Page 18 - 1959-06
P. 18
DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 1386
gzpaeea
U M O R SOVIETIC
A L B A MflJLWA (OME-A LilMGllJL V E A O J B B L B B Impresii dintr-o croazieră pe Marea Neagră
IN P E R I O A D A !fesaa la!ia: Muzeul de arfă
O surpriză plăcută pentru că orientate. Mulţi dintre vizitatori
văd aici pentru prima oară bi
In timp ce ursul C om unei ftrim iiine (II) lătorul romîn care poposeşte pe bliotecile decorative de care ,şe
meleagurile Ialtei este, fără în foloseau feudalii pentru a-şi a-
răta gradul de cultură, in rea
a dormit... doială, vizita la Muzeul de ar litate inexistent. In rafturile a-
cestor biblioteci nu se aflau de
In articolul precedent arătam nalate vetre de foc, chirpici de marile popoare ale continentu tă, care se află în castelul con cît cotoarele cărţilor, aşezate
că aşezarea omenească descope la colibele şi bordeile în care se telui Voronţou, . fostul guverna astfel, ca să dea impresia că
rită într-un cartier mărginaş al adăposteau purtătorii acestui tip lui nostru. biblioteca ar fi plină, chipurile,
oraşului Alba Iulia ne duce de de civilizaţie, cunoscută în ar Elementele esenţiale ale ve tor al Crimeei. Din noianul de cu capodopere. Pe pereţi, sînt
parte în trecut, aproximativ la heologie sub numele de cultu chilor civilizaţii de tip Turdaş impresii, vizita la acest edificiu expuse picturi executate la ju
4000 de ani înaintea erei noas ra Goţofeni, după numele unei şi ceramică pictată sînt păstra din Ialta persistă cel mai mult mătatea secolului qI XlX-lea,
tre. localităţi din Oltenia. te, iar din contopirea lor cu ele în amintirea călătorului romîn, arme şi blazoane ale familiei
mentele de bază ale civilizaţiei deoarece ea prilejuieşte o caldă contelui. Plafoanele sînt tapiţar
In bogatele urme lăsate de o- Aşezarea de la „Sălcii“, de pe triburilor de păstori indo-euro- manifestare a prieteniei romîno- te in culori odihnitoare, susţi-
mul epocii neolitice — adică al malul Ampoiului, identificată tot peni va lua naştere puternica şi sovietice. In acest castel, ne po nînd în fiecare cameră cîte un
pietrii lustruite — pe teritoriul în cursul anului 1948, pare să răspîndita cultură a bronzului, vesteşte ghidul — istoric de pro splendid candelabru de cristal.
oraşului nostru se observă că fie mult mai bogată decît cea despre care vom vorbi în mate fesie, — şi-au făcut sălaş cotro Intre saloane se află grădina
tre sfîrşitul mileniului al IV- de la Bărăbanţ. Pe Ungă cerami pitorii fascişti în timpul celui de vară cu minunate statuiete
lea şi începutul mileniului al că, aici s-a descoperit, în canti riale ce vor apare ulterior. de marmură aibă din epoca re
Il-lea apariţia unor forme noi tăţi mari, — ceea ce dovedeşte de-al doilea război mondial, naşterii şi fîntini arteziene, cu
Efi3= de civilizaţie, mai ales în cera o intensă şi îndelungată locui După urmele lăsate pe teri i Cînd au fost obligaţi să se re plante exotice şi acvarii cu peşti
mică. In straturile superioare, re — fragmentele a două urne toriul oraşului nostru de stră tragă, după 'ce jefuiseră majo m u lt iculori.
Un non lim baj al sem nelor îndeosebi, se pot găsi fragmen funerare, cu cenuşă şi oase o- vechile civilizaţii neolitice şi e- ritatea podoabelor castelului,
p e n tru surdo-m uji In Re F 0 Chineza te de vase ornamentate în benzi meneşti calcinate. neolitice — din epoca pietrii lus nemţii, au însărcinat un batalion Foarte interesant este şi par
şi cu decoruri penate. truite şi din perioada premer romincsc să-l arunce în aer. Ro- cul castelului, unul din cele
Este ştiut că în această vre gătoare a metalelor — se poa- mînii însă au luat legătură cu mai frumoase şi mai interesan
Deşi aceste urme sînt puţi me cei morţi erau arşi pe un te afirma că timp de două mii te din Europa, construit in în
ne în aşezarea amintită mai sus, rug, iar cenuşa şi oasele arse, de ani — de la 4000 la 2000 partizanii din munţii Ăi-Petri şi tregime pe stînci. Pentru a crea
ele dovedesc totuşi o nouă eta adunate şi puse într-un vas de înaintea erei noastre — aceste au salvat castelul de la distru condiţii de sol prielnice arbori
pă în evoluţia societăţii ome dimensiuni mai mari, era locuri, deosebit de fertile, au gere. lor decorativi şi plantelor de
neşti: apariţia unor purtători ai aşezat apoi într-un fel de mo fost intens locuite de o popu Vizitarea castelului ne intro aici, iobagii au cărat cu spa
Un comitet pentru reforma losirii noului alfabet chinez de unui alt gen de civilizaţie. vilă de pămînt, cunoscut în laţie numeroasă de agricultori duce în cultura şi arta secole tele pămînt timp de 20 de ani.
limbajului semnelor folosite de către surdo-muţi. ştiinţă sub denumirea de tumul. şi păstori, care, aşa cum dove lor trecute. Clădirea este con Aranjamentul este făcut de a-
surdo-muţi, alcătuit din ling Alte două aşezări însă, din desc lucrările lor de artă, ajun struită în stilul castelelor en semenea manieră îneît să scoa
vişti, filologi, psihologi şi oa Proiectul se bazează pe noua imediata apropiere a actualului Atît aşezarea neolitică de ce tă în relief contrastul de culori
meni cu experienţă în domeniul schemă de alfabet al limbii chi oraş, arafă că şi în cursul mi ramică pictată, situată într-un sese la o treaptă înaltă de civi glezeşti din. secolul al XVI-lea, al frunzelor, florilor şi tulpini
învăţămîntului surdo-muţilor a neze (mai precis al limbii han, leniului al IlI-lea, teritoriul Al cartier al Albei Iulii, cît şi cele lizaţie. partea apuseană păsirînd întru- lor. Pot fi întîlniţi aici brazii
întocmit un proiect de limbaj cu principala naţionalitate din R.P. bei Iuţii era intens locuit. două staţiuni de la Bărăbanţ şi totul forma medievală a porţi mexicqni cu acele lungi de 33
ajutorul mîinilor în vederea îo- Chineză). Ceie 26 litere ale al Ampoi, pe lîngă precizarea unor COLECTIVUL ŞTIINŢIFIC lor şi creneletor. Pentru ridica cm., alături de chiparoşii de
fabetului latin vor fi exprimate cu Una din aceste aşezări se date interesante privitoare la rea ei au muncii mii de iobagi. montezuma închişi la culoare,
găseşte la Bărăbanţ, pe „Dealul trecutul îndepărtat al oraşului AL MUZEULUI REGIONAL ca şi pinii itqlieţu etc. Printre
ajutorul a 26 de semne executa rotund“, iar cealaltă la „Sălpii“, nostru, ele pun şi unele proble grupurile de pomi uriaşi se pot
te cu degetele mîinii drepte. Ast pe malul Ampojului, puţin mai me de mare importanţă ştiinţi ALBA IULIA vedea minunate poieni denumi
fel, surdo-muţii se vor putea ex jos de canalul care merge aproa fică. te : Poiana Soarelui, Poiana
Epigrame prima în dialectul de bază pu- pe paralel cu şoseaua raională mm Se spune că 300 Contrastelor etc., iar deasupra
tunhua. Alba Iulia—Zlatna, Astfel, în diferitele grupe ale de meşteri lu parcului îşi înalţă falnic piscu
Unui student plimbăreţ: ceramicei pictate au fost desco crau numai la rile munţii Ai-Petri, atît de fru
Pînă în prezent, surdo-muţii Pe botul de deal dominant perite forme unice, nemaiîn- mos cînţaţi de Puşkin şi Ler-
Plimbarea — ştie oricine din R.P. Chineză au folosit un de la Bărăbanţ, prin cercetările tîlnite în celelalte aşezări de ce ascuţitul unelte montov.
Şi trebuie s-o ştii şi tu — limbaj al semnelor extrem de făcute de către muzeul nostru ramică pictată din ţara noastră. lor, ceilalţi ocu-
'Digestiei ii face bine, simplu, cu ajutorul căruia nu în anul 1948, ş-au descoperit Ele pot fi puse însă în legătu- In timpul regimului ţarist, la
Examenului insă — nu... puteau îi exprimate idei mai com numeroase urme ale unei aşe pîndu-se cu de intrarea în parc exista o pan-
plicate. Noul alfabet exprimat zări de păstori,. Printre piesele ™ cu unele descoperim recente, plasarea stinci- cardă pe care se putea c ili: „In
Unui funcţionar „conştiincios“ descoperiter c^fămica deţine pri- din. bazinul dunărean, ,mdeo- parc pot intra numai domnii bi
mul loc. Ea :este 'ornamentată lor sau căratul ne îmbrăcaţi. Este strict inter
se|3ţ cu ce-s ^in Iugoslavia. Cer- zis intrarea matrozilor, solda
De două ori pe zi cu ajutorul degetelor le va per- în benzi sau căpriori, decor pe- cetan’c care urmeaza sa se con- pămîntului cu ţilor şi dinilor'.
In condică semnezi. nat, adîncituri paralele si boa- spatele de la o
E-o garanţie şi, 5»Ş» . • mite comunicarea mior idei mai mare distantă. Acum parcul este deschis pen
Că intre timp lucrezi? complicate. Fiind strîns legat de tru toţi oamenii muncii. Pe piei
limba scrisă, el îi va ajuta să In interior, cas şi prin poiene, grupuri de oa
meni sovietici şi turişti străini
telul este mobi se odihnesc plimbîndu-se, chi
lat în cea mai tind şi dansînd în ritmul armo
nicilor. Autorităţile locale com
mare parte cu petenţe poartă o grijă deosebi
tă întreţinerii parcului. Cînd un
Unui membru de sindicat care nu-şi înveţe să citească şi să scrie. be de linte. Au mai fost sem- >n f e s ţ scop vor putea mobilă făcută copac se îmbolnăveşte este tra
plăteşte cotizaţia: - _________ , aduce marturu noi, deosebit de de cei mai buni tat sau înlocuit cu un altul de
meşteri din O- acelaşi ţel adus cu mari greu
Un final firesc, specific, f . S tic la în lo c u ie şte m etalul importante în lămurirea acestei desa. Pereţii sînt tăţi din ţările cu climat cores
probleme. tapetaţi cu hîr- punzător.
'Al situaţiei dificile : tie fabricată în
şi betonul arm at Aşezările de ţip Coţofeni de GHEORGHE STOICOVjCI
Neplătind de luni de zile, la „Dealul rotund“ şi „Sălcii“, urmă cu WQ de
UN SOŢ ATENT
Devii... membru onorific / A fost elaborat proiectul pri este la fel de rezistent ca oţe ca toate celelalte aşezări de a-
Unui clevetitor: mei fabrici de material plastic lul, nefiind expus coroziunii şi cest fel din Transilvania — în ani sau cu stam
din sticlă din Uniunea Sovieti putrezirii. El este cu, mult mai raionul nostru destul de nume bă fabricată pen
Pe toţi i-incondeiezi incet-încet, că, care va fi dată in exploatare uşor decît metalul şi betonul ar roase, — pe lîngă precizarea tru prima oară
'Pe toţi ii treci, nevinovaţi, prin sită: încă în acest an. mat. Folosirea lui va permite să unei civilizaţii unitare carpato- pe atunci în An
Cutare-a dres, cutare a luat mită — Din material plastic pe bază se reducă simţitor greutatea di danubiană, pun problema, încă glia. In unele
Dar iot ce-ndrugi e-un ...autoportret I de sticlă, care este uşor şi re feritelor utilaje miniere. nelămurită pe deplin, a invaziei camere pereţii
Unui „sceptic": zistent, se vor construi cutii pen In anii septenalului, în Uniu triburilor indo-europene, triburi „Cuibul rîndunelelor“ — o privelişte încîntătoare sînt tapetaţi cu
tru vaponetele subterane, ele- nea Sovietică se vor construi care îşi fac apariţia în Europa papură chine
14 văzut la colectivă mente de susţinere pentru ga cîteva mari întreprinderi de pro zească în sţilul
'Pline — stivă. leriile miniere şi alte utilaje fo duse de material plastic din sti răsăriteană şi centrală în cursul renaşterii sau
Dind din cap, a spus nerodul: losite în industria extractivă. mileniului al Ill-lea înaintea e- s c u l p t a ţ i în
rei noastre şi din care iau naş
r— Vai de voi, vă rupe podul! Materialul plastic din sticlă clă pentru industria minieră. tere apoi, în decursul veacurilor, a litoralului sudical Crimeei. lemn cu motive
SPRE ÎNALTUL CERULUI re risc. La drept vorbind, lu mul. Am aşezat planorul în Respiram uşurat, simţind cum
crul acesta îl înţelegea foarte spatele avionului, am legat ca pe întregul meu corp se scurg
bine şi colegul care în blul. Trebuia să ne g răbim : broboane reci de sudoare. A-
tenţia mea încordată însă nu
Uîi zbor neobişnuit de S. ANOHIN pista de aterizare. Am desfă cerca să mă convingă, el în din moment în moment puteau constituia o garanţie că voi pu
Erou al Uniunii Sovietice cut cablul şi m-am îndreptat suşi fiind un bun planorist. De să apară bombardierele nem tea salva partizanii răniţi. Ne
(începutul în nr. 1368 şi 1380) spre aterizare. puteau crea obstacole serioase
se clătină uşor şi se urni din la aerodrom ne-arn îndreptat ţeşti, Prin aterizarea noastră, avioanele de vînătoare inamice
Munca noastră de piloţi de loc. Planorul meu făcu un ocol spre locul unde se găseau ră- partizanii se demascaseră în- ca şi focul antiaerian de Ia
încercare se îmbina cu zboruri deasupra aerodromului şi ateri niţii. Stăteau alături, acoperiţi trucîtva. trecerea liniei frontului. Dat fi
de luptă în poziţiile inanrcului. in scurt timp ne-am apro za. Nici nu ieşii bine din ca cu o foaie de cort. ind marea apropiere dintre a-
Unul din acestea mi-a rămas piat de linia frontului. De la bină şi partizanii m-au şi îmbră Răniţii au fost aduşi şi aşe vion şi planor, se mai puteau
pentru totdeauna întipărit în înălţimea de 3.000 de metri se ţişat cu dragoste. Am aflat că — Unu! este rănit Ia un plă- zaţi cu grijă în cabină. Mi-am întîmpla încă multe alte luc
minte. Era în luna aprilie a a- vedeau bine exploziile salvelor în detaşamentul de partizani se mîn, iar celălalt are o cangre scos paraşuta şi am lăsat-o la ruri neprevăzute.
nului 1943, pe frontul bielorus. de artilerie şi lumina orbitoare găsesc doi comandanţi grav nă provocată de gaze — îmi partizani. Răniţii trebuiau să
Pentru îndeplinirea misiunii ca a rachetelor. Fasciştii ne obser răniţi, care trebuiau transpor spuse cineva în şoaptă. Dacă Din fericire, totul a trecut cu
re mi se încredinţase, am zbu vaseră. De la pămînt, asemenea taţi de îndată Ia spital. Ce să nu-i transportăm în seara acea ştie că pilotul nu-i va părăsi bine. Nu am întîlnit nici avioa
rat pe un planor de debarcare unor mărgele roşii care aleargă facem? Pe un aerodrom mic ca sta se pierd. în momentul critic, că el va ne de vînătoare nemţeşti, am
pînă la Staraia Toropa, situa una după alta, erau trase spre acesta, spart în multe locuri împărtăşi aceeaşi soartă cu ei trecut pe neobservate linia fron
tă la o distanţă de aproximaFv cer rafale regulate de artilerie. de bombe, nu poate să aterizeze Răniţii, se vede, ştiau de a- pînă la sfîrşit. După aceea, o- tului. Greutatea se ivi, pe ne
60 kilometri de linia frontului. Exploziile purpurii ne barau un avion de transport. ierizarea niea. Ochii lor împă aşteptate, cînd ne aflam deja
drumul. Pentru a ocoli focul ienjeniţi priveau ia mine cu a- cupîndu-mi locul, m-am aşezat deasupra teritoriului nostru. A-
Speram că, din cauza condi artileriei antiaeriene, avionul — Nu-i nimic, avionul care tîta nădejde, îneît m-am hotărît la manşă. Nu voi uita nicioda ici, nimeni nu ne aştepta. Pis
ţiilor atmosferice neprielnice, care ne remorca începu să e- v-a remorcat aterizează imediat pe loc. ta de aterizare de noapte nu
zborul nu va mai avea loc, dar, xecute diferite manevre. Am aici la noi — spuse cineva şi tă tabloul acestui zbor de no era marcată cu semnale lumi
după-amiază vînvu! încetini, pe scăpat cu bine de atacul arti privi întrebător la mine. — Nu — Să încercăm. Voi zbura apte. Jeliutov a băgat motoarele noase. Era bine totuşi că luna
cer apăru soareie, vremea se leriei inamice şi ne-am ascuns mai dacă dvs. aţi fi de acord! remorcat cu un cablu scurt. în plin efort, iar eu nu mă mai învăluia teritorii de necuprins
îmbunătăţi. Pe aerodrom era în întuneric. gîndeam Ia nimic altceva decît cu razele sale dătătoare de lu
mare forfotă. Am înţeles, desigur, de înda In locul cablului obişnuit, le zborul neobişnuit pe care ur mină. Am găsit totuşi aerodro
Atît în cer, cît şi pe pămînt tă, că toţi mă roagă să trans lung de 120 metri, am hotă ma să-l efectuez, EI putea fi mul şi am aterizat cu succes.
După ce soareie se ascunse nu se vedea nici o luminiţă port pe răniţi cu planorul meu. rît să folosesc unul mult mai încununat de succes numai da Am aflat atunci că chiar înain
la asfinţit iar pe cer licăreau măcar, nici un punct luminos Dar lucrul acesta era foarte scurt, de 10 metri. Am luat le că reuşeam să luăm viteza ne tea sosirii noastre aerodromul
de-acum primele stele, palide de orientare. Doar în faţă, foar complicat. De obicei planoa- gătura prin radio cu comanda cesară pînă la capătul micului fusese bombardat de aviaţia
încă, am început să ne pregă te aproape, am văzut că din e- rele de debarcare rămîneau mentul şi am obţinut aproba spaţiu de decolare. germană.
tim de zbor. Trebuia să trans şapamentele avionului care mă partizanilor, întrucît a zbura
portăm o grupă de soldaţi în remorca ieşeau limbi albastre remorcat de pe un asemenea rea. Am rugat să fie trimis a- Urmăream cu încordare a- Partizanii răniţi au fost scoşi
micul orăşel Begoml — centru de foc. Acestea puteau să ne platou mic se considera un lu viatorul Jeliutov. Pilot excelent, vionul remorcher. Mi se părea din planor, aşezaţi într-o ma
al raionului de partizani în spa demaşte, ele puteau fi văzute cru absolut imposibil. el avea o mare experienţă în că acesta înaintează din cale a- şină şi trimişi de urgenţă la
tele trupelor germane. Căpita de către piloţii avioanelor de vî- remorcaiea planoarelor. Pînă fară de încet, lată şi capătul spital, direct pe masa de o- \
nul Nikolaev, comandantul gru- năloare nemţeşti. Deodată insă — Ce-i de făcut,.--- am răs aerodromului. Jeliutov şi îm peraţie, Aviatorul Jeliutov şi ;
^ pei, îşi aduse oamenii. Âceş- zării pe pămînt semnalul lu puns eu, — să mergem să ve la sosirea avionului, am cerce preună cu el şi eu ne desprin cu mine am fost decoraţi cu \
minos dinainte stabilit. Am răs dem... tat încă odată aerodromul, am dem de la pămînt. Văd avionul ordine pentru eîecinarea aces- j
^ tia, fără să'vorbească, şi-au o- stabilit direcţia de decolare şi tui zbor neobişnuit de greu.
cupat locurile în cabină. Eu Studierea condiţiilor concrete m-am culcat să aţipesc puţin. cum pentru o fracţiune de se
nu ne-a adus nimic liniştitor. cundă se apleacă în văzduh ga (Va urma)
Era limpede că zborul remor Avionul remorcher a aterizat ta să se prăbuşească la pămînt,
exact la pra fixată. Pentru a iar apoi, parcă răzgîndindu-se, yVJv-.y'W'—'
nu pierde timp, i-am explicat începe să ia înălţime. Zborul
decurgea în bune condiţiuni.
m-am aşezat la manşă. Cablul puns imediat şi deodată se a- cat de pe un teren atît de ne- imediat lui Teliutov condiţiile
de legătură se întinse, planorul prinseră focurile care indicau potrivit prezenta un foarte ma- zborului, i-am arătat aerodro ¦\MVAv .
...A /W , A V > /VJ' - - A n/ ' ys^v 'vyv . "V-y\ „/wn—' w
