Page 25 - 1959-06
P. 25
Răspîndirea presei să fie privităPROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI-VAI
eu toata răspunderea!
20 bani In urma raidurllor-anchetă în De asemenea, în unele raioane a-ţi îmbogăţi în permanenţă cu
treprinse de ziarele din regiu agricole unde organizaţiile de noştinţele politice şi ideologice,
Inissttmţ:: întâmpinarea ne şi a analizei făcute în luna partid n-au tras învăţăminte din iară a fi la curent cu ceea ce
martie, munca de răspîndire a analiza făcută la Comitetul re este nou în domeniul politic, i-
tenwim. presei s-a îmbunătăţit în regiu gional de partid în luna martie, deofogic şi economic nu poţi să
nea noastră. Răspunderea orga pătrunderea presei este şi acum fii un activist bun şi nici con
zilei de 23 August nizaţiilor de partid şi organelor foarte slabă. Cu foaie că organi ducător bun, nici intelectual bun
P.T.T.R. faţă de difuzarea pre zaţia raională de partid Haţeg şi nici propagandist bun! Iată
sei a crescut. In numeroase în a fost serios criticată pentru de ce este absolut necesar ca
treprinderi şi instituţii, organi slaba preocupare pe care o ma organizaţiile de partid să lichi
zaţiile de partid manifestă o gri nifestă faţă de munca de difu deze cu slaba preocupare pen
jă mai mare pentru recrutarea zare a presei, procentul de pă tru răspîndirea publicaţiilor cu
de difuzori voluntari şi pentru trundere al ziarelor în acest ra caracter social-politic, ideologic
îndrumarea acestora, se intere ion, raportat la numărul popu şi economic.
sează îndeaproape de munca de laţiei este de-abia 13. Acest pro In munca de difuzare a presei
colectare a abonamentelor pen cent este scăzut şi în raioanele în regiune au rămas şi alte de
tru ca presa de partid să păt Sebeş, Alba şi Ilia. Organizaţii ficienţe nelichidate. Interesul slab
rundă la fiecare loc de muncă. le de partid din aceste raioane pentru creşterea tirajului zia
Sub îndrumarea organizaţiilor trebuie să înţeleagă că acor- relor locale, lipsa de răspundere
ILA C A L A N de partid oficiile P.T.T.R. au li dînd un slab interes pentru pă a unor organizaţii de masă şi
chidat multe din deficienţele e- trunderea presei în rîndurile ţă obşteşti cum sînt sindicatele, or
însemnate realizări în producţie
xistente cu cîteva luni în urmă. rănimii muncitoare se lipsesc de ganizaţiile A.R.L.U.S., A.S.I.T.,
îndeosebi s-a acordat atenţia li un ajutor preţios în munca de comitetele de lemei ele.,, pen
chidării rămînerii în urmă în ce atragere a ţărănimii muncitoare tru răspîndirea presei editate
La furnalul tineretului priveşte pătrunderea presei în pe calea agriculturii socialiste. de organele centrale ale acestor
Organizîndu-şi mai bine munca şi intensiticînd întrecerea so mediul rural, organizîndu-se nu In lupta pentru îmbunătăţirea publicaţii.
cialistă, colectivul de muncă de ia furnalul tineretului din ca-,
>drul uzinei „Victoria“—Căfan, a reuşit ca numai în 8 zile dint; meroase acţiuni duminicale la nivelului activităţii de partid, de Mai există încă deficiente
’această lună să dea peste plan mai bine de 277 tone fontă. Lat
(realizarea acestui succes au contribuit în mod deosebit brigă-< sate, la care au fost antrenaţi stat şi economice, în general pen destul de mari şi în activitatea
¦zile conduse de Leontin Puşcaş şi lonaşcu Muntean, care în/
’Perioada amintită şi-au depăşii sarcinile de plan cu 142,2 şi< lucrătorii din cadrul oficiilor tru ridicarea nivelului întregii organelor şi lucrătorilor P.T.T.R.
respectiv 71,7 tone fontă. Totodată, colectivul acestui furnal,(
’datorită respectării întocmai a tehnologiei procesului de prod P.T.T.R., agitatori şi activişti ai munci de conducere şi pentru Nu s-a reuşit încă să se impri
ducţie a reuşit să reducă procentul de declasate de la 5 la sută,(
cît reprezintă cifra admisă, la 2,46 la sută. organizaţiilor de masă. A cres creşterea cadrelor un rol deose me fiecărui factor poştal şi or
cut de asemenea preocuparea bit îl are răspîndirea largă şi ci ganizator de abonamente răs
pentru îmbunătăţirea pătrunderii tirea publicaţiilor cu caracter i- punderea pentru răspîndirea cu-
presei în rîndul muncitorilor fo deologlc. Din păcate, lucrul a- vîntului scris. La unii factori
restieri, constructori' şi altor ca cesia nu este pe deplin înţeles poştali cu mentalitate înapoia
tegorii de oameni ai muncii în într-o serie de organizaţii. Cum tă se manifestă tendinţa de a
rîndul cărora ajungeau prea pu se poate explica altfel faptul cînd nu colecta abonamente ca să ai
ţine ziare.
Toafe baferiile cu planul depăşii la o întreprindere mare cum este bă mai puţin de lucru cu distri
In acelaşi timp, au fost înlătu C.S.H. există doar 16 abonamen buirea ziarelor. O astfel de men
P atorită unor măsuri tehnico-organizatorice eficace luate de^ rate numeroase deficienţe semna te, la „Lupta de clasă“, 12 a- talitate trebuie smulsă din ră
colectivul de conducere, în primele 6 zile din luna iunie/
late în transportul şi distribui bonamente la „Problemele păcii dăcini. Este de datoria organî
,1a semicocşeria din Călan au fost produse aproape 70 tone se-r rea ziarelor, Ţinîndu-se seama şi socialismului“ şi 32 abona zaţiilor de partid şi a organelor
micocs peste plan. i de dezvoltarea unor localităţi mente la „Problemele economi de conducere P.T.T.R. de a se
Trebuie arătat că în perioada amintită toate cele trei ba-ţ precum şi de circumscripţiile în ce“? Situaţia . pătrunderii oubli- ocupa mai mult de educarea a-
Eterii şi-au depăşit sarcinile de plan, după cum urm ează: ba tinse existente în unele sate, nu caţiilor ideologice este ase ănă- cestor oameni, de ridicarea ni
teria I-a cu 26,4 tone, bateria a ll-a cu 28 tone şi bateria III-a^ Nu peste mult timp, în noua turnătorie din cadrul uzinei mărul factorilor poştali a fost toare la exploatările miniere din velului lor politic, de cultivarea
„Victoria“ Gălan, primele oale de turnare vor transporta meta- ¦ mărit. Valea Jiului, la U.M. Cugir pre în rîndul for a unei mai înalte
'cu 13,2 tone. Cea mai însemnată contribuţie la obţinerea a-] iul către forme. Grupul de şantiere nr. 3 al I.G.S. Hunedoara •? cum şi — oricît ar părea de cu conştiinţe cetăţeneşti şi politice.
s-a angajat să termine noua turnătorie înainte de vreme. De Ca urmare, s-a pus capăt ten rios! — fa Institutul de mine Trebuie, de asemenea, să se îm
'cestor rezultate şi-au adus-o prim-încăfzitorii loan Bogdan şi^ aceea, echipele de montori îşi depăşesc cu regularitate sarci-; dinţei de scădere a tirajelor ce
s-a făcut resimţită în lunile de
p rem ia Oprea, precum şl încălzitorul Ion Ştefănescu.
40,5 la sufă depăşire de plan nile de plan. la începutul anului şi s-a înre- din Petroşani. bunătăţească munca organizato
In primele 8 zile din luna iunie a.c., colectivul secţiei tur Clişeul nostru prezintă echipa de montori condusă de Mar . gistrat o creştere a tirajelor la Desigur, lucrurile nu trebu rilor de abonamente ca aceştia
nătorie de la uzina „Victoria-Călan şi-a depăşit planul de aproape toate publicaţiile. ie înţelese exagerat. Nu tre să se ocupe mai mult de unită
producţie cu peste 40 de procente. Pe sortimente, cele mai marP tin Nichita, după terminarea lucrului, care lună de lună i'Şi i buie dusă munca de convingere ţile în care presa pătrunde mai
'depăşiri s-au obţinut la piese mecanice, cochife şi radiatoarei Cu toate aceste realizări, ţinînd pentru a se abona la astfel de slab.
(57,6 la sută la cochile şi 22,7 la sută la radiatoare). depăşeşte planul cu 25—30 de procente. : seamă de numărul populaţiei, de publicaţii, cu acei . care nu le
sarcinile tot mai importante pu înţeleg. Dar pentru lucrătorii In interesul ridicării nivelului
Echipele cu cele mai frumoase realizări sînt acelea condu-- ,ţ | / I,w j * t Foto: I. TEREK w se de partid şi guvern în faţa educativ-politic al maselor, al
'se de Ludovic Cojan, Gheorghe Bărboni, Ludovic Matei, A!e-^ oamenilor muncii din regiunea
’ xandru Lixandroni, Miron Budu şi alţii. f
I. FEKETFA ACŢIUNI PIONIEREŞTI
corespondent; Pionierii de la colectat peste 500 ziţie intitulată „Mi noastră, de necesitatea intensiv din aparatul de partid şi de stat, mobilizări! lor mai active Ia în
Şcoala elementară kg. fier vechi. cul gospodar“. licării muncii educaţiv-polîtice în pentru cadrele de conducere din deplinirea sarcinilor trasate de
întrecerea minerilor din Pefrilo rîndul maselor largi de la ora întreprinderi, pentru ingineri şi partid şi guvern, să luptăm că
de 4 ani din satul Demnă de men Toate acestea, de şe şi safe, pătrunderea presei în tehnicieni, pentru intelectuali, presa noastră să pătrundă cît
In contul anului 1965 Vulcez, comuna Fi- ţionat este şi ac notă grija .ee o poar regiune este încă sub nivelul ce pentru propagandişti şi agita mai larg în oraşele şi satele re
.4 - • liriion Sirbu, au ţiunea întreprinsă iă cadrele... didactice rinţelor. tori — şi nu numai citirea ci giunii, în întreprinderi şi uzine,
strîns pînă în pre pentru executarea de aici pentru or studierea! — publicaţiilor cu ca pe şantiere şi în unităţile socia
>M inerii din Petrila au obţinut anul acesta o seamă de suc-ţ zent de pe dealurile anumitor obiecte din ganizarea timpului Intr-o serie de mari întreprin racter ideologic precum şi a pu liste ale agriculturii. Să ajungem
din împrejurimi a- împletituri de rafie liber al pionierilor deri, numărul abonaţilor conti blicaţiilor tehnice sau economi acolo ca presa noastră să pă
T I cese în muncă. Astfel sectoarele I şi II s-au situat me-' proape 7 kg. de nuă să fie scăzut. La mina Lu- ce de specialitate este o necesita trundă zilnic în casa fiecărui
diferite plante medi şi foi de porumb, şi pentru a insufla peni, spre exemplu, dacă se te imperioasă. Pentru că, fără om al muncii din regiune.
ireu în fruntea întrecerii socialiste. Intre brigăzile fruntaşe c a re / cinale. De aseme compară numărul de abonamente
nea, pionierii de la din plastilină, din acestora încă de pe care intră în întreprindere cu to
au adus un aport deosebit la realizarea şi depăşirea planului) această scoată au talul muncitorilor, abia revine
lemn etc.., cu care acum dragostea fa
în sectorul I se numără şi brigada de tineret condusă de?
au deschis o expo ţă de muncă.
vestitul miner Mihai Ştefan. ţ un abonament la patru munci
Numai de ia începutul anului şi pînă în prezent această' Se pregâieşle un program artistic tori. Situaţia este asemănătoare
şi la exploatările miniere Lonea,
, brigadă a dat patriei 778 tone de cărbune peste plan. De men-<
,ţionat că 121 tone au fost date peste plan numai în prime!ef Este o tradiţie, ca Punctul de atracţie concursurile inter- Aninoasa şi altele din Valea Jiu
la fiecare sfîrşit de vor fi bucăţile inter şcolare. lui, la I.C.S.H., la unele I.F.E.T.-
zile ale lunii iunie. In prezent brigada de tineret de la secio- an şcolar, să se or pretate de cele două uri şi şantiere de construcţii, un
ganizeze serbări. In formaţii corale ale Se mai pregătesc de organizaţiile de partid şi de
rul I al minei Petrila condusă de minerul Mihai Ştefan lucrea acest sens, elevii pionierilor şi elevi recitări, cîntece in masă nu privesc cu destul simţ
şcolii medii O. Al lor din clasele a terpretate de solişti de răspundere problema pătrun
ză în contul lunii martie a anului 1965. Este un succes ternar-< din Hunedoara fac V III— X-a, clasate etc. In ziua sportu
rilor, elevii se vor derii cuvîntufui scris al partidu
,cabil şi eare se datoreşte muncii entuziaste a tuturor membri-' întrece la volei, fot
lui în rîndurile masei de munci
lor brigăzi ca Nagy Adalbert, Ambruş Ludovic, Costa Joşii şi alţii. \
Un început promifăfor
I n luna mai, sectorul IV al minei Petrila a fost sub plan. intense pregătiri. pe primul toc la bal, tenis etc. tori.
In această lună el se situează în fruntea tuturor sectoa
re lo r de la mină. Spre exemplu, numai în primele zile ale a-^
cestei luni datorită sprijinului acordat de organizaţia de parfid< GRĂBIREA LUCRĂRILOR
acest sector a dat peste plan 553 tone de cărbune. Acest fapt,
a făcut ca randamentul să fie depăşit cu 318 kg. pe cap de om.,
Printre brigăzile care au obţinut cele mai frumoase succese/ de înfrefinere a culturilor
se numără brigada minerului Aurel Cepălău care în ultimul timp<
a dat peste plan 165 tone cărbune, brigada lui Emeric Kor-/
da cu 109 tone peste piah precum şi brigada de tineret condu-( sarcină principală
să de Constantin Mihai care, deşi a luat fiinţă abia la 1 iu-/ Brigada în care lucrează minerul loan Ghermăn, de Ia
mina Ţebea, îşi depăşeşte în fiecare lună sarcinile de plan, da
nie, a reuşit să dea chiar din primele zile 48 tone cărbune pes-^ Oamenii muncii de pe ogoare torită unei bune organizări a muncii.
le regiunii noastre se preocupă
te prevederile planului. < R- în aceste zile de executarea lu In unele sate ale comunei, co In clişeu ; minerul loan Gherman la locul de. muncă.
crărilor de întreţinere a cultu lectiviştii, întovărăşiţii şi ţăra
1' * corespondent? rilor, în - special de aplicarea RAID ANCHETĂ nii muncitori cu gospodării in
praşilei. Prâşitul culturilor efec dividuale au terminat şi praşila
sapa mare pe cele 67 ha. de vie Il-a la sfecla de zahăr, floarea- Concurs zonal
tuat la timp este un factor ho- pe rod. Apoi, s-au reparat toate soarelui şi sfecla furajeră.
tărîtor in obţinerea de recolte cele 65 vermorele şi s-au pro de aeromodelism
sporite ia hectar. Prin prăşitul curat peste 2.000 kg. piatră vî- Fruntaşi pe comună la între
La Lipjio, - in sudul Bocmiei, pc cursul Vlianei, se construieşte cea mai repetat, se distrug buruienile nătă. Via a fost stropită recenl ţinerea culturilor sînt colecti Intre 12 şi 14 iunie, oraşul alţii. Actualul concurs zonal de
mare hidrocentrală subteranii din R. Cehoslovacă. iar culturile pot să se dezvolte în întregime, iar acum i se apli viştii din G.A.G. „Ardealul“ Deva va fi gazda primului con aeromodelişti este şi un bun pri
mai bine. Totodată se împiedică că praşila 11-a, plivitul, legatul Ighiu, cei din Ţelna şi Şard. Şi curs zonal de aeromodelism. In lej de intensificare a activită
In fo to : Relele electrice' pentru ° sută de mii de volţi. evaporarea apei din sol. şi copilitul. Pînă în 6 iunie s-a membrii întovărăşirilor „Steaua conformitate cu programul corn- ţii aeromodeliste din regiunea
aplicat praşila Il-a la 40 ha. vie, petiţional. din acest sezon, pe ae noastră şi de afirmare a unor
Pentru a vedea cum se des La peste 36 ha. vie s-a terminai roşie“ Ighiu şi „23 August“ elemente tinere care să asigure
făşoară această importantă şi plivitul, legatul şi copilitul. roportul Şeuleşti— Deva vor un bun prestigiu regiunii noa
muncă, ziarul „Drumul socialis Fruntaşi în aceste lucrări sînf Şard au terminat printre primii stre la concursurile şi campio
mului" a organizai u n . raid-an- muncitorii Nicolae Deodiu, can concura aeromodelişti din regiu natele de aeromodelism. Este
chetâ în raionul Alba. Publicăm didat de partid, Nicolae Prunar, praşila I-a la floarea-soarelui, demn de remarcat participarea
constatările făcute cu acest pri Dumitru Uivari şi Partenie Popa. sfecla de zahăr şi porumb. nile Autonomă Maghiară, Sta- la concurs a fruntaşului în ra
lej. Coîecîsvişîii în frunte Succese înseninate în ceea ce lin şi Hunedoara. Prin acest mura aeromodelistică loan Mi
hăilă din Hunedoara, care cu
La gospodăria do sfat Comitetul comunal de partid priveşte întreţinerea culturilor concurs se urmăreşte selecţio
şi sfatul popular al comunei ocazia diferitelor concursuri a
lucrările sînt avansate Ighiu au desfăşurat în ultima s-au obţinut şi în comuna Băi narea unui număr de partici obţinut performanţe valoroase.
vreme o susţinută muncă poli Concursul se va desfăşura pe
In gospodăria de stat clin Gal- tică pentru grăbirea lucrărilor răbanţ şi în oraşul Alba lulia. panţi pentru campionatul R.P.R. două grupe şi anume': zbor li
da de Jos, lucrările de întreţinere de întreţinere a culturilor. In a- ber şi zbor captiv. In prima gru
a culturilor se desfăşoară intens, ceastă muncă au fost antrenaţi Două hectare cu . . . ce se va desfăşura intre 8 şi 12
Pînă la 6 iunie a. c. aici s-au membrii şi candidaţii de partid pă se vor prezenta aeromodele
plivit toate cele 93 ha. cu grîu şi tovarăşi din activele fără de buruieni iulie. In. cadrul concursului zo
şi s-a prăşit întreaga suprafaţă partid, ’deputaţi. Ga urmare, co planoare şes, propulsoare şi mo-
de 120 ha. semănată cu porumb, muna Ighiu se situează printre Se ştie că sfecla de zahăr în- nal, printre concurenţi vom pu tomodele, iar în grupa doua,
Acum harnicii lucrători din cele fruntaşe din raion la între sămînţată şi prăşită la timp, tea întîlni pe vechii constructori machete propulsate mecanic, de
G.A.S. se străduiesc să întreţi ţinerea culturilor. In această aduce mari venituri cultivatori cursă, controale de viteză şi a-
nă în condiţii optime culturile comună .s-a terminat' praşila lor. De altfel, acest lucru i-a de aeromodete, ca maistru at crohaţii.
viticole. Vie activitate se desfă I-a, pe toată suprafaţa' de 1.234 îndemnat şi pe membrii întovă
şoară ia trupul viticol din Cri- ha. cultivată cu sfeclă de zahăr, răşirii „Horia“ din Halda de sportului Otto Hints, Bedo Ale PETRU DIACON.U
cău, unde este responsabil tov, sfeclă furajeră, floarea-soarelui Jos să însămînţeze o suprafaţă xandru şi Molnar Arpad din corespondent
Loghin Stanciu, candidat de par şi porumb. de circa 2 ha. cu sfeclă de za Tg. Mureş; pe Mihăilă loan, de
tid. Aici s-a terminat de mull hăr. Se vede însă că atit comi la Combinatul siderurgic Hune
tetul de conducere al întovără doara, pe Constantin Caragică,
şirii cît şi tovarăşii de îa sfatul pedagog la şcoala profesională
popular comunal au „uitat" de din Hunedoara, pe fraţii, Hor-
această „neînsemnată" suprafa- vath Petru, elev la şcoala medie
„DecehaL" şi Horvath Ştefan,
(Continuări ţn pag. Il-a) muncitor la T.R.C.L.H. Deva, şi