Page 24 - 1959-06
P. 24
Pag. 4 'DRUMUL SOCIALISMULUI N r . VJ R 1
.« z r r s z 3 s s s s z ^ z x 2 3 ! ~ ~ jm
Interviul acordat da H. S. Iraşciov ¦; . .« *-v> -• •; . . . . • ¦• .
xUiimele ştiri • juitimfile ştiri •juLtimete ştiri -
agenţiei IUTI $1M a i J t y n M M r
BUDAPESTA 8 (Agerpres ) . - ţa că la conferinţa miniştrilor
Intr-un interviu acordat agenţiei Afacerilor Externe vor fi reali
MTI şi redacţiei ziarului „Nep- zate acorduri asupra unor pro
szabadsag”, N.S. Hruşciov a bleme actuale. In primul rînd,
declarat că situaţia internaţiona a declarat el, trebuie să fie luate
lă este în prezent mai bună de- hotărîri în legătură cu problema
cît în urmă cu 2—3 ani. Cît atît de importantă a încheierii 25 iunie — „Ziua de luptă pentru Harriman: Conferinţa Deschiderea Tîrgului
priveşte perspectivele, sperăm că Tratatului de pace cu Germania. retragerea trupelor americane şefilor de guverne internaţional de la Poznan
ea va ii mai bună. Unul din in Aceasta ar însemna un pas im din Coreea de sud“ trebuie să pună bazele
dicii care arată o oarecare îm portant pe calea spre lichidarea POZNAN 8 (Agerpres). — La 7 Anul acesta, la Tîrgul InternaflSirâî
bunătăţire a situaţiei internaţio războiului rece. PHENIAN 8 (Agerpres). — Coreei de sud de către imperia nnei mai bune iunie s-a deschis Ia Poznan (Polonia), de la Poznan sînt reprezentat« 47 de
nale, a spus N.S. Hruşciov, este înţelegeri
conferinţa de la Geneva a mi Guvernul sovietic, a subliniat
N.S. Hruşciov participă la con
niştrilor Afacerilor Externe. Este ferinţa de la Geneva a miniştri Toate ziarele centrale din R.P.D. liştii americani, continuă să ră- MOSCOVA 8 (Agerpres). — cel de-al 28-!ea Tirg internaţional. O- ţări din cele 5 continente.
adevărat că în ţările occidenta lor Afacerilor Externe pentru a Coreeană apărute la 7 iunie pu mînă scindată. Cu toate că a- TASS anunţă ; • Referindu-se ia raşul a primii cu ospitalitate pe oas La deschiderea festiv? % Tîrgului in
le se fac acum pronosticuri duce tratative pe o bază rezona blică apelul Comitetului Cen cordurile de armistiţiu a creat peţii sosiţi din toate colturile lumii ternaţional de la Poznan au aosit J.
pesimiste. Unii spun că s-ar n- bilă, pentru a ajunge la un a- tral al Frontului •unit democrat condiţii favorabile în tăririi' pă perspectivele colaborării dintre pentru a participa la tîrgul interna Cyrankiewicz. preşedintele Consiliului
propia un „impas“ în lucrările cord cu privire la încheierea patriotic coreean, adresat între cii în Coreea şî rezolvării paş S.U.A. şi Uniunea Sovietică, ţional. In centrul oraşului în faţa in de Miniştri al R P. Polone, $. ten»
conferinţei, este folosit chiar cu- Tratatului de pace cu Germania gului popor coreean, în legătură nice a problemei coreene, im Averell Harriman, cunoscut frun trării principale a tîrgului, fluturau drychowsld, I. Loga-Sowintkl, E. Q-
vîntul de „criză“ etc. Cred că cu. „Ziua de luptă pentru retra perialiştii americani continuă taş politic american, a declarat drapele naţionale ale ţărilor partici chab, membri aiBiroului Politic «1
aceste cuvinte sînt folosite de a- şi lichidarea rămăşiţelor regimu gerea trupelor americane din provocările militare. pante la Tîrgul internaţional de (a C.C. al P.M.U.P., miniştri, precum şî
cei care nu doresc slăbirea în lui de ocupaţie din Berlinul occi Coreea de sud“, zi. care se va într-un interviu acordat unui co Poznan. Fiecare pavilion este pavoa alte personalităţi.
cordării internaţionale. După cît dental. Nici un fel de presiuni organiza la 25 iunie. Apelul cheamă întregul popor respondent al revistei „Ogo- zat in stil naţional.
se pare, anumite cercuri se tem nu vor putea determina Uniu coreean să desfăşoare o luptă nioc" că ‘ popoarele sovietic şi
nea Sovietică să încheie un a- Deşi au trecut 14 ani de la „Rusia poate ocupa primul loc
C3 nu cumva miniştrii Afaceri cord care să eternizeze regimul eliberarea poporului coreean de •şi mai hotărîtă pentru retrage-, american doresc pacea şi acea
lor Externe, întruniţi la Geneva, de ocupaţie în Berlinul occiden sub jugul imperialismului japo sta trebuie să-$i găsească og
să se înţeleagă în problemele tal. nez, se spune în apel, patria rea trupelor americane din Co lindirea în relaţiile dintre cele
două guverne.
reea de sud, pentru unificarea
principale şi fac totul pentru a Vorbind despre conferinţa şe noastră, ca urmare a ocupării paşnică a Coreei. îmi pun unele speranţe în con tu domeniul automatizării“
împiedica acest lucru. N. S. Hruş filor de guverne, N.S. Hruşciov ferinţa şefilor de guverne, a a-
ciov a subliniat că încrederea a subliniat că ea este necesară :LS- rătat Harriman. Ea trebuie să
în. posibilitatea îmbunătăţirii pentru rezolvarea problemelor pună bazele unei mai bune înţe
perspectivelor situaţiei inter internaţionale actuale, probleme P a n îca dictatorilor legeri. Sper că cursa înarmări — scrie „Sunday Times“
naţionale se întemeiază pe care pot fi rezolvate numai de din A m e ric a C e n tra lă lor va înceta şi între ţările noa
faptul că în prezent ra şefii guvernelor. Dacă şefii gu stre va începe o întrecere paşni LONDRA 8 (Agerpres). - TASS Potrivit spuselor observatorului, acest
portul de forţe s-a schimbat în vernelor, a declarat el, vor con GUATEMALA 8 (Agerpres).. de măsuri de reprimare a ac că. anunţă: „Rusia poate ocupa primul grup, la fel ca şi specialiştii din alte
favoarea păcii. In . condiţiile ac sidera necesar să rezolve aces — Agenţia France Presse a- ţiunilor de eliberare, sub pretex tor ?n domeniul automatizării", astfel domenii, a fost deosebit de uimit de
tualului raport de forţe, a decla te probleme pentru a împrăştia nunţă că în urma intensificării tul „luptei împotriva comunis Deosebirea în ceea ce priveş- este intitulat articolul observatorului avîniul colosal al pregătirii cadrelor
rat N.S. Hruşciov, este puţin norii care întunecă relaţiile din mişcărilor populare din America mului“. te orînduirea socială nu trebuie ştiinţific al ziarului „Sunday Times". didactice. Grupul a vizitat 8 sau 9
probabil că se vor găsi oameni tre state, a limpezi orizontul şî Latină împotriva politicii impe să împiedice colaborarea, a sub Peste, cîţiva ani. Rusia ne poate în institute, scrie observatorul. In fiecare
cu mintea sănătoasă care vor rialiste a Statelor Unite, miniş Corespondentul agenţiei Fran liniat Averell Harriman. trece de-abineîea, scrie observatorul. institut sint pregătiţi clteva sule de
dori să dezlănţuie un nou răz a crea într--adevăr toate condi trii de interne din Guatemala, ce Presse din Guatemala rela ' Este important să ne cunoaş Aceasta este părerea profesorului A.
boi pentru a se căpătui de pe ţiile pentru coexistenţa paşnică Salvador, Honduras, Nicaragua. tează că guvernele marionetă tem mai bine unii pe alţii, a Trestia de. la Colegiul imperial din specialişti numai în domeniul ’ electri
urma acaparării altor ţări sau a tuturor statelor cu sisteme Costa Rica şi Panama s-au în din America Centrală sîn t.cu subliniat Averell Hariman. So Londra, care s-a întors de curînd din- ficării în timp ce noi nu avem ace
vor încerca să impună ţărilor socîal-politice diferite, atunci a- trunit în capitala Guatemalei prinse de o adevărată panică, sind îri Uniunea Sovietică, a tr-o călătorie de două săptămîni în
socialiste rînduielile capitaliste. această întîlnire va avea loc. pentru a stabili un plan comun ca urmare a amploarei luptelor declarat ef, eu am văzut mai Rusia". leaşi posibilităţi pentru pregătirea ca
din Nicaragua. multe decît mă aşteptam. In pri drelor.
m:
Politicienii realişti trebuie să Dacă şefii guvernelor se vor mul rîrid nu m-am aşteptat să Succese ale greviştilor italieni
înţeleagă că în actualele condi călăuzi după interesele asigură Popoarele Americii Latine sînt solidare fiu primit atît de cordial.
ţii un atac împotriva ţărilor so rii păcii, la această întîlnire vor Aflîndit-mă la Moscova, g ROMA 8 (Agerpres), — Du oameni. Minerii au ieşit din mi
cu lupta poporului nicaragtiaian
cialiste s-ar solda pentru lumea fi rezolvate multe probleme. Dar spus Harriman, am vizitat pă cum anunţă ziarul „LTnita“, nă după ce guvernul a hotărît
capitalista cu o catastrofă tota dacă nu se va manifesta o ast HAVANA 8 (Agerpres), — ţă că Asociaţia studenţilor din Kremlinul, EI este deschis as în seara zilei de 6 iunie, 200 să ceară Institutului de recon
fel de dorinţă, evident că întîl- Popoarele din America Latină Guatemala a lansat un apel în tăzi fiecăruia. M-am strecurat strucţie industrială sub controlul
lă. nirea şefilor de guverne nu va îşi exprimă solidaritatea cu lup cu" atenţie printre grupurile de de mineri de fa mina „Mercu căruia se află societatea „Mon
In consecinţă se înrădăcinea avea loc. In acest caz opinia ta poporului nicaraguaian pentru care cheamă populaţia' din Gua copii care se jucau. Ceea ce am rio“ (provincia Siena), aparţi- te Amiata“, anularea concedie
publică mondială va vedea cine temala „să-şi demonstreze prin văzut la Kremlin mi se pare nîncl societăţii „Monte Amiata“ rilor.
ză tot mai profund ideea inad- au ieşit din mina unde au ră
misibilităţii războiului. Popoare eliberarea de sub dictatura lui
Somoza, sprijinit de trusturile
le tuturor ţărilor doresc cu ar este vinovat de torpilarea con americane. toate mijloacele posibile solida simbolic: aceasta oglindeşte ma mas timp de 24 de zile în semn TrujiUo complotează
doare pacea, ele se ridică tot ferinţei fa nivel înalt. Acest lu ritatea cu poporul nicaragua rea încredere a guvernului în de protest împotriva intenţiei împotriva Cubei
mai activ împotriva cursei înar cru, după cît se vede. nu va tre La Havana, primul ministru ian“. popor şi a poporului în guvern. societăţii de a concedia 735 de şi Venezueîel
mărilor, pentru preîntâmpinarea ce fără să lase urme pentru cei Fidel Castro, vorbind la Insti-
uniri nou război. De acest lu care vor pune piedici îmbună
cru forţele agresive trebuie de tăţirii care s-a conturat în si tutul naţional pentru reforma a-
grară, şi-a exprimat simpatia fa: Noua manevra a lui Adenauer-un indiciu SANTIAGO-CH1LE 8 (Ager-
ţă de mişcarea insurecţională
asemenea să ţină seama. tuaţia internaţională, care vor din Nicaragua. EI a declarat că -»<•». ssmV. a W* U Afc* '1,-AiU- *¦«?> •*L» jq + *•* * * (ii-Q pres). — Ziarul „El Sigio“, rela
Referindu-se la perspectivele sabota realizarea unor acorduri Cuba se va opune cu hotărîre tează că Rafael Trujillo, dicta
îndreptate spre destinderea în oricărei încercări a Organizaţiei ai crizei adinei a politicii Bonnului torul Republicii Dominicane, re
tratativelor de la Geneva, N.S. cordării Internationale. crutează mercenari şi cumpără
Hruşciov şi-a exprimat speran arme din străinătate, în vederea
Mareşalul Malinovski invitat să viziteze Sfatelor Americane de a inter BERLIN 8 (Agerpres). — deşte că intenţionează să con dului social-democrat din Ger unui complot îndreptat împo
veni în afacerile interne ale Ni- mania, ale partidului liber de triva guvernelor din Cuba şi
caraguei. Ziarele democratice berlineze .a-, tinue eu aceeaşi perseverenţă po mocrat, şi chiar în rîndurile vâr
Venezuela. Arătînd' că .vasul
AUST R IA Muncitorii şi studenţii din Cu preciază hotărîrea lui Adenauer litica sa falimentari.
ba ..iau măsuri concrete pentru
MOSCOVA 8 (Agerpres). — In timpul vizitei în Austria, sprijinirea luptei armate a po de a rămîne în postul de can Noua' manevră a lui Ade furilor conducătoare ale Uniunii spaniol „Begona“ a îmbarcat
TASS anunţă : La invitaţia mi mareşalul Malinovski şi persoa porului nicaraguaian. Potrivit celar al- R.F.G. ca un indiciu nauer, scrie ziarul- „Tribune“,
nistrului Apărării al Austriei, nele care-1 însoţesc vor vizita ziarului „Revolución“, sindicatul confirmă că el este duşman al creştin-democrate. 500 de mercenari cu destinaţia
F. Graf, mareşalul Uniunii So institutele militare de învăţă- naţional .al muncitorilor de la al crizei adînci a politicii guver poporului german şi al păcii. Clasa muncitoare şi organiza Republica Dominicană, ziarul
vietice Rodion I.. Malinovski, mi mînt şi unităţi ale armatei aus autobuse a început o campanie nului’ de la Bonn. scrie că aceştia au fost recru
nistrul Apărării al U.R.S.S., în triece; vor.asista la exerciţii ale pentru stingerea de fonduri des ţiile sale. toţi oamenii iubitori taţi în Spania. Tot în Spania
soţit de un grup de generali şi armatei austriece şi de aseme tinate insurgenţilor din Nicara- Ziarul „Neues Deutschland“ Ziarul subliniază că această ho de pace, toate forţele politice lu
otiţeri ai armatei sovietice, va cide şi cu spirit realist ' din
face în .prima jumătate a lunii nea vor vizita împrejurimile Agenţia France Presse anun- scrie într-un articol de fond că tărîre a lui Adenauer prezintă
iunie o vizită de prietenr în
Austria. Vienei. politica falimentară a lui Ade un pas îndreptat împotriva des Germania occidentală, a decla au- fost cumpărate mortiere şi
nauer duce la izolarea tot mai tinderii încordării. rat Baumann, se află astăzi în mitraliere. Piloţii din aviaţia
accentuată a Germaniei occiden Declaraţia faţa necesităţii de a se uni ime lui Franco au fost „invitaţi“ în
tale pe planul politicii externe, diat în jurul cererii ca Adenauer Republica Dominicană. Agenţii
să fie înlocuit din postul de lui Trujillo au achiziţionat de
în articol se arată că, paralel lui Otto Baumann, cancelar. Acest lucru îl urmă
cu aceasta, se constată şi o izo fruntaş al P.C. resc şi tratativele care au loc asemenea elicoptere franceze de
lare a lui Adenauer pe planul din Germania
Ţara noastră militează consecvent politicii interne. Fisuri adînci în cercurile parlamentare în tip „Alquette“ precum şi 6 vase
încep să apară şi în rîndurile BERLIN .8 (Agerpres,). — scopul exprimării unui vot de ne de debarcare construite în An
Uniunii creştin-democrate — Agenţia ADN a difuzat o decla încredere faţă de Adenauer.
pentru ca Peninsula Balcanică să devină partidul lui Adenauer. Adenauer raţie a lui Otto Baumann, mem Partidul Comunist din Germania glia. In rîndurile adepţilor lut
se bazează numai pe sprijinul bru al 3.(3. al Partidului Somu-
clicii militariştilor şi imperialiş sprijină cu toate forţele sale a . Batista refu-giaţ•i la Miami
tilor agresivi de teapa lui riist din Germania, în legătură
o regiune a păcii Strauss, Heusinger, Schroder, ceste intenţii ale adversarilor lui I (S.U.A), se recrutează oameni
Grfexve, Abs, Pferdmenges şi al- LU hotărîrea lui Adenauer de a
rămîne în postul de cancelar. Adenauer. 1 pentru formarea unei „legiuni“.
(Urmare din pag 1-a) cia a rampelor de lansare a ra de la Varşovia, acestea nu sînt nu—
chetelor teleghidate şi problema obstacole de netrecut. Dacă şi
iora. Baumann a caracterizat această MIERCURI, 10 IUNIE 1059
Bulgariei şi Iugoslaviei. Guver păcii şi securităţii în Balcani. celelalte guverne balcanice vor Ziarul „Berliner Zeitun'g“ sub hotărîre ca o încercare provo Spectacole cinematografice
nul Greciei, deşi a fost de a- Repetarea şi sublinierea vechi porni de la interesele vitale ale liniază ca acţiunile dictatoriale catoare şi disperată a lui Ade
cord cu unele propuneri şi con lor propuneri ale guvernului ro- propriilor lor popoare, dacă vor ale lui Adenauer arată la ce nauer de a menţine puterea în DEVA: Tatăl meu actorul; ALBA ŞANI : Asasini fără v o ie; R ita) SI
siderente cuprinse în mesajul to mîn ca şi noile propuneri for ţine seama de necesitatea impe metode josnice recurge condu rminile sale şi a subliniat că It’LlA : Marele cetăţean; Melba ţ MBRIA: Trapez; LONEA: Discordia;
varăşului Chivu Stoica, a decla mulate în declaraţia amintită do rioasă a apărării păcii în Bal cerea Germaniei occidentale. tendinţa de a face să eşueze a- BRAD: Contele de Atonte Cristo • PAROŞENI : Cazul doctorului . Leu-
rat, în principiu, că nu poate vedesc în mod incontestabil stră cani, atunci ele vor trebui să fie Totodată, ziarul arată că hotă ceastă încercare există atît în HAŢEG : Ernst Thălinann; HUNE rent; BARU MARE: Cronica aman
participa la o conferinţă a şefi duinţele şi eforturile pe care le de acord cu guvernul ţării noas rîrea lui Adenauer de a rămî rîndurile. comuniştilor, ale parîi- DOARA : Frunze roşii; 1LIA: Bun ţilor săraci; TEIUŞ : Două mame ;
lor statelor balcanice, iar gu depune în mod consecvent gu tre şi să consimtă la încheierea ne în posful de cancelar, dove venit, domnule M arschall; ORAŞTIE ZLATNA: Simfonia dragostei; GA-
vernul Turciei nici pînă astăzi vernul Republicii Populare Ro- unui Tratat de înţelegere şi se Rio Escondido: Romanţa periferiei i L A N : Romanţa periferiei : APOIDL1
n-a dat curs răspunsului la me mîne pentru apărarea şi consoli curitate colectivă în Balcani. Un înarmarea ciankaişişfilor cu rachete o nouă SEBEŞ : Neamul Gheracilor; PETRO DE S U S : Serenada străzii.
sajul şefului guvernului romîn. darea păcii în regiunea balcani asemenea tratat ar fi aprobat
Deşi a trecut o perioadă înde că, pentru destinderea încordării călduros nu numai de popoarele provocare a S. U. A. împotriva Chinei A D I t)
lungată din septembrie 1957, internaţionale. Eliminarea din a- statelor din Peninsula Balcanică,
ci şi de opinia publică mondială.
propunerile făcute de preşedinte ceastă regiune a forţelor milita Poporul romîn, toţi oamenii PEKIN 8 (Agerpres). — Zia Cambodgia pentru a transfor PROGRAMUL 1: 0,15 Cîntece şi Şcoala şi v ia ţa : 22,30 Muzică corala
le Consiliului de miniştri al Re re străine dotate cu armament jocuri populare romîneşti; 7,30 Muzi romînească, PROGRAMUL l i : 14,07
publicii Populare Rornîne îşi pă nuclear şi rampe pentru lansa muncii din regiunea noastră, în- rul „Gunnminjibao", comentind ma, în cele din urmă, întreaga că uşoară; 9,00 Muzică de estradă; Melodii popuUre romîneşti; 15,40
strează şi astăzi deplina lor ac rea de rachete şi proiectile tele suîleţiţi de ţelurile apărării pă 10,00 Concert de muzică din opere; Muzică populară romînească î 16,50
tualitate. Ba chiar mai mult. Si ghidate, încheierea unui Tratat cii şi dezvoltării colaborării transmiterea de către S.U.A. Indoehină intr-o bază militară a 11,’03 Muzică populară sovietică; 11,35 Romanţe ruse în interpretarea soliştilor
tuaţia creată astăzi în regiunea de înţelegere şi securitate colec internaţionale, consideră că este /Muzică uşoară I 12,20 Zilele culturii ‘noştri; 17,35 Din primele creaţii de
Peninsulei Balcanice arată cc tivă a regiunii balcanice, care timpul să se ia măsuri concrete clicii ciankaişiste din Taivan a lor, pentru a intensifica încor şi artei bieloruse; Pagini din lucrări operă ale Iui Adozart; 18,05 Din mu
mare ajutor ar li adus o mai să prevadă rezolvarea pe cale clc preîntîmpinare a primejdiei ale prozatorilor bieloruşi; 12,35 Mu zica popoarelor; 19,00 Muzică uşoarăt
etrînsă colaborare a ţărilor bal paşnică a oricăror probleme li tuturor bazelor americane pen darea, pentru a extinde agre zică din operete romîneşti; 13,30 Gin 19,30 Teatru la microfon: „Moralita-,
canice la menţinerea şi consoli tigioase, ncrecurgerea la agre de război ce se creează prin po tă Eugenia Frunză t M.OO Concert de tea doamnei Dulska“ t 20,47 Muzică
darea păcii în Europa şi în în siuni sau la ameninţări cu răz sibilitatea construirii de rampe tru proiectile teleghidate de tip siunea în Asia de sud-est şi a estradă:' „Pe aripile cîntului“ ) 15,10 populară romînească! 22,31 Doine şi
treaga lume. boi în raporturile reciproce, ne- Program muzical dedicat fruntaşilor în jocuri populare romîneşti.
admiterea stocării de armament pentru lansarea rachetelor şi ar „Nike Hercules“, care pot tran pregăti un nou război. Actuale producţie din .industrie şi agricultură;
Dorinţa oamenilor muncii din atomic şi nuclear în regiunea melor nucleare pe teritoriul Gre 17,25 Din cele mai cunoscute valsuri; BULETINE DE ŞTIRI: 5 , 0 6 , 0 0 i
patria noastră de a întări legă balcanică ctc. — iată propuneri ciei şî Turciei. Este posibil şi sporta încărcături atomice, scrie le acte agresive ale S.U.A. în 19,30 Concert de muzică populară ro- 7,00! H.Oflj 13.00 ţ 15,00! 17/50;
turile de prietenie cu popoarele a căror traducere în viaţă ar imperios necesar să se ajungă la mtneascăr 20,35 „Buchet de melodii“ 19,00; 20,00; 22,00 ; 23,52- (progra
balcanice, de a se lărgi colabo contribui în mare măsură la în că înarmarea trupelor ciankai strimtoarea Taivan şi în Indo- — program de muzica uşoară; 21,00 mul I ) : 14,00; 16,00; 18,00 j 21,091
rarea cu statele din Peninsula tărirea păcii şi destinderii inter o Înţelegere cu privire Ia crea 23,00 (programul II).
Balcanică şi de a se înlătura şi naţionale. rea unei zone denuclearizate în şiste cu proiectile teleghidate china ameninţă în mod serios
lichida orice situaţie de natură Balcani şî în bazinul Mării Me-
să pericliteze pacea şi securita Cît priveşte faptul că între u- diterane, la ¦încheierea unui Tra constituie o nouă provocare a pacea şi securitatea în Extre
tea in această regiune este ex tat de înţelegere şi securitate co
primată din nou de recenta dec nele state ale regiunii balcani S.U.A. împotriva Chinei. mul Orient.
laraţie, publicată în ziarele de lectivă a ţărilor balcanice — în
duminică, a guvernului romîn ce există probleme litigioase, că interesul vital al tuturor popoa Este absolut clar, scrie ziarul, Poporul chinez, subliniază
cu privire la amplasarea în Gre relor diii această regiune şi ca că noile provocări militare ale „Gitanminjibao“, va continua
unele fac parte din N.A’.T.O. iar o contribuţie însemnată ia cauză S.U.A. în Taivan sînt strîris le sa lupte cu hotărîre pentru pace
gate de activitatea subversivă, în Extremul Orient şi în întrea
altele din organizaţia Tratatului destinderii internaţionale. urmărind acapararea întregii In- ga lume, ¦¦împotriva agresorilor
dochine. Statele • Unite inten
ţionează de mult să atace Chi-. americanii Popoarele ţărilor A- Timpul probabil în regiunea noastră
na- dini trei p ă rţi: dinspre Co siei ’şi ale'întregii lumi, trebuie
rcea, Taivan şi Indocluria. I,n să fie cît se poate de vigilente Vreme nestabiiă, cu cerul variabil tre 10 la 14 grade. Vînt potrivit cu
prezent S.U.A. înarmează clica faţă de provocările S.U.A. în ziua, mai mult senin noaptea. .Ploi lo intensificări tempérale din sectorul
cale sub, formă de averse. Tempera vestic.
lui Ngo Dinh Diem şi guvernul Extremul Orient ş i's ă zădărni- tura staţionară. Ziua va urca între 24
la 30 grade, iar noaptea- va coborî în- Pentru următoarele 3 .zile,, vreme
regal ai haosului şi îşi intenşi- ceaşcă cu hotărîre aceste pro-- schimbătoare, cu temperatura în’ uşoa
ră scădere
fică act“ivi"tat'ea sub’..v..e..rvsioveăări.
Redacţia şl administrata ziarului ste 0 Marlie nr. 9. Telefon: 185; 159: 75. laxa plătită în numerar conform aprobării Direcţiunii Generale P.T.T.R, nr. 236.320 din 6 noiembrie 1949,