chetelor şi proiectilelor teleghi
rea ei. în acest an cu o lună mai re (_ Conform sarcinii de plan, executate de brigada noastră -j care ar fi impuse de o pretinsă pe de lansare a proiectilelor nu date, deoarece înfăptuirea aces
pede faţă de anul 1958, asigurîn- L va trebui să terminăm aces- este apreciată de conducerea existenţă în ţările socialiste ve cleare teleghidate nu poate să tor planuri nu poate aduce de
Numai în primăvara acestui du-sc astfel terminarea lor, peste [¦ te lucrări. în 116 zile. In cori şantierului şi de beneficiar. ) cine a unor baze de armament nu atragă în mod logÎG luarea cît noi pericole pentru priceai
an au fost făcute plantaţii pen tot, în perioada optimă de plan'- ja sfătuirea de producţie ce a atomic. de contramăsuri din partea ţă popoarelor, suspiciuni şi încor
tru împădurire pe o suprafaţă tare. Trebuie amintit apoi şi fap- Cit priveşte economisirea 1 rilor ameninţate.
de 3.762 ha. terenuri, ceea ce în lul că toate lucrările au fost fă avut loc sîmbâtă, 30 mai, Este bine cunoscut că aseme
seamnă că planul semestrial de cute la un nivel calitativ supe ' ne-am angajat să reducem a- materialelor de construcţie, ¦] nea afirmaţii, cu ajutorul cărora In acest moment, când se des clare.
împădurire a fost realizat în pro rior. iată cum procedăm: cărămi- j se încearcă inducerea în eroare chid noi perspective pentru cau
porţie de 110 la sută. Planul de cest termen cu o lună, să gos- zile crăpate şi cioburile mai 1 a opiniei publice din Grecia, nu za păcii şi colaborării între po După părerea guvernului ro
culturi în pepiniere a fost reali La lucrările de împăduriri s-au t podărim cu grijă materiale- mari nu le aruncăm, ci le ^ corespund realităţii şi au fost poare, ar fi de dorit ca cercurile
zat de asemenea în proporţie de evidenţiat ocoalele silvice Petro C le, pentru a realiza economii dezminţite ' în repetate rînduri conducătoare din Grecia să so mîn, calea pentru asigurarea
100 la sută. Suprafaţa pepinie şani, hupeni, Pui, Haţeg şi Alba L la preţul de cost. atît de guvernul romîn, cît şi de abţină de a întreprinde acţiuni
relor sporindu-se în acest an la Iulia, iar ocoalele silvice din strîngem cu grijă şi le in- -j guvernele celorlalte ţări socia- în contradicţie cu eforturile caro păcii şi securităţii popoarelor
pesie 4.000 ha., au fost create Miercurea, Pui şi Petroşani s-au Ce ne-a determinat, să ne troducem în zidărie. La fel lisle din Balcani. se fac în vederea slăbirii încor din regiunea balcanică este ca
condiţii pentru a se produce un evidenţiat şi la lucrările de com [ luăm acest angajament ? In procedăm şi cu mortarul că- ţ dării internaţionale, a lichidării
număr mai mare de puieţi ne batere a dăunătorilor. t primul rînd dorinţa de a zut pe jos sau pe schelă: îl 1 In realitate, pericolul care a- războiului rece şi eliminării pe lea înţelegerii, prieteniei şi co
cesari plantaţiilor ce se vor face t construi mai repede, mai ief- strîngem, îl amestecăm cu a- ^ meninţă poporul grec, cit şi ricolului războiului atomic.
in anii viitori pe terenurile de Un aport însemnat l-au adus, [• tin şi mai bine, apoi rezulta- pă, şi-t reutilizăm. Acest lu- ^ toate celelalte popoare ale regiu laborării multilaterale între sta
gradate sau supuse eroziunilor la lucrările de împădurire, orga ^ iele înregistrate în luna mai, nii balcanice, decurge tocmai din Guvernul Republicii Populare
nizaţiile de tineret şi ţăranii L rezultate care au demonstrat lele acestei regiuni. !.
Din luna mai au început lu muncitori din satele unde au fost l că avem posibilităţi mari
crările de îngrijire a pepiniere executate asemenea lucrări. Ei t pentru realizarea unui ase- cru se repetă în fiecare zi, ) In mesajul său din 10 septem
lor şi a arborete'lor plantate sînt mîndri acum că pe acele te ^ menea angajament. Aplicînd brie 1957, preşedintele Gonsi
Pînă acum au fost făcute ase renuri, care odinioară erau de [_ în mod raţional metoda Or- iar sîrnbăta facem întotdea- ] liului de Miniştri al Republicii
menea lucrări pe o suprafaţă de gradate, vor creşte păduri fal Populare Romîne a propus şe
peste 4.000 ha., iar pe o supra nice. L Iov, repartizînd pe fiecare una curăţenie generală. 1 iilor de guverne ai ţărilor bal
j- muncitor necalificat să lucre- canice o întîlnire în vederea în
Pentru a reduce consumul ~\ făptuirii unei înţelegeri colecti
ze cu unul calificat, am ajuns ve a statelor din Balcani, a a
de ciment, atunci cină dozăm T faptul, că cercurile militariste !*omîne consideră că propuneri- sigurării păcii în această regi
_ , le preşedintelui Consiliului de
materialele pentru mortar in- -j
din Siatele Unite transforma te- :Miniştri al u.R.S.S. - N. S.
troducem ciment numai în ]
proporţie de 5 la sută. Astfel, ritoriul Greciei, ca şi cel.al Tur- Hruşciov — cu,privire la crca-
calitatea mortarului nu scade > ciei şi Italiei, în baze nucleare rea unei zone denuclearîzate în (Continuare în pag. 4-a)
ci dimpotrivă, el poate fi în- j
muiat mai uşor. 1
La înlăturarea risipei mai ¦]
contribuie şi faptul că în fie- }
care dimineaţă scoatem de la
(. la un indice de realizare a depozit materiale numai în .j
Be li Cablnetnl regional de partid normei de 1,78. Dar nu ne cantităţile necesare pentru ţ
închiderea îhvăţămîntului de partid, 400 de propagandişti din întreprinderi, i mulţumim cu atîta. Sîntem rina respectivă. 1
politic U.T.M. .şi' al invăţămintului i- instituţii, profesori şi Învăţători;' tineri
dcologic al cadrelor didactice consti utemişti, au solicitat şi audiat consul L in întrecere socialistă cu cete- „ PAUL SEMEŞ )
tuie în aceste zile uua din preocupă taţii pe terne c a : ,,Congresul a! V-lea lalte brigăzi, printre care cele şef brigadă zidari î
rile de1 bază ale organelor şi orga al P.C.R. şi importanţa sa istorică“, 1
nizaţiilor de partid. Grija pentru asi „Etapele revoluţiei populare din ţara l conduse de Andrei Weber şi şantierul II grupul IV. I.C.S. 1
1 Ioan Roşianu, brigăzi ce se Hunedoara 1
lU U U J t, J J J i
întrecerea siderurgîştilor
gurarea conţinutului de idei a învă- noastră şi caracterul lor". „Sectoarele Succese Importante
ţămînlului, pentru fixarea şi aprofun social-economice, clasele şi lupta de
darea cunoştinţelor acumulate in clasă în ţara noastră în etapa actu
cursul anului şi pentru clarificarea u- ală“, „Politica partidului de întărire din primele zile
nor probleme insuficient înţelese îşi şi consolidare a statului nostru de-'
găseşte expresia în măsurile luate de mocrat popular“.
organele de partid ca, prin cabinetele Cu deosebit înte'res a fost urmărită
'de partid şi seminariile permanente, consultaţia privind tezele teoretice ale In dorinţa de a obţine rezultate din ce în ce mal bune în întrecerea
să se susţină consultaţii şi expuneri celui de al XXI-lea Congres extraordi cu reşiţenii, slderurglştii hunedoreni, desfăşoară o activitate susţinută. Re
în diverse probleme teoretice şi ale nar al P.C.U.S. cu privire la trecerea zultatele valoroase obţinute în primele zile din luna iunie dau certitudinea
practicii construcţiei socialiste. la faza superioară a societăţii comu
In sprijinul activităţii cabinetelor de niste. că luna aceasta se va încheia cu realizări şi mai frumoase.
partid, conducerea secţiei de propa Prin natura problemelor ridicate de
gandă a C.C. a! P.M.R. a trimis lec
tori centrali pentru a acorda consul către propagandişti, prin caracterul In cinci sile: 806 lone antrenaţi în întrecera socialistă,
taţii propagandiştilor. Astfel de ¦con produc zilnic sute de tone de
sultaţii. au fost susţinute în zilele tre clar şi documentat a! rezolvării acestor fontă pesie plan cocs peste plan. Primele cinci
cute de către tovarăşul Bogdan lo- probleme, consultaţiile acordate vor zile din noua lună, cocsarii hu
sif, lector al C.C. al P.M.R., în raioa nedoreni le-au încheiat cu o de
nele Sebeş, Alba şi Orăştie. Cei peste fi de un real sprijin propagandiştilor Continuînd întrecerea socialis- păşire a planului de producţie
de 1.020 tone cocs.
în ridicarea nivelului calitativ al con- • tă desfăşurată in cursul lunii
vorbirilor de sfîrşit de ari din cercu mai, Jurnaliştii secţiei n Il-a au Grupa nr. 36 pregătiri, condusă de Lazăr Ionescu, lucrează Ia sectorul nr. 2 al minei Ţebea. Desfăşurînd larg
întrecerea socialistă, în primele 3 zile ale lunii curente această brigadă şl-a depăşit planul cu 5 procente.
rile şi cursurile care le conduc.- • elaborat în primele 5 zile din
IN CLIŞEU: şeful de brigadă, Lazăr Ionescu, stînd de vorbă cu tovarăşii lui de muncă, Atihai Bîrna şi
luna iunie, ¦în afara planului,
peste 800 tone fontă. Ca şi la A. SCHWARTZ Aurel Susan, despre îmbunătăţirea sistemului de lucru.
obţinerea celor 4.071 tone tontă
peste plan în luna mai, şi de Două prop
data aceasta principala contri
buţie şi-au adus-o indicii sporiţi
Maria Boldeau, şefă de brigadă la presa de Irccţiune a Industriei Ce de utilizare realizaţi de Jurna Mijlocaşi la grindă gada şi-a depăşit- planul de slab. Se întimpinau pe atunci varăşe Rotaru — i-a răspuns
ramice din Baru Mare', prin buna organizare a muncii reuşeşte, împreună liştii acestei secţii. producţie cu aproape 16 pro greutăţi care cereau mari e- şeful sectorului. Vă asigurăm
cu tovarăşele sale, să-şi depăşească în medie planul cu 14-16 la sută. — Bine tovarăşe Rotaru, îţi- cente, iar randamentul l-a de forturi. Brigada condusă de cu toate cele necesare — iată
De la cele două ofelârii promit că vom studia atent păşit cu peste 43 la sută. Ciş- tov. Mihai Rotaru lucra la un ce pot zice.
IN FOTO: tovarăşa Mariă Boldean la locul de muncă. Martin propunerea dumitale — i-a răs tigul realizat de miner ? Aproa suitor: ca şi acum, de altfel.
puns şeful sectorului. De fapt pe 2.700 lei. Ziua respectivă a sosit. Dis-
In bătălia pe care o dau pen şi mie mi se pare că va da re Intr-o zi de miercuri, la ie de-dimineaţă, împreună cu Mi
tru a-i ajunge pe reşiţeni, oţe- zultate bune. Dar să revenim la propune şirea din şut, comunistul Ro hai Rotaru, s-a prezentat la
larii hunedoreni au înscris în a- rea făcută de comunistul Mihai taru a trecut, clin nou pe la lucru şi Emerik Nagy — pen
ceste zile de început de lună un — Păi cum să nu dea, to Rotaru. Iată in ce ' constă ea. biroul sectorului. De astă dată sionar şi el — şi tînărul Ioan
deosebit succes. Harnicele colec varăşe inginer ? Cei doi mijlo nu mai avea poftă de glume. Girea, ambii şefi de schimb, şi j
tive ale celor două oţelării Mar caşi nu se vor lăsa cu una cu Pîttă nu de mult, suitoarele restul brigăzii. Lucrul a înce- \
tin au produs, peste prevederile două striviţi şi. v ia ţa suitorului cumulaloare din stratul 15, da — Ce facem, tovarăşe ingi put ca de obicei.
planului aferent primelor 5 zile se lungeşte. Şi unde mai pu torită presiunii mari, necesitau ner ? Am făcut contract cu co
din luna iunie, mai bine de neţi că economisim şi lemn. multă întreţinere, trebuind re daşii? Observ că nu mai ieşim Craterele gemeau sub pova- \
1.230 tone oţel. armate chiar înainte de a fi deloc la liman. Zău că-mi vine ra cărbunelui;. pichamerele îşi
Inginerul, şeful sectorului 1 date în exploatare. Mihai Ro să mă duc acasă şi să-mi o- cintau intr-un tempo şi mai
Laminalorii s?ni în pas B de la mina Lupeni, s-a gin- taru, „veteranul“ — cum îi zic susţinut cîntecul lor cunoscut.
cu ojelarii dit mult la propunerea pe care mulţi de la Lupeni — nu se dihnesc picioarele. Dar, n u ! Din cînd în cînd se auzea:
a făcut-o şeful de brigadă Mi- putea împăca cu o astfel de Mai bine mă transfer la alt „vezi că nu acolo trebuie pus
Producînd cu 546 tone lami hai Rotaru. Pe omul acesta îl situaţie. El are multă experien sector. pichamerul", „treci în partea
nate mai mult decît prevedea consideră ca pe un părinte. Şi ţă aşa că după ce a chibzuit cealaltă", „dăi vîrtos, Ionică“,
planul primelor 5 zile din luna are pentru, ce. Deşi e pensio bine, a propus o schimbare la Abia atunci şi-a dat. insă „hai, moşule, să vedem, care
aceasta, faminatorii hunedoreni nar de vreo 3 ani, Rotaru nu sistemul de armare, care cons pe care".
se încadrează în lupta pentru s-a gindit să părăsească mina. tă în punerea a doi mijlocaşi seama că in biroul şefului de
sporirea producţiei siderurgice a „Tocmai acum — spune briga la grindă. Ca urmare, viaţa sector mai era şi secretarul — Şutul acesta s-a terminat
ţării. Succesul înregistrat se da- dierul — cînd munca e uşoară, suitorului se prelungeşte şi deci parcă prea repede — şi-a dat
toreşte în bună parte folosirii cînd se scoate cărbune mult se obţin economii de posturi organizaţiei de partid. S-a sim părerea Gîrlea.
intensive a agregatelor. tocmai acum să pleci ?". şi materiale.
ţit oarecum ruşinat de cele ce — Nu-i repede, copile — răs
Cocs muil penlru furnale El, continuă să conducă o Fireşte, după ce şeful secto spusese. Cum, el comunist, să punse zîmbind Nagy. S-au dus
brigadă de mineri şi încă una rului a studiat propunerea, a opt ore ¦ dar ce-s opt ore pen
Pentru a-i sprijini pe îurna- de tineret, fruntaşă pe sector. trecut la aplicarea ei. Rezulta- spună că pleacă ? Şi s-a răs- tru anii tăi ?
lişti, cocsarii uzinei cocso-chimi- Cum să nu fie brigada sa frun fele obţinute au fost foarte
ce din cadrul C. S. Hunedoara, bune. gîndit. Mergînd către „zi“, nu l-a
taşă, cînd o conduce un om N u ! Nu plec. Împreună răbdat inima pe şeful brigăzii
priceput. Un şut în plus să nu-l întrebe pe vagonetar:
m ortacii l1iei am hoiărît să
Despre rezultatele !re care le 'Nu e mult timp de cînd tre — Ei, cit am dat ?
obţine această brigadă vorbesc burile la sectorul I B mergeau facem o treabă bună. Vrem să
— Vreo citeva peste 70!
citeva cifre. In luna mai, bri intrăm în frontal să ne mă
surăm şi noi forţele cu el. Ce N. ANDRONESCU
ziceţi ?
— Aşa mai putem vorbi, to
