Page 20 - 1959-06
P. 20
Pag. 4 DRUMUL SOCIALISMULUI M r, V 8 '
ropCTTOIWI WfrSiTfc,! WMWMWWMWBMBM
Declaraţia p eraiilu i ramîn cu privire
amplasarea In Grecia a rampelor de lansare
a rachetelor teleghidate şi problema păcii
şi securităţii în Balcani
¦7‘ (Ormare din oag. I-'a) tre statele din această regiune. obţine pe alte căi staţionarea de N.S. Hruşciov Apelul juriştilor francezi N o u l statut
Nu încape îndoială că înfăptui
une, pentru prosperitatea şi pro rea lor ar imprima un curs fa unităţi militare dotate cu ar va vizita Finlanda al Singaporelui
gresul popoarelor balcanice, în vorabil. evoluţiei situaţiei politi-
ţelegere care să se bazeze pe co-militare din spaţiul balcanic. mament atomic şi nuclear sau PARIS 6. De la coresponden măr de 50 de avocaţi şi jurişti LONDRA 6 (Agerpres). TASS
deplina egalitate în drepturi în anunţă: La 5 iunie noul guvern
tre statele participante, pe res Existenţa deosebirilor de ve amplasarea de rampe pentru MOSCOVA 6 (Agerpres). - tul Agerpres: In cadrul acţiuni din baroul Parisului au semnal al Singaporelui a depus jură
pectul reciproc al ; suveranită deri, a unor probleme nerezol lansarea rachetelor şi proiectile TASS anunţă: Guvernul finlan lor desfăşurate în cercurile cele un apel prin care îi cheamă pe mântul. In prezent Singapore nu
ţii, pe neamestecul în treburile vate în relaţiile bilaterale, consti lor teleghidate pe teritoriul sta dez a adresat lui N. S. Hruşciov, mai largi ale opiniei publice toţi juriştii din Franţă să se a- mai este denumit oficial colonie
interne. tuie tocmai temeiuri puternice în telor balcanice. preşedintele Consiliului de Mi franceze în favoarea rezolvării lăture manifestaţiilor şi acţiuni engleză, ci „un stat care face
favoarea unei astfel de întîlniri niştri al U.R.S.S., invitaţia de pe -cale paşnică a problemei al lor în favoarea păcii în Alge parte din Commonwealth“. In
Pornind de la convingerea că şi nu împotriva ei. Se înţelege de la sine că gu a vizita Finlanda în cursul că geriene, şi care s-au extins zilele ria. fruntea guvernului se află Li
„în situaţia actuală a relaţiilor vernul romîn este gata să ia lătoriei pe care o va face în acestea în întreaga ţară, un nu* Kuan Yu, lider al partidului ac
internaţionale sarcina principa Guvernul romîn consideră că îri considerare orice propuneri ţiunii populare, care a obţinut o
lă a guvernelor tuturor ţărilor primejdia unui război nuclear ale guvernului grec sau ale ce luna august a.c. în Danemarca, impresionantă victorie în alege
mari şi miGi este aceea de a generalizat ar putea fi simţitor rile pentru adunarea legislativă
contribui, fiecare în parte şi redusă, iar pacea şi securitatea lorlalte state participante, meni-, Suedia şl Norvegia. care au avut foc la 80 mai.
prin eforturi comune, la crearea popoarelor din regiunea balcani
unei atmosfere de înţelegere, în că efectiv apărată prin eforturile te să facă din acest tratat un N. S. Hruşciov a comunicat Obiectivele bugetului m ilitar al Franţei
credere şi cooperare între toate comune ale tuturor statelor din instrument corespunzător inte
statele“, mesajul guvernului ro- Balcani, care să ducă la elimi reselor de pace, progres şi prie că acceptă cu satisfacţie aceas
mîn sublinia că „înfăptuirea în narea din această regiune a for tenie ale popoarelor din Bal
cadrul regiunii balcanice a ţelor militare dotate cu arma cani. tă invitaţie şi se va opri cîteva ¦ războiul din Algeria ¦ fabricarea bombei atomice
unei colaborări rodnice între ment nuclear şi cu rampe pen
state cu orînduiri sociale dife tru lansarea de rachete şi pro zile în Finlanda în luna august, PARIS 6 (Agerpres). Agenţia principale: continuarea războiu
rite, ar putea contribui , într-o iectile teleghidate.
măsură însemnată, la organiza Faptul că Republica Popu după vizita în Norvegia. France Presse relatează că în lui în Algeria şi înarmarea ar
rea unor colaborări similare pc In cadrul unei întîlniri a şefi lară Romînă şi alte ţări socia
plan general — european şi la lor de guverne ai statelor bal •\ cursul declaraţiei sale făcută în matei franceze cu arma atomică.
crearea unui sistem de securitate canice s-ar putea examina şi a- liste din Balcani fac parte din faţa comisiei pentru'apărare şi In cursul declaraţiei sale, sub Aife isprăvi ale
general europeană“. dopla hotărâri corespunzătoare organizaţia Tratatului de la Sute de tineri pentru forţele armate a Adună
în problemele privitoare ia cola Varşovia, iar Grecia şi Turcia vest—germani rii Naţionale, ministrul de Răz liniază France Presse, ministrul rasiştilor americani
După cum se ştie, propunerile borarea multilaterală şi dezvol boi al Franţei, Pierre Guillau- de Război al Franţei a afirmai
conţinute în mesajul preşedinte tarea relaţiilor de bună vecină fac parte din N.A.T.O., nu tre trec mat, a declarat că noul bugel că înarmarea armatei franceze NEW YORK 6 (Agerpres).
lui Consiliului de Miniştri al Re tate între statele balcanice. Tot buie să constituie o piedică în în R. D. Germană pe anul 1960' destinat forţelor cu arme atomice se va face în — încă un tînăr negru, Howard
publicii Populare Romîne, au odată s-ar putea examina şi a- calea încheierii unui astfel de militare franceze va fi dirijat în cea mai mare parte cu ajutorul Draper, în vîrstă de 26 ani, a
fost primite favorabil şi susţinu dopta un tratat de înţelegere şi tratat de înţelegere şi securita BERLIN 6 (Agerpres). Pregă special asupra a două obiective S.U.A. fost condamnat la moarte prin
te de guvernele Albaniei, Bulga securitate colectivă a regiunii tirile active de război din Ger electrocutare la Dallas (statul
riei şi Iugoslaviei. balcanice. Prin acest tratat sta te colectivă. mania occidentală, preponderen Texas) sub' acuzaţia de „viol“.
tele din Balcani s-ar angaja să ta în Bundeswehr a foştilor ofi Sentinţă a fost pronunţată de
Propunerile guvernului romîn rezolve pe cale paşnică orice pro Este în afară de orice îndo ţeri ai Wermachtuiui constituie in Nicaragua insurgenţii pregătesc un juriu alcătuit exclusiv din
pentru o înţelegere balcanică au blemă litigioasă, să nu recurgă ială că încheierea unui tratat una din cauzele care determină ofensiva asupra capitalei albi şi p'e baza mărturiei unei
fost întâmpinate cu viu interes la agresiuni sau la .ameninţări de înţelegere şi securitate co
de opinia publică greacă.' Nume cu război în raporturile recipro lectivă ar fi aprobată ‘călduros
roşi oameni politici din Grecia, ce. să nil admită stocarea de
reprezentanţi de seamă ai diferi armament atomic şi nuclear sau de popoarele statelor din Bal
telor cercuri ale opiniei publice staţionarea unităţilor militare cani, de opinia publică, mondi
au sprijinit şi continuă ,să sus dotate cu armament atomic, şi
ţină aceste propuneri, dedarîn- nuclear, aparţinînd unor state ală. Poporul romîn este legat pe. tinerii vest-germani, care tre NEW YORK 6 (Agerpres). Presa cubană a publicat o de singure persoane, care era lot
du-se în favoarea creării unui străine de regiunea balcanică, de poporul grec prin tradiţii de buie să fie recrutaţi în armată, -1- Postul de radio al insur claraţie a forţelor antidictato un alH. Juriul nu a vrut să ţină
climat de înţelegere menit să a- sau instalarea de rampe pentru lupte comune pentru indepen să treacă în Republica Demo genţilor din Nicaragua a anun riale din Nicaragua care chea seama de numeroasele depoziţii
s-igure convieţuirea paşnică a po lansarea de rachete şi proiectile denţă naţională, prin trainice crată Germană. După eum trans ţat că două coloane de răscu mă poporul nîcaraguaian la ar ale altor martori care au ară
poarelor din Balcani. teleghidate pe teritoriul lor. mite agenţia ADN, numai în laţi, una din provincia Leon şi me împotriva tiraniei lui So- tat că moralitatea „victimei“
legături culturale şi economice. cealaltă din apropiere de loca moza. In declaraţie se spune că lasă foarte mult de dorit.
Poporul romîn apreciază de Consimţind să încheie un ast El preţuieşte înaltele calităţi şi decurs de 12 zile — de la 17 la litatea Wiliwtli, încearcă să fa
claraţiile acelor personalităţi din fel de tratat de înţelegere şi se aportul poporului grec la patri
viaţa politică a Greciei care, nro- curitate colectivă, guvernele sta moniul civilizaţiei omenirii şi 28 mai — din Germania occi
niinţîndu-se pentru menţinerea telor balcanice ar putea conveni
şi întărirea păcii, subliniază că de asemenea să ceară marilor are încredere în năzuinţele de dentală au trecut 678 tineri în că joncţiunea pentru a porni a- scopul insurgenţilor este stabi NEW YORK 6 (Agerpres).
o politică naţională justă a Gre puteri. care poartă principala vîrstă de ta 18 la 25 de ani.. Ei poi spre Managwa. In capitală lirea unei republici eu adevărat —• David Hawthorn, căpetenia
ciei trebuie să urmărească dez hăspundere pe' plan mondial în pace şi prietenie care unesc au cerut azil în R. D. Germană continuă greva comercianţilor democratice. Declaraţia este sem
voltarea unor relaţii prieteneşti ceea ce priveşte problemele păcii cele două ţări. Intre poporul $i au declarat că nu doresc să în ciuda ameninţării guvernului nată ' de comandantul forţelor unei organizaţii rasiste din Tat-
cu celelalte ţări balcanice. şi securităţii, garanţii în sensul grec şi poporul romîn nu au c- lahasse, statal Florida, a cerut
respectării hotărîrji statelor din
Guvernul romîn consideră eă Balcani de a transforma această xistat şi nu există pricini de presteze serviciul militar în ca de a revoca autorizaţiile de im insurgenţilor, Enrique Lacayo scoaterea din bibliotecile publi
evoluţia situaţiei internaţionale, regiune într-o zonă a păcii şi vrăjmăşie. Fanfan, precum şi de alţi co ce ale statului ă unei cărţi pen
evenimentele din Balcani, dove bunei vecinătăţi.şi angajamentul drul Bun'deswehrtilui vest-ger- port ale comercianţilor care nu mandanţi şi membri ai directo tru copii intitulată „Cei trei
desc că propunerile formúlate în solemn că nici împreună, nici Gît priveşte problemele liti
1957 îşi păstrează pe deplin ac izolat, nu vor folosi forţa, ame man. îşi deschid magazinele.
ninţarea cu forţa, sau alte mij gioase existente între unele sta
tualitatea, reprezentînd cea mai te ale regiunii balcanice, nu nu ratului consultativ al revoluţiei purcei“, pe motivul că ar favo
mai natura lor, dar însăşi in
bună. cale pentru asigurarea pă teresele vitale ale tuturor popoa Zăngănitul armelor în Bosfor din Nicaragua. riza propaganda în favoarea in
relor balcanice, inclusiv cele ale
poporului grec, cer şi fac po Ziarul „Noticias de Hoy“, or tegrării rasiale. In carte un pur
sibilă rezolvarea acestor prob
leme pe cale paşnică, a tratati duce le agravarea stfuajîei internaţionale ganul partidului socialist popu cel „negru“ este prezentat ca
lar din Cuba, publică un edito fiind superior unui purcel „alb“.
MOSCOVA 6 (Agerpres). — ţie maritimă militară concen- rial în care salută mişcarea in După cum s-a mai anunţat,
velor. - - - ....... - " fASS anunţă: Comentatorul zia- trîhd aici zeci de- nave militare. surecţională din Nicaragua şi nu de m ulta mai fost scoasă din
'Guvernul romîn va saluta a- rului „Sovetsfci Plot“ citează In legătură cu aceasta, co îşi exprima convingerea că vic bibliotecile din statul Alahama
dopiarea de către guvernul ¦grec date care dovedesc că strategii men ta torul subliniază .că. zăngă toria acestei mişcări va consti o carte pentru copii deoarece
a unei poziţii constructive cu atlantici intensifică prin toate nitul armelor în Bosfor, campa tui o nouă lovitură dată impe înfăţişa nunta dintre doi iepu
privire la transformarea regiu- mijloacele crearea de baze pen nia provocatoare stîrnită în le rialismului şi tiraniei. raşi, unul alb şi celălalt negru.
nii balcanice într-o zonă a pă
cii, ceea ce ar corespunde în tru rachete pe teritoriile ţărilor gătură cu strîmtofile Mării Ne
cel mai înalt grad intereselor
vitale ale tuturor popoarelor din din bazinul Mării Mediterane, gre au drept scop să agraveze in Cuba a intrat în vigoare legea
această regiune şi ar aduce o membre ale N.A.T.O. şi efectu situaţia internaţională şi să cre cu privire la reforma agrară
contribuţie importantă la cauza ează alte pregătiri militare în a- eze un focar de încordare. Este
cii, securităţii şi colaborării în loace pentru a impune sau a păcii şi securităţii internaţionale. ccastă regiune. Se atrage aten cu totul firesc, scrie comentato NEW YORK 6 (Agerpres). străine, care deţineau mari su
ţia asupra pelerinajului militari rul, că Uniunea Sovietică, care După cum anunţă presa, legea prafeţe de pămînt în această
O noua samavolnicie a organelor judiciare lor din S.U.A. şi din alte ţări a semnat convenţia cu privire la cu privire Ia reforma agrară în ţară. Totuşi, guvernul cuban nu
f din Republica Federală Germană
ale N.A.T.O. în Turcia şi Grecia, regimul strimtorilor Mării Ne Cuba publicată la 5 iunie în zia a acceptat nici un compromis şi
asupra deselor vizite făcute do gre, nu poate privi cu indiferen rul cuban „Revolucion“, organ a confirmat oficial că este gata
nave ale ţărilor N.A.T.O. în a- ţă la ceea ce se întîmplă într-o al „Mişcării 26 iulie“ din să ducă pînă la capăt realiza
BERLIN 6 (Agerpres) ADN cele două state' germane. Tribu tru că au vizitat una din între pele Greciei şi Turciei. regiune situată pe căile de ac Cuba, a intrat în vigoare. Le rea reformei agrare.
anunţă : Organele judiciare din nalul din Dortmund a condam prinderile metalurgice din Dort Situaţia este tulbure şi în re ces spre frontierele de sud ale gea a fost semnată de Fidel Gas- Potrivit noii legi, proprietarii
Germania occidentală au dat o nat pe doi cetăţeni din R. D. mund şi au propus muncitori U.R.S.S. Opinia publică sovieti tro, primul ministru al Cubei la
nouă sentinţă prin care incri Germană, membri ai Uniunii lor din această întreprindere să giunea strimtorilor Bosfor şi că cere cu hotărîre încetarea de 17 mai şi a provocat o campa- de pămînt au voie să posede cel
stabilească legături oficiale cu Dardanele. Se remarcă o agita monstraţiilor militare ale NATO nie duşmănoasă din partea pro- mult 1.000 de acri de pămînt.
ţie deosebit de mare în portul In urma reformei, ţăranii lipsiţi
minează stabilirea de contacte sindicatelor libere germane, la colectivul unei întreprinderi a- Tstanbul. Comandamentul NATO în strîmtori, cere să se pună ca prietarilor locali ai marilor la de pămînt vor primi in mod
între membrii sindicatelor din 6 luni şi 7 luni închisoare, pen- semănătoare din R. D. Germană. | a organizat o mare demonstra- păt jocului cu focul.
tifundii şi din partea societăţilor gratuit peste 8.000.000 de acri
XXXXX. (XXTJ1IXXXXXXXXXXXXXX?OOCOOOOQO<XXXXKXXXXXXX>OOOOÖCOOOdr de pămînt. Legea cu privire la
reforma agrară se bucură de a-
Cronica evenimentelor internationale tru a apărea în faţa opiniei pu In Italia au şi fost aduse de- precierea unanimă a poporului
blice mondiale ca apărători ai acum rachete americane, au fost cuban.
păcii şi securităţii sînt însă în fixate teritoriile pe care se vor
cercări transparente de a scăpa instala rampele de lansare. Gu LUNI 8 şi A4ARŢI 9 IUNIE
/p u ziua de mii ne. Conferinţa male ce mai persistă Ia 14 ani ce . priveşte ajungerea Ia un a- vernul grec duce şi el tratative
’l» miniştrilor Afacerilor Ex de ta terminarea războiului. cord. Se consideră aproape in unor „propuneri noi“ occidenta de răspunderea ce le revine pen cu privire la instalarea pe teri Spectacole
terne care-şi desfăşoară lucră unanimitate că există posibili le, menite, chipurile, de „a ti tru faptul că, după o lună de toriul Greciei de rampe pentru cinematogr afice
rile în oraşul de pe malurile Le Elementele noi care au surve tăţi în acest sens, dar deocam arme nucleare. Toate acestea,
man ului întră in cea de-a cincea nit in ultima perioadă a lucrări dată nu s-au realizat suficiente luate în considerare“. Aceste pro lucrări, Conferinţa de la Gene fireşte, constituie o primejdie DEVA: Tatăl meu actorul: ALBA
??îptămînă. în mod firesc, opi lor conferinţei miniştrilor de Ex progrese în direcţia înţelegerii puneri însă, intitulate „noi“, nu va nu a realizat progrese sub pentru securitatea Albaniei prie- IULIA: Marele cetăţean; Melba; BRAD:
nia publică mondială iubitoare terne se referă, îndeosebi, la spo aiît de necesare. sînt altceva decît alte formulări iene. Tovarăşul Hruşciov a sub Contele de Monte Cristo; HAŢEG •
de' pace, care-şi pune speranţe rirea numărului de şedinţe neo ale pretenţiilor total nejustifica- stanţiale. Opinia publică mon liniat în numeroase rînduri în Ernst Thălmanm HUNEDOARA: Ra
din cele mai mari în ce priveşte ficiale, în dauna şedinţelor ofi Un fapt pozitiv care s-a re dială aşteaptă şi cere puterilm timpul vizitei sale în R. P. Al zia; Frunze roşii; IL1A: Bun venii
soluţionarea problemelor vitale cia le ce au loc la Palatul Na simţit în această a patra săptă bania importanţa creării unei domnule Marscliall; ORAŞTIE: Rio Es
ale actualităţii internaţionale — ţiunilor. In săptămîna care se mînă de lucrări la Geneva este te şi absurde ale puterilor occi occidentale ca reprezentanţii lor zone denuefearizate în Balcani condido; Romanţa periferiei) SEBEŞ:
încheierea Tratatului de pace cu încheie astăzi, de pildă, au a* acela că iniţiatorii „planului p a dentale de a transforma şi men la Geneva să dea dovadă de şi în bazinul Mării Mediterane. Neamul Gheracilor; PETROŞANI: Asa
Germania şi lichidarea situaţiei vut loc doar două şedinţe ple chet“ au fost nevoiţi să bată ţine Berlinul de vest ca „oraş de simţul realităţii şi să procedeze Conducătorul guvernului sovie sini fără voie; Rita; SIMERIA: Tra
anormale din Berlinul occidental nare oficiale — marţi şi vineri în retragere, consimţind să des front“, ca un primejdios focar în consecinţă. tic a subliniat importanţa propu pez; LONEA: Discordia; PAROŞENI:
— se întreabă in ce. măsură — celelalte zile fiind dominate facă „pachetul“ lor şi aşa gol. de război în inima Republicii nerii făcută de preşedintele Con Cazul doctorului Laurent; BARU MA
luna care a trecui de Ia începe Reprezentanţii occidentali, sub Democrate Germane. De aseme ii1|n alt eveniment hnportanl siliului de Miniştri al R. P. Ro RE: Cronica amanţilor săraci; TEIUŞ'
rea conferinţei a creat premise de alte numeroase întrevederi influenţa argumentelor de ne nea se constată că însăşi unii care a reţinut atenţia ge mîne, Chivu Stoica, cu privire Două mame: ZLATNA: Simfonia dra
le pentru ajungerea ia un .acord. neoficiale între toţi delegaţii contestat ale delegatului sovie oameni de stat occidentali cu nerală în ultima vreme este, Ia transformarea regiunii balca gostei; GALAN: Călătorie în tinerele,
AAinişfrii de Externe occidentali, tic, s-au angajat la convorbiri răspundere se situează pe pozi îără îndoială, vizita pe care to nice într-o regiune a păcii, unde APOLDU DE SUS: Serenada străzii
Toate delegaţiile, cu excepţia de exemplu, şi cu participarea asupra unor probleme concrete, ţii ce nu sînt în asentimentul varăşul N. S. Hruşciov a făcuFo să nu fie nici rachete, nici arme
celei vest-germane, în conferin lui von Brentano, se întîlnesc printre care problema Berlinu partizanilor păcii din lumea în in Republica Populară Albania. atomice. Timpul probabil
ţele de presă pe care le organi zi de zi pentru a pune la cale lui. Deşi propunerile lor în a- treagă, care aşteaptă ca întîfnî- Cuvîntările rostite cu acest pri fn regiunea noasfră
zează continuă să.-şl exprime tactica pe care trebuie s-o adop ceastă problemă sînt considerate rea de fa Geneva să fie încunu lej de către şeful guvernului so Poporul nostru muncitor, care
speranţa ajungerii !a un . acord, te Occidentul in desfăşurarea lu inacceptabile şi irealizabile chiar nată de succes. Astfel, preşe vietic ca şi comunicatul comun construieşte cu succes o viaţă Vremea uşor nestabilă, cu cerul va
Ia un „document de lucru“ care crărilor conferinţei. Miniştrii de de către organe ale presei bur dintele S:U.A., Eisenhower, în- sovieto-albanez arată în mod nouă, socialistă, sub îndrumarea riabil ziua, mai mult senin noaptea
să poată fi prezentat pe masa Externe ai S. U. A., Angliei şi gheze, e important de semnalat tr-un moment important al con grăitor forţa de neînvins a ţări şi conducerea Partidului Mun Ploi izolate în cursul după-amiezii.
conferinţei la nivel înalt, care se faptul că şi miniştrii occiden ferinţei, a declarat miercuri că lor socialiste, în frunte cu Uniu citoresc Romîn, este preocupat Temperatura în uşoară creştere. Ziua
presupune că va avea Ioc în va Franţei s-au întîlnit cu A. Â. tali, cu excepţia lui von Bren nea Sovietică, faptul că ele sini mai mult ca oricînd în apărarea va urca între 22 la 26 grade, iar noap
ra aceasta. Atmosfera ce carac Gromîho, ministrul de Externe tano, îşi dau seama că proble şi consolidarea păcii, ca 6 che tea va coborî între 10 la 14 grade
al Uniunii Sovietice, Ia sediul ea nu justifică totuşi convoca mai unite ca oricînd în lupta, zăşie sigură a victoriei cauzei Vînt potrivit din sectorul est, sud-est.
terizează lucrările Conferinţei de tuturor delegaţiilor. Problemele ma Berlinului occidental e o socialismului şi de aceea spriji
abordate în cadrul convorbirilor rea conferinţei la nivel înalt pentru construirea socialismului nă cu căldură propunerile me Pentru următoarele 3 zile vrem»
la Geneva, spre deosebire de al neoficiale fămînînd de natură problemă care-şi solicită rezol Iar cancelarul Adenauer, sîtuîn- şi comunismului. Prin momen nite să contribuie la apărarea şi schimbătoare cu temperatura în creş
strict secretă, din cele două şe du-se pe cunoscuta sa poziţie tul-cînd ea a avut loc, această consolidarea păcii în Balcani, în tere.
te întîlniri asemănătoare, e fa dinţe oficiale care au avut loc varea grabnică. Europa, în într apa lume.
în această ultimă săptămînă nu de torpilare a oricăror tratative . vizită a delegaţiei de partid şi
vorabilă, se resimte cu tărie ne se pot desprinde elemente care Presa occidentală n-a precu ce ar putea duce la o înţelegere guvernamentale a U.R.S.S. în CONST. MACOVEI
Est-Vest, a declarat că-şl men R, P. Albania are o mare în
cesitatea unei înţelegeri care să peţit nici un efort pentru a face
ţine postul de cancelar, căutînd semnătate. Dup; cum se ştie,
să exercite asffel noi presiuni . Italia, vecină a Albaniei, gra-
asupra lucrărilor conferinţei. ţie asentimentului guvernului
Toaie manevrele la care re- Italian, va deveni î n . curînd o
pună capăt unor situaţii ajior- să indice o evoluţie pozitivă în mare reclamă îri ultimele zile curg delegaţiile occidentale pen- bază americană pentru rachete.
Redacţia şl administra}!« ziarului sfr. 8 Manie nr 9. Telefon t (SS; 189: 75. Taxa plăfilă în numerar conform aprobării Direcţiunii G enerala P.T.TJ?. m. 238J120 din 6 noleabrle Jj!$." i în tr e p r in d e a Lollera!lc5 ,1 M ai« -- Deva.
