Page 21 - 1959-06
P. 21
PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UN1ŢI-VA! Contractările de produse
C ifiji în pag. IV-a
9 Interviul acordat de agricole pot fi sporite
N. S. Hruşciov agenţiei ,'M.T.I.
şi ziarului „Nepszabadsag“.
? Anul XI Nr. 1387 Marti 9 iunie 1959 @ Mareşalul Malinovski in- Contractările de produse agricole poziţii, fără să ajute concret unităţile
| vitat să viziteze Austria. constituie un important mijloc de spo cooperaţiei în această problemă. Situa
rire a fondului central al statului, au ţii asemănătoare se prezintă şi în ra
@ Succese ale greviştilor un rol de cea mai mare însemnătate ioanele Sebeş, Alba şi Haţeg, unde pla
în intensificarea schimbului dintre o- nul de contractări nu a fost îndepli
italieni. raş şi sat. Deci, pe lingă faptul că ele nit nici în proporţie de 50 Ia sută. Oa
9 Trujillo complotează îm asigură o abundenţă de produse popu re motivul invocat de ' conducerea
laţiei orăşeneşti, au o covârşitoare im U.R.C.C. că extinderea sectorului so
potriva Cubei şi Venezuelei. portanţă politică deoarece constituie cialist al agriculturii a restrîns sfera
® înarmarea ciankaişişti- baza economică a alianţei clasei mun de activitate a cooperaţiei în acest do
lor cu rachete — o nouă pro
vocare a S.U.A. împotriva
citoare cu ţărănimea muncitoare. L a ' meniu, poaie fi considerat o cauză o-
realizarea pianului de contractări de biectivă ? O analiză sumară a faptelor
Se înfăptuiesc hotărîrile Conferinţei regionale de partid produse agricole sînt chemate să-şi a- arată cu totul altceva. In primul rind
ducă . contribuţia atît organizaţiile e- arată că Ia adăpostul acestui motiv,
conomice, în a căror competenţă cade organele cooperaţiei nu au mai în
Cum economisim acest lucru, cît şi organele de stat şi treprins nimic pentru sporirea cantită
de partid. De felul cum ele s-au preo ţilor de produse contractate. Aceasta
cupat şi se preocupă de îndeplinirea este explicaţia faptului că atît la . grîu
materialul lemnos Aceşti trei mi planului de contractări, depinde reali cît şi la porumb în aproape toate ra
neri lucrează ta zarea acestei sarcini de mare importan ioanele planul nu a fost realizai dorii
deschiderea unui ţă pentru economia noastră naţională. intr-o proporţie mică. ¦
nou drum spre
Noi, constructorii, cunoaştem ner Ştefan Fira, şeful şantie- stratul 2 de căr In regiunea noastră au fost obţinute Pentru remedierea lipsurilor existenie
hotârîrea Plenarei C.C, al rului. Panoul tip a fost confec- bune de la mina anul acesta unele succese in domeniul
P.M.R. din noiembrie 1958, pre- ţionat astfel incit el poate fi de- Ţebea. contractărilor de produse agricole. E în munca de contractări, in timpul
cum şi hotărîrile Conferinţei montat cu uşurinţă şi reutilizat. suficient să amintim faptul că l.C.S.
regionale de partid. Din ele se Noi folosim un asemenea pa- Grupa lor, condu ^Recolta" şi-a depăşit planul de con scurt ce a mai rămas pînă la strîn-
desprinde că sarcina principa- nou. la 10 planşee. să de minerul Fior tractări cu 26,20 la sută la porumb
lâ este de a construi mai repe- rea Popa, a pornii şi 176,66 la sută la floarea-soarelui. gerea noii seţolte, sfaturile populare
de, mai ieftin şi mai bine. Cum Dacă facem un mic calcul, bine din primele In domeniul contractărilor de cartofi
şantierul nostru a început pri- rezultă că la cele 7 blocuri in- zile ale acestei • şl Uniunea regională a cooperativelor trebuie să intensifice munca politică
ma tranşă de lucrări pe anul trate in lucru economisim 7.200 luni: indicele de de consum a obţinut succese..
1959 abia in luna mai, pentru m.p. de cofraje. plan a fost depă şi organizatorică pentru ca planul de
a ne îndeplini sarcinile anuale şit cu 5 procente. In unele raioane, cum e Orăştie de
de plan, ne-am mobilizat toate In depozitul şantierului exis- exemplu, l.C.S. „Recolta" a reuşit să- contractări să fie realizat în întregi
forţele în vederea obţinerii u- Iau o sumedenie de popi meta- Foto: I. TEREC. şi depăşească planul de contractări a-
nor randamente cit mai bune lici (stîlpi) reglabili, vechi, con- proape la toate produsele. La baza me. Eie trebuie să îndrume şi să spri
şi a economisirii materialelor sideraţi neutilizabili. Noi le-am acestui succes stă stilul de muncă al
ta maximum. găsit şi (or o întrebuinţare: la organelor de partid, sfaturilor populare jine permanent activitatea l.C.S. „Re
susţinerea panoului pentru plan şi lucrătorilor întreprinderii. Aici a
Iniţial, eu mi-am organizat şee, in locul bilelor de lemn. fos1 dusă o intensă muncă politică în colta" şi cooperativelor de consum, să
brigada pa obiecte: la fiecare scopul popularizării largi a avantajelor
obiect (bloc), am repartizat ci- Ţin de asemenea ¦să ¦arăt că pe care ie au gospodăriile agricole co le îndrume şi să le controleze.
te o echipă, care execută toate pe panourile tip, prindem, şipci, lective, întovărăşiţii şi ţăranii munci
lucrările de dulgherie. Acest fel incit la scoaterea lor rămîn în tori cu gospodării individuale de pe O atenţie deosebită trebuie acordată
de a lucra a dat rezultate bune. planşee rosturile necesare mon- urma contractării cu statul a surplu
Ne-am sfătuit cu toţii asupra tării tuburilor Bergman, a ţevi- sului de produse agricole. In munca încheierii contractelor pe termen lung,
unei alte forme de organizare, lor de apă etc. In felul acesta ce au desfăşurat-o agitatorii, prin ar
Fiecare brigadier a venit cu pă- realizăm economii la şipci. Tot- Şi valea fiăneasa va rodi ticolele la gazetele de perete, prin con încheind asemenea contracte gospodării
odată îi sprijinim pe instalatori, ferinţele şi adunările populare, s-a ex
rerea fui. In urma discuţiilor, care nu trebuie să mai spargă plicat pe larg ce avantaje decurg din le agricole colective şi întovărăşirile
am. ajuns la concluzia că cel pereţii cu. dalta. faptul că preţurile oficiale de stat sînt
mai nimerit ar fi, să formăm In marginea comunei Galcla ferme, la ce cantităţi de cereale se pri pot lua măsuri de perspectivă în dez
echipe pe specialităţi: o echipă SAMOIL SONLEITNER de Jos se află o vale numită mesc sporuri de bani etc. De aseme
pentru montarea cofrajelor la Av'V'v'v nea, lucrătorii din cadrul întreprinderii voltarea lor, în creşterea valorii zilei-
planşee, una pentru montarea şei de brigadă dulgheri, „Recolta“ nu s-au mulţumit să aştep
cofrajelor la boiatidrugi şi bal Găneasa. Pînă nu de mult, pe te ca pianul de contractări să se rea muncă, datorită faptului -că ele pot con
coane, una la fundaţie şi ele şantierul 2, grupul IV l.C.S. lizeze de la sine. Majoritatea lor au
vaţie ş.a.m.d. In felul acesta, am Pentru îm bunătăţirea transportului timpul ploilor, aceasta era com desfăşurat o activitate practică de lă ta pe sume sigure, pe care statul le
ajuns să facem faţă ritmului Hunedoara plect inundată, iar terenurile din murire a membrilor unităţilor socia
viu cu care se desfăşoară lucră liste, au cerut sprijinul organizaţiilor plăteşte în fiecare an conform con
rile pe şantier. de partid şi sfaturilor populare în a- tractului.
împrejurimi deveneau nerodi- ccastă problemă. Aşa se explică fap
Una din preocupările noastre Se apropie începutul campa ror podurilor şi podeţelor. Pînă toare. Mergînd pe linia trasată tul că din raion deficitar, astăzi Orăş Organizaţiile de bază din unităţile
principale este şi reducerea con niei agricole de vară. In acest în prezent au tost extraşi şi de Conferinţa regională de par tie se situează printre raioanele frun
sumului de material lemnos. In sens, Sfatul popular din comu transportaţi pe drumurile din tid pentru a reda în circuitul agricole socialiste trebuie să analizeze
această direcţie, după părerea na Rapoltu Mare a luat măsu comună 240 rn.c. pietriş. Aici agricol suprafeţe cit mai. mari taşe.
mea, am realizat lucruri frumoa rile necesare pentru îmbunătăţi au contribuit prin muncă vo de teren, cetăţenii din comuna posibilităţile de sporire a cantităţilor
se. Iată cum procedăm: pe locul rea transportului în această luntară un număr de 90 colec Galda, sub îndrumarea comu Cu toate acestea, în aproape toate
unde construim acuma, existau campanie. Este vorba de repa tivişti din comună. De asemenea, niştilor, au pornit acţiunea de raioanele, exceptînd' Orăştie şi Hune de produse contractate, să în
nişte baracamente din lemn, pe rarea drumurilor din comună şi tot în acest scop s-au mai con îndiguire a acestei văi. In pri
care le-am demolat. Lemnul re din hotarul comunei şi a tutu- struit pe o parte a drumurilor mul rind ei au săpat un canal doara, atît întreprinderea ^Recolta” cit drume consiliile de conducere aie
zultat din demolarea lor ( scîn- din hotarul comunei, trei po pe o lungime, de 2.200 m., care
du'i, bile, etc.), îl utilizăm la Candidata d c , duri din lemn. Acţiunea conti protejează de inundaţii aproape şi U.R.C.C. nu au reuşit să-şi îndepli gospodăriilor colective ca aces
confecţionarea cofrajelor şi la partid Voichiţă Pă nuă. Toate acestea au drept scop 140 ba. Totodată, din această
susţinerea planşeelor. El con curar, este una, de a uşura transportul cu ca vale, spre comuna Coşlariu por nească planul contractărilor la 'grîu, tea să recomande adunărilor ge
stituie 80 la sută din totalul din fruntaşele sec rele de la tarlalele gospodăriei neau două canale care tot dato
materialului lemnos cu care lu ţiei marozhinărie t la arii şi invers. rită inundaţiilor au fost înfun iar U.R.C.C. şi la porumb. Explicaţia nerale să sporească cantităţile con
crăm. de ta fabrica „Si-y date. Acum, cetăţenii din comu
Exemplul' Sfatului popular al acestui fapt constă în aceea că în ma tractate, în special la cultura griului
Pentru a economisi materia comunei Rapoltu Mare, este nă au pornit acţiunea de cură
demn de urmat şi de celelalte joritatea cazurilor în această proble care promite în acest an recolte bo
sfaturi populare comunale din ţirea acestor canale pentru ca,
regiunea noastră, care au dato mă a fost dusă o muncă nesatisfăcă gate.
ria de a lua încă de pe acum cu ajutorul lor, apele provenite
Organele de partid şi organizaţiile
măsuri -pentru asigurarea trans din ploi să fie canalizate spre de bază trebuie să-şi intensifice mun
ca politico-organizatorică pentru a
portului cerealelor de pe cîtnp rîitl Mureş şi astfel, valea Gă populariza pe larg avantajele ce le
au producătorii agricolide pe urma
la timp şi în bune condiţiuni. neasa să devină un teren rodi vînzării surplusului de produse agrico
tor.*.V le statului, pe bază de contract. In
această muncă pot fi folosiţi cu multă
mion Bărnufiu" dini eficacitate agitatorii, gazetele de pe
rete, afişele, care să înfăţişeze în mod
Sebeş. Lucrind ia^ Faza regională a concursului echipelor sugestiv, exemplificat, avantajele con
o maşină de cusut, ţ tractărilor. In munca de agitaţie este
bine să fie folosite forme concrete aie
ea îşi depăşeşte tu artistice de amatori explicării avantajelor, luate pe unitate
nar norma cu 25- socialistă în parte sau producători in
dividuali. Trebuie explicat faptul că re
colta bogată de grîu ce se anunţă în
acest an permite unităţilor socialiste
30 la sută. Prima etapă s-a bucurat să suplimenteze cantităţile contractate,
In clişeu: Tou.ţ
prin aceasta contribuind la creşterea
Voichiţă Păcurar de succes
la locul de muncă.'. avuţiei obşteşti şi la ridicarea .valorii
lul ce intră în confecţionarea In zilele de sîmbătă şi duminică s-a fost zadarnice. Formaţiile corale amin toare. Odată încheiate în toamna tre băneşti a zilei-muncă.
panourilor pentru planşee, ne-am desfăşurat în sala Casei raionale de tite au interpretat bucăţile din pro cută contractele cu unităţile socialis In răstimpul ce a mai rămas pînă
gîndit la confecţionarea unor cultură „MiiHail Sadoveanu“ din Sebeş, gram cu multă măiestrie. O impresie te şi cu ţăranii muncitori, acţiunea de
panouri tip. La întocmirea pro prima etapă a fazei regionale a con deosebită au lăsat fluieraşii din Jina contractare a acestor produse a stag la strîngerea noii recolte organele şi
iectului şi la aplicarea lui în cursului formaţiilor artistice de amatori şi cei din Şugag. nat. Este ştiut că în unele gospodă organizaţiile de partid trebuie să con
practică, ne-au fost de un real ale căminelor culturale şi sindicatelor. rii colective şi întovărăşiri existau în troleze felul cum sfaturile populate,
folos sfaturile tovarăşului ingi- Au participat formaţiile artistice din Au apărut pe scenă multe echipe doieli asupra recoltei de grîu, unii ţă l.C.S. „Recolta“ şi unităţile coopera
raioanele Alba, Sebeş şi Orăştie. Spec de dansuri. Despre fiecare s-ar putea rani muncitori aşteptau să vadă evo ţiei se preocupă de pregătirile necesa
Ţara noastră militează consecvent tacolul s-n bucurat de un deosebit spune cuvinte de laudă. Putem afirma luţia griului pentru a spori cantită re preluării cerealelor contractate, de
însă că echipa de dansuri din Sîn- stadiul în care se află magaziile e-
pentru ca Peninsula Balcanică să devină succes, majoritatea formaţiilor artisti gătin le-a depăşit pe toate celelalte. ţile contractate. Acum, cînd culturile xistenle sau cele în construcţie, de fe
ce prezentîndu-se bine pregătite. Prima etapă a celui de-al V-lea de grîu promit recolte mari, aceste şo lul cum va fi asigurat transportul ce
o regiune a păcii Este greu să descrii optimismul cu concurs al formaţiilor artistice de a- văieli au fost învinse. Aceasta îndeam realelor de la arii ladepozit.
oare fiecare formaţie artistică urca pe matori ale căminelor culturale şi sin-
nă pe colectivişti, întovărăşiţi şi ţă Îndeplinirea planului de contractări
Printre evenimentele interna colaborării internaţionale se des vietice, tovarăşul Hruşciov arăta scenă, bucuria lor pentru calitatea in- diratelor, faza regională, care a avut rani muncitori cu gospodărie indivi de produse agricole în regiunea noă-
ţionale care reţin atenţia opiniei făşoară, din păcate, într-o pe că ţările socialiste, în faţa înar terpretării, calda simpatie a spectato- ioc la ¦Sebeş, s-a încheiat cu succes, duală să sporească cantităţile contrac slră esfe o sarcină actuală de mare
publice mondiale, în ultima vre rioadă cînd se conturează tot mării intense, a ţărilor N.A.T.O., rilor din Sebeş. La acest lucru a contribuit perseve- tate. Organizaţiile economice însărci importanţă. Organele şi organizaţiile de
me a devenit tot mai actuală mai mult unele premise favora sînt silite să ia contramăsurile renta cu care au muncit dirijorii, in- nate cu acest lucru nu merg însă in partid, sfaturile populare şl organiza
Pe scenă au apărut formaţii artis-
goana febrilă pe care o desfă bile pentru slăbirea încordării dictate de necesităţile securităţii lice cu programe, bine alese şi cu cos- structorii şi fiecare; om în parte, cît întîmpinarea acestei dorinţe. Unii in ţiile economice ce răspund de realiza
şoară cercurile militariste din internaţionale. Putem aminti în lor, subliniind în acelaşi timp că
Statele Unite şi din celelalte ţări acest sens Conferinţa de la Ge ţările socialiste nu doresc cîtuşi lume ce încântau privirile celor din şi Casa regională a creaţiei populare structori ai uniunilor raionale ale coo rea acestei sarcini trebuie să depună
capitaliste participante la neva a miniştrilor Afacerilor Ex de puţin ca lucrurile să evolue
N. A. T. O. pentru înarmarea terne, în cadrul căreia se depun ze în această direcţie. Lucrul cel sală. S-au întîlnit aici formaţiile co- din Deva,' care s-a preocupat serios peraţiei, cum e Grigore Tratan de ia o muncă mai intensă pentru a asigu
atomică şi pentru construi eiorturi evidente pentru a se rea mai bun ar fi, fără îndoială, —
rea de rampe pentru ra liza un progres pe calea ajun după cum a subliniat N.S. Hruş râie ale ceferiştilor din Teiuş, fabricii de acest concurs. U.R.C.C. Ilia, în deplasările lor pe ra fondului central al statului cantită
chete pe teritoriul unor sta gerii la un acord în unele din ciov — crearea unei zone denu-
te din bazinul Mării Medite- cele mai imperioase probleme clearizate în Balcani şi în bazi chimice din Orăştie, fabricii „Simion V. ALBU teren se mulţumesc doar să dea dis ţile de cereale prevăzute.
rane şi Peninsula Balcanică. ale actualităţii internaţionale. nul Mării Mediterane. Peninsula Bărnuţiu“ din Sebeş, căminelor cultu
Toată lumea vede că în aceste Balcanică să devină o peninsu
regiuni cercurile agresive din Ţările marii familii socialiste, lă a păcii, aici să nu fie nici ra rale din Poiana, Săsciori, Berghin,
cadrul N.A.T.O. caută să împin în frunte cu Uniunea Sovietică, chete, nici arme atomice.
gă lucrurile într-o direcţie cu to după cum se ştie, militează con Geoagiu, fluieraşii din Jina şi cei din
tul contrarie intereselor păcii. In secvent pentru destinderea în Această propunere a fost pri
ciuda intereselor vitale ale po cordării internaţionale şi pace mită cu unanimă aprobare de Şugag, brigăzile artistice de agitaţie
porului italian, guvernul de la în lumea întreagă, pentru co către oamenii muncii din patria
Roma şi-a dat de-acum consim- existenţă paşnică între ţările cu noastră. Pentru transformarea din Draşov, Vinţu de Jos, Intregalde i
ţămîntul ca pe teritoriul Italiei orînduiri sociale şi politi regiunii balcanice într-o zonă a
să fie amplasate baze america ce diferite. Ele au con păcii militează cu consecvenţă Şibot, ale întreprinderilor „Sebeşul“
ne pentru arma rachetă. Turcia, damnat întotdeauna şi con guvernul Republicii Populare Ro-
de asemenea, a încheiat cu Sta damnă cu tărie şi în prezent mîne. După cum se ştie, încă din din Sebeş, „Ardealul“ din Alba Iulia,
tele Unite un acord militar care războaiele de cotropire, războa septembrie 1957, tovarăşul Chi-
deschide cafea construirii de ba iele agresive. Ţelul suprem al vu Stoica, preşedintele Consiliu echipele de dansuri din Sîngătin, Do-
ze atomice, iar autorităţile din politicii externe a ţărilor socia
Grecia intenţionează şi ele să liste este dintotdeauna şi va fi lui de miniştri al R.P. Romîne, bîrca, ZIatna, G.A.S. Apoldu de Sus,
admită instalarea de racheto- şi de aici înainte apărarea păcii
droame americane. Concomitent şi securităţii în lume. Dar întru- s-a adresat conducătorilor state Romos şi Cugir, fanfara fabricii „1
cu aceasta, în presa occidentală cit statele socialiste sînt ame
se face tot mai mare zarvă în ninţate de către bazele america lor balcanice cu chemarea de a Mai“ Pefreşti şi cea a căminului cul
ne ce se construiesc pe teritorii
ultima vreme despre intenţiile le unor state capitaliste vecine so întări pacea în Peninsula Bal tural din Apoldu de Sus şi multe al
de a se înjgheba o nouă coali lor, ele nu pot să răniînă nepă- canică, de a se extinde colabo tele.
ţie militară — un pact medite sătoare în faţa primejdiei ce de rarea dintre ţările din această Brigăzile artistice de agitaţie' şi-au
ranean îa care să participe şi curge din această situaţie. In regiune. Această propunere a făcut pe deplin datoria. Venind cu
Spania franchistă. timpul recentei vizite în R.P. Al fost primită cu mare interes de exemple concrete, atît negative, cît
Această activitate potrivnică bania a unei delegaţii de partid opinia publică iubitoare de pace şi pozitive, din satele şi întreprinde
spiritului coşxistegjei paşnice şi şi guvernamentale a Uniunii So
din ţările balcanice, a fost spri rile respective, interpretînd cu sigu
jinită de guvernele Albaniei,
ranţă şi pricepere, au reuşit să ¦suge
(Continuare in pag. 4-a)
reze spectatorilor, viaţa avîntată a
muncitorilor şi .ţăranilor din oraşele
şi satele celor trei raioane.
. Formaţiile corale s-au prezentat de
asemenea bine pregătite. Cu deosebit
interes au fost aşteptate corurile din Printre activităţile cele mai iubite de pionierii din Sebeş este şi muzica. In fiecare zi, ei se strîng la
Casa pionierilor din localitate şi învaţă să cînte la diferite instrumente sub îndrumarea profesorilor de
Poiana şi Săsciori, deşi cele. care e-
voluaseră pînă atunci lăsaseră o im specialitate. In clişeu : Lin aspect de la repetiţie.
presie destul de bună. Aşteptările n-au
