Page 27 - 1959-06

Nr, 1388 ¦ -• - - .m m m , sp ciA u şu g iR J : , . mHH»wawf»aiti^jwwiiiwnw Pag. 3

Măsuri concrete Ir r vederea TELEGRAME EXTERNE

încheierii cu succes a anului T oată noaptea n-a putut să — Pentru 6 luni — i-a răs- teva zile pînă cînd noul lami- Deiegafia guvernamentală a R. P. R.
doarmă. In minte i se în­ puns directorul. nor trebuie să înceapă rodajul condusă de L Cozma a vizitat
şcolar In invăţătnîntul de partid
grămădeau tot felul de gîn- rk la cald, ceea ce înseamnă de Tîrgul International de ia Poznan

In ultima decadă a lunii mai, în program. E drept că asemenea duri. Încerca pentru a nu ştiu a cum. cîţiva ani, la Hune- fapt primul examen al produc- VARŞOVIA Corespondentul ţită de Edward Ochab, ministrul
Comitetul orăşenesc de partid Si- cercuri n-au fost multe la nu­ cita oară să aducă pe pelicula Agerpres an u h ţă: Pavilioanele Agriculturii al R. P. Polone, mi­
meria şi cabinetul raional de măr, dar cele care rămăseseră imaginaţiei întîmplările din x * doara se desfăşura o ţiei. Instalaţiile şi maşinile Tîrgului internaţional de la Poz­ nistrul adjunct Jagielski şi de
partid Hunedoara au organizat în urmă cu cîte 2-3 lecţii, ca ur­ ultima vreme, dar nu Ogasea nan au fost vizitate duminică Nicolae Z. Ionescu, însărcinat cu
Ia Simeria o şedinţă de lucru în mare a măsurilor luate, astăzi absolut nimic rău. muncă deosebită pentru înti- ascultă supuse comenzile oa- de delegaţia guvernamentală a afaceri ad-interim la Varşovia':
care s-a analizat felul cum s-a sînt la zi cu ele. R. P. Rornîne alcătuită din tova­
desfăşurat învăţămîntul de par­ De ce mă cheamă oare nerirea oraşului. Emeric Koti manilor, Emeric Koti şi toţi răşii Ion Cozma, ministrul Agri­ Anul acesta ţara noastră par­
tid în acest an şcolar şi s-au sta­ Zilele trecute, punctul de con­ , directorul general ?. culturii şi Silviculturii, şeful de­ ticipă ia Tîrgul internaţional de
bilit principalele măsuri ce tre­ sultaţie a repartizat tuturor pro­ a intrat repede în vîrtejul a- ceilalţi lucrători de pe şanti- legaţiei, Ana Toma, adjunct al Ia Poznan cu un birou de in­
buie luate în vederea încheierii pagandiştilor problemele ce vor A ţucrat ca tehnician pe ministrului Comerţului, ing. An­ formaţii comerciale. Biroul este
în bune condiţiuni a învăţămîn- îi discutate în cadrul' convorbiri-' marile şantiere din Dobrogea, cestei acţiuni. Timp de cinci ere sînţ hotărîţi să treacă cu ton Oonstantinescu, adjunct al frumos amenajat într-unul din
tului. La şedinţă au participat lor recapitulative la sîîrşitul a- Moldova -şi Ardeal, dar nu-şi luni de zile ă muncit pe şan- ^ine H acest examen preten- ministrului Industriei Petrolului marile pavilioane ale expoziţiei,
nului. amintea să fi greşit cu ceva. şi Chimiei, dr. Titus Cristureanu, punînd la dispoziţia celor inte­
S-a liniştit abia cînd a ajuns tieruT celei mai moderne oţe- Uos. De altfel, angajamentul sveicepreşedinte al Camerei de co­ resaţi un bogat material docu­
în faţa directorului -. general. merţ a R. P. Rornîne. mentar în vederea contractării şi
lârii a ţării. -Împreună cu alţi luat. u _îndeamnă spre lucruri livrării produselor de export ale
Delegaţia romînă a fost înso- R. P. Rornîne.
meşteri înfăptuia o lucrare de marl V eforturi deosebite,

mare importanţă pentru econo- &

mia naţională. Alături de el,
creşteau, văzinicu ochii, noi f cere drepturile,

toţi secretarii organizaţiilor de Potrivit planului de măsuri ¦Acesta l-a primii zîmbitor, i-.a cadre de muncitori şl itcehnd- ar, Emertc Koh
bază şi propagandiştii din ora­ stabilit, între 1-20 iunie are loc
şul Simeria. recapitularea materialului pre­ strins mină prieteneşte' şi â eni, dar ritmul consirucţiilor l°Şă învins. II întîlneşti colin-
dat în toate cursurile şi cercu­ început, să-i 'vorbească respecr hunedorene cerea, tot mai mul- dînd, fără preget, uriaşa hală,
Analiza a scos în evidenţă rile. Pentru a veni în sprijinul tuos. L-â întrebat despre sănă­ te forţe. Intre timp au început se urcă pe schele dacă e nevo-
faptul că spre deosebire de anii cursanţilor în recapitularea 'şi a-
trecuţi, în acest an munca de dîncirea problemelor, punctul de tate şi familie, despre muncă lucrările de construcţie la- blu- ?}¦ ajută. Sudorii, lăcătuşii, § ira v d greccalcă obligaţiile
conducere a învăţămîntului de consultaţii a organizat în ziuă şi bucurii^ In cele din urmă îning, iar pentru montaj era ceilalţi muncitori, îl asaltează asumate lafâ ie parlament
către organizaţiile de partid s-a de 8 iunie seminarizarea preala­
îmbunătăţit şi în consecinţă cer­ i-a destăinuit motivul'' chemă- nevoie de oameni cu experien- cu întrebări:
curile şi cursurile au desfăşurat bilă a acestor probleme cu toţi ţă. La început de mai 1956, Cum facem aici, tovarâ-
0 activitate satisfăcătoare. S-a 1 'rih ' : •-
apreciat ca pozitiv faptul că pen­ propagandiştii, iar în ziua de 15 — E nevoie de oameni har­ tehnicianul montor Emeric ?e Koti ? E bine aşa, Koti-
tru acest an şcolar au fost re­ nici pentru construcţiile side­ Koti a fost transferat şi a par- baci?
crutaţi mai mulţi propagandişti iunie va avea loc o consultaţie rurgice . din Hunedoara tova- ticipat la primele montaje care Bătrînul tehnician îi întîm- ATENA (Agerpres). — Ziarul instalării unor asemenea baze pe
din rîndul muncitorilor direct colectivă cu toţi propagandiştii ş râş'e. Koti. Noi tie-am gîndit să se făceau pentru marele blu- pină cu priviri calde şi gesturi „Avghi“ relatează că un grup de teritoriul ţării sale.
productivi în mod special la te detaşăm şi pe dumneata ming. prieteneşti, îi ascultă, şi deputaţi ai parlamentului greG
Atelierele C.F.R. Aceasta a asi­ şi cursanţii cercurilor şi cursuri­ au prezentat guvernului o „Aceste declaraţii, scrie ,»Av.
gurat într-o mai mare măsură lor. Consultaţia va îi dată pe pentru 6 luni. Noul agregat produce de pentru fiecare găseşte po- interpelare în legătură cu ghi“, demonstrează că în ciuda!'
legarea tezelor teoretice de sar­ obligaţia asumată de aces­ eforturilor depuse pe plan inter­
cinile concrete ale cursanţilor în marginea celor mai importante Bătrînul tehnician a rămas mult, dar Koti-baci n-a termi- veţe folositoare. El vorbeşte ta acum cîteva luni faţă de naţional în vederea destinderii
lupta pentru îndeplinirea planu­ pe gînduri. Ani de zile a co- parlament de a nu lua nici o ho- încordării internaţionale şi înce­
lui. probleme din politica partidului nat cu detaşarea, cu pasiune despre munca altora tărîre în ce priveşte instalarea tării „războiului rece“ ca şi ă
nostru. de baze pentru lansarea de ra­ propunerilor concrete, pozitive:
Au fost scoase în evidenţă şl ¦lindat. şantierele ţării şi abia .L-am.cunoscut zileletrecute dL r nu~i Piace să se laude, chete, fără ca în prealabil să făcute pentru asigurarea păcii în
alte fapte pozitive în legătură cu Intre 20 şi 30 iunie se vor se statornicise într-o muncă pe şantierul laminorului de Daca insişti totuşi să afli ceva, discute această problemă în pu­ Balcani,' guvernul grec în Iod de
desfăşurarea învăţămîntului de blic şi să obţină asentimentul a le studia cu atenţie şi seriozL
partid în acest an şcolar. desfăşura convorbirile recapitu­ mai liniştită. Dar n-a întîrziat 650 ’mm. 'Conduce lucrările de f ° ^ ă edeva cuvinte simple, parlamentului; tatea Guvenită şi în loc de ă
m ontaj' care *cad în sarcina dar P^ine de lnÎe‘-es- contribui activ la realizarea unoii
lative în toate cercurile şi cursu­ cu răspunsul. Deputaţii atrag atenţia asupra acorduri care să consolideze in'-i
rile. şantierului nr• 7 A. ‘Oamenii — Pe asemenea şantiere faptului că guvernul grec, expri- dependenţa, integritatea şi suve;
— Dacă partidul; are - nevo- ¦ din jurul său înfăptuiesc ade- — spune dînsul — mă simt mîndu-şi intenţia de a pune la r'anitatea ţării, studiază luarea
dispoziţia Statelor Unite terito­ de măsuri contrare acestora“:
ie de munca mea, mă duc ori- vărate fapte eroice. In condi- din nou tînăr. De-aş putea să riul ţării în vederea instalării de
baze pentru rachete, calcă în „Toate acestea, conchide zia*
undă. : \ ¦ \ t . ţii nu prea uşoare constructo- le văd terminate pe toatei... mod vădit această obligaţie. rul, arată că problema bazelor,
, Ziarul „Avghi“ subliniază că care este o problemă de viaţă
fii au executat lucrările nece- Iu pieptul tehnicianului în 'declaraţiile făcute în acest sens şi de moarte pentru naţiune este
de primul ministru” al Greciei împinsă spre soluţii foarte peri­
sare, iar la 1 mai laminorul vîrstă pulsează o inimă tînă- şi de ministrul său de Externe culoase... Do aceea hotărîrile
au provocat o vie reacţie şi o privind instalarea ’ do baze nu
de 650 mm. a început rodajul ră. Forţa ei e alimentata de cu- profundă nelinişte îrt rînclul ma­ vor angaja poporul grec, care
jorităţii poporului grec, care s-a numai prin ţinerea unui refe­
Cu prilejul analizei însă, au . . ‘ vintul partidului, de viaţa pronunţat categoric împotriva rendum va putea să ia hotărîţi
decisive pentru existenţa sa“.- •
fost scoase la iveală şi unele general la rece. . nouă care se făureşte în pa-
lipsuri ce s-au făcut simţite în
tirnoui anului, Unsuri de care Acum e mare forfotă pe şan- noastră, de tinereţea Hu-

tier. Constructorii ¦ş i : montării nedoarei'noi.

comitetele de partid şi organiza­ au emoţii. Au rămas, doar ci- * P...JIANU

ţiile de bază trebuie să ţină sea­

ma în noul an şcolar. Şi brigăzile de la finisări
; -V- pof face economii
S-a arătat, de pildă, că unele
birouri ale organizaţiilor de ba­
ză nu au exercitat un control
permanent asupra felului în care

îşi desfăşoară activitatea cercuri­ înainte de a începe lucrările, din planul pe anul 1959, am

le şi cursurile. Aşa se face că ţinut o consfătuire cu brigada. Am discutat atunci despre felul •8B-

la unele cercuri, cum sînt cele în care trebuie să ne organizăm munca, despre modul în care ÂCORDURSLE SECRETE
laofiano-sudi-vietnameze m răufăiese
de studiere a statutului P.M.R. vom proceda pentru a. realiza cît mai multe economii. Măsurile
sltwafia dm Smd@etaiiraa
şi cursul seral din cadrul orga­ pe care le-am tradus în viaţă în urma acestei consfătuiri sînt

nizaţiei de bază nr. 1, frecvenţa următoarele: pentru a munci cu un randament sporit ne-am or­ HANOI (Agerpres). După cum de la Geneva. Ele corespund în
Ia ' şedinţele de studiu să nu se ganizat munca astfel, îneît doi oameni merg cu pontatul feţe­ transmite agenţia vietnameză de întregime planurilor imperialişti;
ridice decît abia la peste 50 la lor, doi cu grundul, doi cu finisările etc., astfel îneît fiecare să informaţii, misiunea de legătură lor americani care se amestecă
sută. O situaţie asemănătoare a se poată specializa într-o anumită direcţie. Drept urmare oame­ a comandamentului suprem al în treburile Vietnamului de sud
nii, s-au deprins deja cu munca respectivă, ajungînd să lucreze armatei populare vietnameze a şi Haosului în scopul tranformă-
adresat preşedintelui Gomisiei rii acestor două regiuni în baze
avut foc şi în activitatea cercu­ mai repede,- mai bine şi mai economic. internaţionale, de supraveghere pentru pregătirea unui război a*
şi control din Vietnam o scri­ gresiv.
lui de politică curentă de la or­ Deşi economiile pe care le realizăm noi de pe o zi pe alta soare în care condamnă acordul
secret încheiat între autorităţile In scrisoare se face analiza !'e-
ganizaţia de bază nr. 5, condus .sînt greu de apreciat, fiind mici, ele devin apreciabile, pe o pe­ din Vietnamul de sud şi Eaos laţiilor între Vietnamul de. sud
de propagandistul Alexandru rioadă mai îndelungată, şi se pot obţine cu uşurinţă. Pentru în vederea realizării planurilor şi Laos din ultima vreme şi se
Cristea. aceasta, ne îngrijim întotdeauna ca la începerea lucrului să fie americane de pregătire a răz­ arată că îndeplinind planurile a-
locul de muncă curat. Astfel, materialul ce cade pe jos poate boiului. mericane, autorităţile sud-vietna-
Pe baza analizei, comitetul fî strîns, recondiţionat şi reîoîosit. meze au trimis în Laos, cu con-
In scrisoare se subliniază că simţămîntul guvernului laoţian,
orăşenesc de partid a întocmit Important este şi faptul că atunci cînd mergem cu grundul, recent autorităţile sud-vietname- mulţi agenţi sud-vietnamezi, în
ze şi guvernul regal din Laos scopul folosirii teritoriului lao*
un plan de măsuri concrete me­ (primul strat) nu facem încărcătura mai groasă de 2-2,5 cm. In s-au înţeles asupra încheierii ţian ca bază pentru spionaj şi
unui acord special în proble­ activitate subversivă împotriva
nite să ajute organizaţiile de ba­ interior, la plafon, economisim var şi ciment. Dăm mai întîi un Republicii Democrate Vietnam.
ză să muncească mai bine în ve­ şpriţ puternic, în care aceste două elemente sînt dozate în mele cu caracter militar. Aceste
derea încheierii la timp şi în cantităţi mai mari, iar în stratul următor le reducem. acorduri care vor fi semnate în In prezent, se spune în conti­
bune condiţiuni a anului şcolar. viitorul' apropiat reprezintă o nuare în scrisoare, cînd impe­
înainte de a încheia, aş vrea să mai fac o rem arcă: reali- ^ încălcare flagrantă a acordurilor rialiştii instigă guvernul regal
zările noastre ar putea fi şi mai frumoase, atît din punct de ve­ aî Laosului la declanşarea unei
mers redus şi a celor 364,40 ore vărsări de sînge în ţară, acor­
Organizaţiilor de bază care au dere al randamentelor, cît şi al economiilor, dacă am avea de opriri provocate de lipsa coc- dul secret al autorităţilor sud-
sului, s-a realizat un indice slab, vietnamezo-laoţiene duce la o şi
cercuri şi cursuri rămase în ur­ Realizarea planului de producţie şi îmbunătăţirea calităţii produselor schelă suficientă. Din lipsă de schelă lucrăm 10 oameni la o ‘sub cel planificat. Acest lucru mai. mare înrăutăţire a situaţiei
mă, li s-a recomandat să le spri- refractare la Industria ceramică Baril Mare, depinde in mare măsură de s-a datorat mai ales greutăţilor din Indochina.
. jine pentru a organiza săptămî- bunul mers al gazogenuhd (agregatul 'care. produce gaze necesare arderii jumătate de bloc. Conducerea şantierului ar trebui să se în­ întîmpinate în lunile ianuarie şi
nal şedinţele de studiu, pînă vor materialului). februarie. Incepînd cu luna mar­ In numele comandamentului
grijească şi de acest lucru. tie, indicele de utilizare a cres­ armatei R. D. Vietnam, misiu­
IN, CLIŞEU,: comunistul Nicqlăe'. litpp, gazogenist,. olltnentind' gazo- cut simţitor, sarcina de creştere nea de legătură se adresează
............. ....................... ŞTEFAN ROŞ1AND stabilită de Gonferinţa regională Gomisiei internaţionale cerîndu-i
de partid fiind depăşită cu 0,019
şef de brigada la finisări pe şantierul tone fontă pe m.c. volum util să ia măsuri hotărîtoare împo­
al furnalelor, cu 0,018 tone în
parcurge toat: lecţiile stabilite genul. ¦ nr. 2, grupul IV — I.C.S. Hunedoara aprilie, şi cu 0,056 tone fontă în triva încheierii acordurilor mili­
mai, ceea ce constituie cel mai
S Á R EA LIZ A M IN D IC! S U P E R IO R I treţinere mecanică şi electrică. fontă, să obţină economii în va- ridicat indice mediu de utilizare tare dintre Laos şi Vietnamul
In urma- acestor analize, s-au loare de 1.700.000 lei tşj să re- lunar, realizat pînă acum la fur­ de sud.
ducă sub admis cu 1 la sută pro- nalele din tara noastră.
luat măsuri ¦pentru lichidarea centul de fontă declasată.' —0 _
Ea obţinerea acestor indici su­
ÎN F O L O S I R E A A G R E G A T E L O R ! . lipsurilor existente, s-au reparti­ Pentru ca angajamentele luate periori a contribuit întreg colec­ Reluarea conferinţei
zat sarcini concrete atît pe co- să fie duse la bun sfîrşit, orga tivul secţiei, evidenţii,ndu-se în
nizaţia de bază şi conducerea mod deosebit tovarăşii Simion In problema încetării
Cli soiiniştil â t InInte • lective de membţi de partid, cît secţiei au luat o serie de măsuri Jurca, Ludovic Gsosz şi loan experienţelor
şi individual, pe membri şi can- politice şi organizatorice. (Bei Tărnăuceanu, prim-topitori, Va-
didaţr 'de partid. mai buni şi pricepuţi ingineri şi sile Grişan, Gheorghe Gismaş m arma atomică
tehnicieni, membri şi nemembri şi Victor Pali, maiştri, loan Ro-
, O mare însemnătate în întări­ moşan şi Dumitru Bîrzuică, şefi GENEVA (Agerpres). TASS
de partid, au fost atraşi să stu de schimb.
rea rolului de conducător politic dieze posibilităţile de economisi anunţă: La 8 iunie, în Palatul
re a încărcăturii metalice, coc Gu toate că s-au obţinut aceşti
Principalii indici de funcţio­ fesional, pentru a stăpîni acest Aşa se explică faptul că în anii al organizaţiei de bază pe tecul sului şi calcarului, posibilităţile indici de utilizare înalţi, furna­ Naţiunilor din Geneva, şi-a re­
1957-1958, secţia Il-a furnale a de sporire a indicelui de utili liştii nu sînt pe deplin mulţu­ luat lucrările, după o pauză de
nare ai furnalelor sînt producţia .mare-agregat, cu toate instalaţi­ obţinut indici de utilizare slabi, de muncă, a avut-o repartizarea zare, deci a producţiei. Organi miţi. Ei sînt hotărîţi ca prin o
deci o producţie scăzută. zaţia de partid se îngrijeşte de şi mai bună organizare a proce­ două săptămîni, conferinţa ce­
zilnică şi consumul de combus­ ile sale anexe. Apoi, foarte muli judicioasă a comuniştilor în pro- asemenea îndeaproape de tradu sului de producţie, printr-o fer­
Biroul orgapişaţîai !l-de partid cerea în viaţă a măsurilor orga mă disciplină tehnologică, să lor trei puteri în problema înce­
tibil care revine la o tonă de timp, ca o urmare a acestei cau­ anaîizînd-;împreună cu conduce­ ducţie, îndeosebi în posturile nizatorice stabilite, de aplicarea lupte pentru obţinerea de indici
rea‘'seci iei 3 cauzele'Tieredlizării tuturor propunerilor muncitori­ din ce în ce mai înalţi, achifîn- tării experienţelor cu arma ato­
fontă elaborată. Producţia zilni­ ze,'au-survenit în. exploatare .di­ planultite de • 'producţie, te «trecut cheie, hotărîtoare, ale procesului lor, tehnicienilor şi inginerilor în du-se astfel cu cinste de marea mică.
la <t»?muncă; mai-<oncretă,':sta- consfătuirile de producţie. sarcină care stă în faţa lor, de
că a furnalului este aproape di­ verse deranjamente şi defecţiuni, de producţie. Propria noastră a da patriei tot mai mult metal. In şedinţa din 8 iunie a fost
bilind sarpinţ precise, pentru fie­ Rezultatele nu au întîrziat să
rect proporţională cu volumul ; atît ia instalaţiile mecanice cît care membru şi candidat de par­ experienţă ne-a convins cît este se arate. De la începutul anului ARCAD1E SCHWARTZ examinată problema creării u n r
tid din organizaţia de bază, pen­ şi pînă la 31 mai, furnaliştii au
de aici, funcţionarea furnalului şi electrice. Nici -cu disciplina tru fiecare tehnician şi inginer. de necesar ca ia iiecare agre­ dat peste planul de producţie maistru furnalist la grup de experţi în problema de­
De asemenea, prin comitetul de 7.351 tone fontă în contul an­
este apreciată prin coeficientul nu s-a stat prea bine. Existau secţie, a mobilizat întreaga ma­ gat să existe comunişti, oameni gajamentului, urmînd ca în a- Combinatul siderurgic din Hunedoara tectării exploziilor nucleare la
să de muncitori în întrecerea ceastă lună să-şi îndeplinească
de folosire a volumului util. A- muncitori care absentau nemoti­ socialistă.'S-au luat măsuri co­ care prin exemplul lor perso­ angajamentul luat pe anul în­ mare altitudine. Delegaţia sovie­
respunzătoare pentr.U ridicarea treg. De asemenea, numai în
..cest coeficient, este citul obţinut vat de la serviciu, slăbind ast­ la Lin.nivel tot mai înalt a con­ nal să mobilizeze întregul colec­ cele patru luni ei au făcut eco­ tică a propus să fie formúlale
sfătuirilor de producţie. . nomii la preţul de- cost al fon­
prin împărţirea volumului util fel ritmul pe care îl impunea tiv ia o luptă susţinută. tei de 5.371.896 lei, depăşind cu sarcinile experţilor în ce priveş­
Studiind amănunţit expunerea mult anjamentul luat. Tot ca ur­ te detectarea exploziilor la mar-
ai furnalului, exprimat în metri producţia. Toate aceste probleme făcută de tovarăşul Gheorghe Prezenţa membrilor şi candi­ mare a măsurilor luate, s-a reu­
Gheorghiu-Dej în şedinţa plena­ şit ca în luna mai să se reducă altitudine. Delegaţia S.U.A. a
cubi, la producţia zilnică, expri­ au fost discutate în consfătuirile r i din 26.-28 noiembrie .1958, a daţilor de partid la principalele cu 2 la sută procentul de fontă prezentat de asemenea un pro­
G.G. at P.M.R., -biroul organiza­ declasată faţă de admis. iect.
mată în tone. Cu cît furnalul de producţie lunare, dar totuşi ţiei de partid a analizat în adu­ locuri de muncă, a permis or­
nări generale- lărgite, la care a In ce priveşte indicele de uti­
funcţionează mai bine, cu atît s-â tărăgănat mult- timp luarea participat şi- activul fără de par­ ganizaţiei de bază să-şi exercite lizare, în trimestrul I al anului,
tid, probleme ca reducerea pre­ din cauza celor 134,35 ore de
pentru elaborarea unei tone de măsurilor necesare în vederea ţului de cost, măsurile -ce trebuie în bune condiţiuni dreptul' de
luate pentru reducerea procentu­
fontă este nevoie de un volum îmbunătăţirii situaţiei. control asupra activităţii admi­

mai mic. Pe lîngă lipsurile existente îh nistraţiei, să cunoască în pro­

Obfinerea unor indici de utili cadrul secţiei, s-au manifestat funzime starea de lucruri şi mer­

zare înalţi a constituit pentru lipsuri şi din afară. Mult timp sul producţiei.

colectivul de muncă de ia sec transporturile uzinale au provo­ Astfel, în posturile de încăr­

ţia II-a furnale a Combinatulu cat mari greutăţi atît în ce pri- care şi pe vagoanele cîntar, ma­

siderurgic Hunedoara, o proble . veşte aprovizionarea cil mate­ joritatea celor care lucrează sînt

mă importantă încă de la înce riale necesare şi la timp, cît şi membri şi candidaţi de partid.

putui activităţii furnalului nr. 5 în evacuarea produselor furnale­ De asemenea şi primii topitori

Odată cu pornirea acestui fur lor, ca fontă şi zgură, din care de la ambele furnale sînt în ma­

•nai, s-au manifestat o serie de cauză ore întregi furnalele au joritate membri şi candidaţi de

deficienţe atît în cadrul secţiei mers cu un. regim de aer scăzut. partid. •

cît şi în afara ei. De asemenea, la furnalele 5-6, Pe baza. acestor măsuri, şi. în

Urmă' studierii posibilităţilor e-

In primul rînd, se poate arăta în cursul anului 1957 şi o parte xistente, furnaliştii s-au angajat

că nu au existat cadre de mun­ din 1958, s-a simţit mijit lipsa lui de fontă-declasată sub -'ad­ la începutul anului să dea peste

citori suficient de pregătiţi pro- oalelor pentru evacuarea "zgurii. mis', activitatea' sectorului ‘de în- planul de producţie 10.000 tone

rir