Page 28 - 1959-06

Pa-çr. '4
<-¦
as^w orvem m am m!iimitMm>ssm5r^sm!!<s!vnKKva anvanstm
întîlnire la Kremlin între conducătorii
R. D. Germane şi U .R.S.S.
MOSGOVÂ 9 (Agerpres). — La întîlnire au participat Ni­
TASS anunţă : La 9 iunie, mem­ kita H ru şc io v ,Aleksei Kiricen-
brii delegaţiei de partid şi gu­ ko, Frol Kozlov, Anastas Mi-
vernamentale a R.D. Germane,
în frunte cu Walter Ulbricht şi
Otto Grotewohl, s-au întîlnit la
Kremlin cu conducătorii P.G.U.S.
si ai guvernului sovietic.
z- 3 5 ;
Declaraţia ministrului de Finanţe
al irakului
BAGDAD 9 (Agerpres). —
Ministrul de Finanţe al Irakului, că apartenenţa Irakului Ia zona
Mohammed Hadid, a făcut o
declaraţie în legătură cu retra­
gerea Irakului din zona lirei
sterline, în care a arătat că a-
ceăstă măsură nu vă afecta co­
merţul exterior al Irakului şi
nici valuta sa. Dimpotrivă, a
subliniat el, această măsură va
acorda Irakului libertate mult
mai largă pentru a folosi va­ seamnă recîştigarea suveranită­ ma rachetă în ţările membre ale pe. reprezentanţii cercurilor mi­ laminate.
luta străină pe care o obţine, ţii Irakului asupra monedei sale N.A.T.O. EI a declarat că ţările litariste din Germania occiden­
ceea ce vă duce la consolida­ şi este un lucru necesar pentru care au consimţit la crearea a- tală pentru a exercita presiuni
rea fondului său valutar.
JfLmeril de. La Tpetrila
'Au trecut 14 ani de ta ter­
minarea războiuhii şi nu s-a
reuşit încă să se încheie un
Tratat de pace cu Germania.
Eu, ca miner la mina Petrila,
împreună cu ortacii mei ne-am
pus mereu întrebarea: din vi­
na cui şi ce scop are această
aminare ?
Uniunea Sovietică, după cîte
ştiu, a venit mereu cu propu­
neri pentru unificarea Germa­
niei şi a demascat politica de
scindare a Germaniei promova­
tă de către cele trei puteri oc­
cidentale. Lipsa unui tratat de
pace a Îngăduit puterilor occi­
dentale să împingă tot mai
mult R.F. Germană pe calea
nefastă a militarismului şi re-
vanşismului. Înzestrarea Bun­
deswehrului cu arme nucleare
demască cit se poate de lim­
pede planurile cercurilor impe­
rialiste, care tind să facă din
Germania occidentală un cap
de pod alagresiuniiîn Europa,
R.D. Germană, statul care
exprimă cu adevărat interesele
şi aspiraţiile întregului popor
german, s-a pronunţat nu oda­
tă pentru încheierea Tratatului
de pace, luînd şi iniţiative în
acest sens. Politica R. F. Ger­
mane a fost insă o frînă se­
rioasă în calea înfăptuirii pro-
punerilor juste ale Republicii
Democrate Germane. Aşa dar,
' Redacţia şl «dmînişlralia ziarului str. 8 Martie m. B. Telefon: 18S; 189| 75. Taxa plătită In numerar conform aprobării Direcţiunii Generale PJ.TvR. nr. *36.320'.din « noiembrie 1949, - s Tiparul: întreprinderea Poligrafică , | Mai« —. Deva.
Ecoufi din presa internaţională
lo dSGlaraţia guvernnini R.P. Romîne
ATENA 9 (Ager preş). — Bună confirmare că propunerea
TASS anunţă : Atenţia presei privitoare la crearea zonei de­
din Atena este îndreptată spre
cuvîntarea rostită de N. S. Hruş­ punde intereselor Greciei, este
ciov la 6 iunie şi spre declara­
ţia guvernului romîn în care se
propune convocarea imediată a
unei conferinţe a ţărilor balca­
nice în scopul creării unei zone
denuclearizate în Balcani. Gu-
vîntarea lui N. S. Hruşciov şi
declaraţia guvernului romîn,
scrie ziarul „Anexartitos Typos“, publică din Grecia, propunerii
ridică problema bazelor pentru
rachete „pe arena vieţii politice
din Grecia ca o problemă prin- a păcii în Balcani, autorităţile
cipală de importanţă vitală şi
extrem de urgentă care a căpă­
tat un caracter internaţional“.
Ziarul „Avghi“ scrie că pro­
punerile privitoare la crearea
unei zone denuclearizate în
Balcani, urmăresc „îmbunătăţirea să examineze ideea' creării unei
situaţiei internaţionale, crearea zone denuclearizate dacă s-ar
de condiţii favorabile pentru co­ propune o zonă din Ural pînă
laborarea paşnică între popoare“. în Portugalia şi din Mttrmansk
Zona denuclearizată în Balcani,
scrie ziarul, împreună cu zone­
le asemănătoare din Europa de constatat, a scris la 8 iunie
centrală şi de nord „ar putea ziarul „Estia“, că această pozi-
constitui nucleul sistemului de
securitate europeană care, ulte­
rior, ar putea fi lărgit, şi acest
lucru ar duce Ia dezarmarea ge­
nerală“.
Opoziţia' continuă să critice
cu vehemenţă guvernul grec
pentru că a respins propunerea
privitoare la crearea zonei ’denu­
clearizate în Balcani. Tsirimo-
cos, lider al opoziţiei, a' declarat obţinute deconsiderabilă a teritoriului U-
că guvernul grec se preocupă
de „securitatea S.U.A. şi nu de
securitatea Greciei“. După pă­
rerea lui Tsirimocos, cea mai
koian, Mihail Pervuhin, Vasili
Kuzneţov, prim-locţiitor al mi­
nistrului Afacerilor Externe al
U.R.S.S., şi alte personalităţi.
Mohammed Hadid a arătat
lirei sterline ă fost unul din fac­
torii care au dus la slăbirea in­
dependenţei sale economice.
Gomentînd această hotărîre a
guvernului, ziarele irakiene a-
rată că ea înseamnă eliberarea
finanţelor Irakului. Ziarul „Al
Bilad“ relevă că retragerea Ira­
kului din zona lirei sterline în­
suveranitatea naţională a ţării. cestor baze pe teritoriul lor pot asupra Greciei. .
flAIDU IU L1U
miner,
Erou al Muncii Socialist« Delegaţia U.R.S.S. s-a pronun­
atît puterile occidentale cit si
guvernanţii de la Bonn poar­
tă întreaga răspundere pentru
faptul că azi nu este încheiat
un tratat de pace cu. Germania.
Proiectul sovietic al Tratatu­ Germania.
lui de pace cu Germania co­
respunde intereselor păcii şi
securităţii In Europa şi intere­
selor naţionale ale poporului
german. Larga popularitate a
proieciului. sovietic de Tratat
de pace cu Germania, se da-
toreşte spiritului său realist,
constructiv, el indică calea
pentru prevenirea primejdiei
unei noi agresiuni din partea
militarismului german. Poporul
nostru a îmbrăţişat cu dragos-
te şi entuziasm această pro-
punere şi ea este susţinută cu
căldură de brigada mea, ’cu
care lucrez In prezent în con-
tul anului 1965.
Împreună cu brigada mea,
am primit cu mare bucurie des-
chiderea la Palatul Naţiunilor
din Geneva a conferinţei miniş-
tritor de Externe ai celor pa-
tru mari puteri şi am urmării
problemele dezbătute acolo cu
mare interes.
In mod neaşteptat, delega-
_, .W / V , A-».
rmnm
mm RaWkriMMMëÉ
nuclearizate în Balcani cores­
faptul că în sprijinul acestei
propuneri iau atitudine to ţi: cei
de stîriga, reprezentanţii de cen­
tru şi cei de dreapta.
Incercînd să iasă din situa­
ţia grea creată în urma puterni­
cului sprijin acordat de opinia
privitoare la crearea unei zone
greceşti recurg la manevre. Po-
trlvit relatărilor, ziarului „Kathi-
merini“, la 7 iunie un purtător
de cuvînt al guvernului a decla­
rat că guvernul grec ar putea
pînă la Etiopia". Nu este greu
ţie ă guvernului exprimă în fapt
grijă pentru nevoile militare ale
S.U.A. Zona propusă de guver­
nul grec nu include S.U.A. şi
Anglia, unde Statele Unite ur­
mează să aibă rampe pentru ra­
chete. In acelaşi timp o parte
nîunii Sovietice este pusă sub
control. Ziarul subliniază că
„Grecia este jertfită cu un zel FRAGA 9 (Agerpres). — In
deosebit de dragul Americii“. cursul anului 1958, producţia in-
Scopul vizitei făcute
de Heusinger în G recia
ATENA 9 (Agerpres). — Pre­
sa greacă comentează rezulta­
tele recentelor tratative militare
dintre Grecia şi Germania occi­
dentală duse la Atena de Heu­
singer, inspector general al
Bundeswehrului vest-germăn.
După cum relatează ziarul „Ka-
thimsrini“, înainte de a părăsi
Atena, Heusinger a anunţat re­
prezentanţilor presei că a fost
realizat un acord de principiu
cu privire la o mai strînsă co­
laborare militară între Grecia
şi Germania occidentală în ca­
drul N.A.T.O. El a declarat că
începînd din luna iulie, va în­
cepe un schimb de delegaţii de
ofiţeri greci şi vest-germani. Tot­
odată, după cum a subliniat
Heusinger, ofiţeri vest-germani
vor pleca în Grecia pentru „in­
struirea" forţelor armate greceşti
şi pentru schimbul de experien­
ţă. occidentale cer făţiş Greciei să-şi minată, uzina va produce anual opinie în special printre aliaţii sîrea Ia Geneva o numeroase af*
Heusinger s-a pronunţat pen­ pună la dispoziţie- teritoriul p'en- 700.000 tone de fontă, (500.000 europeni, că această conferinţă te delegaţii, care au vizitat re-
tru crearea de baze pentru ar­ tru baze de rachete şi folosesc tone de oţel şi 500.000 tone de nu poate fi lăsată să eşueze şl şedinţele miniştrilor, exprimînd
{iile puterilor occidentale au
încercat să limiteze sau să
împiedice cu totul participarea
reprezentanţilor poporului ger­
man la lucrările conferinţei.
ţat Insă cu hotărîre împotriva
acestor intenţii, susţinînd că
reprezentanţii celor două state
germane trebuie să participe
la conferinţă, înirucit obiectul
ei îl constituie rezolvarea n-
nor probleme referitoare la
In încheierea unui Tratat de
pace cu Germania, sînt itite-
resaie şi alte state din Europa,
în primul rînd sînt vital inte­
resate statele vecine cu Ger­
mania, care au fost primele
victime ale agresiunii hiile-
risie.
Oamenii muncii, oameni de-
votaţi cauzei păcii, conştienţi
de lupta pe care o duce
U.R.S.S. pentru menţinerea pă-
cii In lumea întreagă şi rezol-
varea tuturor problemelor in-
ternaţionale , în mod paşnic,
susţin cu hotărîre propunerile
Uniunii Sovietice şi fiecare la
tocul de muncă. — în fabrici,
uzine, mine, şantiere, birouri
etc., luptă cu hotărîre pentru
îndeplinirea sarcinilor de plan.
Îndrumai şi sprijinit de or
ganizaţia de partid, eu am reu-
şti să obţin rezultate foarte bu-
Mr. 1388
Bana— ¦ — gna»BU«s«BM5WB
wfflBtfWJwa
Parfidul socialist popular din Cuba Lucrările conferinţei k la Geneva
cheamă la întărirea p
se apropie de sfirşit
forfelor armate cubane
HAVANA 9 (Agerpres). — lişţji americani şi marii' proprie- GENEVA — Trimisul special înalt trebuie deschis, chiar şi nu­
Agerpres ; C. Răducanu, a- mai pentru a satisface cererea
Ziarul „Noticias de Noy“ a pu- 'tari de pămînt, înfuriaţi din cau- n u n fă: luni după-amiază, o opiniei publice din Anglia şi alte
nouă întîlnire neoticială a celor ţări“.
blicat un apel al Biroului exe- za promulgării legii reformei a- patru miniştri de Externe la re-
reşedinţa delegaţiei sovietice a In rîndurile observatorilor de
cutiv al Gomitetului naţional al grare, îşi intensifică ameniriţă- reluat şirul convorbirilor diplo­ la Geneva îşi face tot mai mult
matice, pe care majoritatea ob­ foc ideea că miniştrii, occiden­
partidului socialist popular din rile şi conspiraţiile. servatorilor le caracterizează ca tali caută acum o „ieşire onora­
abordînd „stagiul final al con- bilă“ din situaţia în care au a-
Guba, care cheamă la întărirea Apelul arată de asemenea că ferinţei“. In acest sens cercuri juns în urma repetatelor inifla-
din preajma delegaţiilor afirmă tive ale delegaţiei sovietice şl ca-
forţelor armate cub'ane. Apelul imperialiştii americani încura- că s-a început, chiar dacă va re, după cum scrie ziarul „Daily
cere ca muncitorii, ţăranii şi jeazg activităţile adepţilor lui mai ti supus unor modificări ul- Telegraph“, ar constitui baza pe
terioare, redactarea comunicatu- care s-ar întruni conferinţa ia
studenţii să capete instrucţie mi- Batista refugiaţi în S.U.A., în- lui final şi a documentelor con­ nivel înalt, cu atît mai mult cu
ferinţei. cît aceasta a apărut cu totul ine­
litară pentru ca la caz de m- tSresc baza roi',itari „avală de vitabil“.
In centrul comentariilor privind
voie sa dea o lovitura hotaritoa- . . _ , . ,. ultimele întîlniri ale miniştrilor Aceiaşi observatori sînt însă
re contrarevoluţionarilor şi in- a Guantanamo şi trimit agenţi continuă să se plaseze problema unanimi în a recunoaşte că
Berlinului occidental. Gomentînd „progresul care s-ar putea înre­
tervenţioniştilor care ar încerca ?i instigatori în Guba pentru a situaţia la care s-a ajuns, zia­ gistra“ nu se va confirma de-
rul „l’Humanité“ scrie : „Un a- cît prin renunţarea fa pledoaria
să răstoarne guvernul din Guba. ajuta la organizarea unei con- cord asupra problemei Berlinu­ insistentă şi fără perspective în
lui ar putea fi încheiat de pe a- favoarea unui stătu quo în Ber­
In apel se arată că imperia- trarevoluţii. cum. Nu cumva însă, el este pus linul occidental.
sub semnul întrebării de intran­
sigenţa occidentalilor, de dorin­ Odată cu începerea celef de-ă
ţa acestora de a considera in- cincea săptămînl a lucrărilor
Militanşfii şi revanşarzii ridică tot mai mult tangibil un drept de ocupaţie a- conferinţei de fa Geneva, luni
bolit de viaţa însăşi ? Aceasta s-au reluat, după o întrerupere
capul în Germania occidentală este problema care se pune la
Geneva în momentul acesta“. A- de o lună şi discuţiile dintre re-
BERLIN 9 (Agerpres). —- In landiagul Bavariei, a declarat prezentanţii Uniunii Sovietice,
Germania occidentală nu conte­ că „Asociaţia germanilor su- Angliei şi Statelor Unite în ches­
nesc aşa-zisele „îniîlniri“ ale deţi“ reprezintă „o ’ organizaţie tiunea interzicerii experienţelor
organizaţiilor militariste şi re­ de luptă*1 al cărei scop suprem
vanşarde în cadrul cărora se este „realipirea regiunilor esti­
propovăduiesc lozinci din timpul ce“.
hitlerismului cu privire la „Ger­
mania mare“. După cum anunţă Şi revanşarzii din landul
agenţia ADN, în localitatea Schleswig Holstein desfăşoară o
Fischbachah (Bavaria) a avut vastă activitate. In ultimul timp
loc un miting convocat de orga­ într-o serie de oraşe ale acestui
nizaţia revanşardă „Asociaţia land au fost scrise pe zidurile
germanilor, sudeţi“ din Bavaria. caselor pe garduri, pe poduri,
Luînd cuvîntul în cadrul acestui lozinci revanşarde, cuprinzînd
miting, Proh’azkă, deputat în ameninţări şi jigniri la adresa
ţărilor socialiste.
ceeaşi părere o împărtăşeşte ma­ nucleare. Ele reîncep, după cum
Noi succese economice joritatea observatorilor cînd con­ se ştie, după ce în tratativele
sideră că „revizuirea poziţiei oc­ de pînă acum au fost adoptate
preambulul şi 17 din cele 22 de
cidentale faţă de regimul de o- articole ale unui acord destinat
interzicerii experienţelor atomice,
ţărsocialistecupaţie in Berlinul de vest ar pe baza unui sistem de control
înlătura ultimele obstacole în adecvat. Acest sistem de con­
trol ţine seama de concluziile
în R. Cehoslovacă dustrială a R. Cehoslovace a calea unui progres rapid“. Intr- comune ale conferinţei de anuî
crescut cu 11,3 ia sută în com­ adevăr, noile clarificări aduse trecut a experţilor celor trei pu­
paraţie cu anul 1957, de delegaţia sovietică în prob­ teri.
lema garantării comunicaţiilor
In domeniul producţiei de e- Deşi au fost unanim recunos­
nergie electrică pe cap de locui­ Berlinului occidental, ca şi în cute şi acceptate, concluziile ex­
tor, Cehoslovacia a întrecut Bel­ demonstrarea inconsistenţei ar­ perţilor sînt acum contestate de
gia, iar în ce priveşte producţia gumentelor Invocate în privinţa delegaţia americană, care invo­
de antracit s-a apropiat de pro- relaţiilor între puterile occi­ că aşa-zise „noi dificultăţi nese-
conta pe o atitudine mâi bună ducţia R.F. Germane, Belgiei şi dentale şi R. D. Germană, zisate înainte" în detectarea ex­
faţă de ele din partea N.A.T.O. S.U.A. au pus pe miniştri occi­ ploziilor subterane la mare a-
dentali în situaţia delicată de a dîncimc. Este evident că a per­
După cum anunţă ziarul „An- în prezent, (Cehoslovacia ocu­ nu mai putea evita fondul pro­ sista pe o asemenea poziţie în­
tinaiki“, autorităţile greceşti. în pă locul doi în hime în produc­ bleme! — abolirea regimului a- seamnă pînă la urmă că va e-
primul rînd cele militare, îşi ex­ ţia de cărbune brun pe cap de nacronic de ocupaţie. Odată cc xista m e re u '— după scurgerea
primă satisfacţia faţă de re­ locuitor şi locul >trei tn Eufppa va tj dat răspunsul ia această unei anumite perioade de timp
zultatele vizitei lui Heusinger. în ce priveşte producţia de fontă. chestiune se va putea vedea da- — posibilitatea punerii în discu­
Heusinger, scrie ziarul, se com­ eă este justificat sau nu opti­ ţie şi contestării oricărui acord,
portă ca un general „care este In R. P. Chineză sub pretextul unor noi „date
obişnuit să ordone şi nu să roa­ ştiinţifice“. Observatorii de aici
ge. Se pare că uniforma de cu­ PEKIN 9 (Agerpres). —> In mismul pe care-f afişa marţi constată că,.dacă delegaţiile oc­
loare gri-albastru* tftiH se potri1 Ghina se desfăşoară pe scară „New York Herald Tribune“ cidentale vor părăsi această a-
veşte de fel şi că s-ar fi simţit cînd afirmă că s-ar fi produs
mai bine în uniforma cenuşie- largă întrecerea pentru obţine­ „o părăsire a poziţiilor extreme titlldine fota] nejuştificată, exis-
verzuie â’ Wermachtului hitle- rea unei producţii de’ 18 milioa­ denia începui şi se întrevede un
ne tbne de oţel îh acest an. acord asupra mai multor puncte;
inclusiv Berlinul". Ziarul ajunge
Zilele acestea, la uzina .meta­ la concluzia de mal sus, după
lurgică din Siţzinsan, în apro­
rist“. -: pierea Pekinului, au fost date în ce recunoaşte că „cele mai multe ^ toate posibilităţile pentru un
progres rapid a! discuţiilor, ceea
Vizita lOi Heusinger, ' tratati­ exploatare puternicul,furnal, nr. propuneri sovietice sînt complet ce ar permite înaintarea con­
3 al cărui proces tehnologic este acceptabile din punctul de vede­ cluziilor către conferinţa ş'efifor
vele sale şi' primirea fastuoasă în întregime mecanizat şi-o ma­ re american, englez şi francez“.
re baterie de cocs. Şi tot ziarul „New York Herald de guverne, în vederea definiti­
care i-a fost făcută de autorită­ Tribune", reproducînd ecouri a- vării lor.
La uzina metalurgică din
ţile greceşti au stîrnit proteste Anian — unul 'dintre cele mai
în rîndurile opiniei publice, gre­
ceşti.’ Observatorii politici apre­ mari şantiere din provincia He- supra conferinţei din diferite. ?
ciază vizita lui Heusinger la Â- nan — s-a dat în exploatare fur­
tena ca o dovă’dă că puterile nalul nr.' 1. După ce va fi ter­ Ca şi în trecuta săptămînă, uf-
ţări, scrie : „Există o puternică timul week-end a înregistrat so-
drumul spre întîfnirea fa nivel voinţa de a se ajunge fără în-
tîrziere la un rezultat pozitiv. No­
M i­
tăm printre acestea delegaţii
Un număr tot mai mare de muncitori ale muncitorilor metnfurgîşti
francezi şi ai uzinelor Renault,
francezi sînt aruncaţi în stradă ale foştilor combatanţi din de­
ne în producţie, dînd In pre­ partamentul francez Aube, ale
zent cărbune în contul anu­
lui 1965. Brigada mea, com­ PARIS 9 (Agerpres). — în ţie, ziarul „Liberation“ relatează Uniunii sindicale din Lyon etc.
pusă din 10 tovarăşi, printr-o ciuda propagandei eu privire la
bună organizare a muncii şi a o aşa-zisă „prosperitate“ prin că noi şi importante uzine şj-au De asemenea se află la Geneva
locului de muncă, depăşeşte, care J recf ' economia franceză,
zilnic planul de producţie cu făcută atît de către preşedintele anunţat închiderea porţilor în- o delegaţie a Uniunii femeilor
15—30 la sută. Am reuşit să De Gautle în timpul vizitelor pe
facem înaintări intre 50—60 care le efectuează în diferite lo- tr-un viitor foarte apropiat, din R.F. Germană, o delegaţie
m.l. pe lună la deschiderea de calităţi din Franţa', precum şi
noi orizonturi la mina Petrila de ministrul său de Finanţe, Pi- Ziarul arată că în urma aces- a Consiliului păcii din R.D.
şi dorim ca în viitor să reali­ nay, nu trece o zi în care pre­
zăm înaintări, şi mai mari. Re­ sa franceză să nu publice infor­ tei hotărîrî un număr dp 1.000 Germană, precum şi o delegaţie
zultatele bune pe care le-am maţii în legătură, cu închiderea
obţinut pînă In prezent, se da- unor noi întreprinderi şi arun­ de muncitori vor rătnîne pe dru- de ţărani din regiunea Schwa-
ioresc în cea mai mare măsu­ carea în stradă a unui număr
ră aplicării metodelor de lucru tot mai mare de muncitori. m uri. * ben.
sovietice.
Referindu-se la această situa- JOI, ii IUNIE 1959
Iri cinstea Zilei minerului şi
a zilei de 33 August, cînd ani­ —O— Spectacole cinematografice
versăm 15 ani de la eliberarea
patriei noastre, ne-am. angajat Scrisoarea DEVA : Infrîngere; ALBA IUI.IA : Alarinaruî îndrăgostit; LONEA": Vră­
să obţinem la orizontul meu, !uî A. Rapacki adresată Mar«!a cetăţean; Rîndiinica ; BRAD: jitoarele din S alem ; PAROŞEN!:
pe care-I pregătesc pentru pro- Răsfăţatul: HAŢEG: Vocaţie; HU­ Pescarii din A rai; BARU MARE:
ductia de cărbune, avansări de lui A. Gromîko NEDOARA : Frunza ro şii: ILTA: Drumul spre stele; TE1UŞ: R itai
60—80 m.l. şi S. Lioyd privind P-ivel Korceaghiri; ORAŞT1E: Zvă­ ZLATNA: Inima nu uită: CALAM:
păiata i Pescarii din Arai t S E B E Ş : Romanţa periferiei: AP0LDU •DE
Sînt convins Insă că pentru situaţia din La os Pavel Korceăghin : PETROŞANI: A- SUS : Alo Aţi greşit numărul 1
a obţine rezultate bune In mun­ sasiiil fără voie) R iU : SIMF.RIA:
că, pentru ca poporul nostru VARŞOVIA 9 (Agerpres). —
să construiască cu succes so­ \ PAP a n u n ţă : La 8 iunie, A. ma i II ©
cialismul, e nevoie de pace, \ Rapacki, ministrul Afacerilor Ex­
de înţelegere între popoare. De \ terne al Republicii Populare PROGRAMUL1 I: 6.15 „Melodie şi PROGRAMUL' II i 5,30 DIri cele mai
aceea, minerii noştri cer mi­ Polone, a trimis o scrisoare co­ ritm", — program de muzică uşoară: cunoscute uverturi; 16.30 Muzică in­
niştrilor de Externe, întruniţi ^ preşedinţilor conferinţei de la 7,30 Melodii populare romîneşti: 8,50 strumentală; 17,15 Cititorii despre
la Geneva să facă lotul pentru Geneva care a stabilit în 1§54 Solişti instrumentişti de muzică popu­ cărţi; 18,35 Muzică uşoară ; 19,30
a se ajunge la o înţelegere, ce­ armistiţiul în lndochina, A. Gro­ lară ronaînească! 10,35 Muzică uşoa­ Formaţii artistice de am atori; 20,30
rem miniştrilor Statelor Unite, mîko, ministrul Afacerilor Ex­ ră ) 11,05 Muzică populară romîncas- Scriitori la microfon: Aure! Rău; 21,15
terne al U.R.S.S. şi Sehvyn c ă ) 11,30 Muzică din opere de com­ Muzică uşoară de compozitori rom îni;
Angliei şi Franţei să ţină sea- Lioyd, ministrul Afacerilor Ex- pozitori din şcoli naţionale: 12,00 Mu­ 21,45 Părinţi şi copii: 22,35 Serenade)
¦terne al Marii Britanii. Scrisoa­ zică uşoară orchestrală : 12,35 Gîntece 23,30 Muzică populară romîneascl.,
ma de cerinţa de pace a po- rea se referă la situaţia creată şi jocuri populare romîneşti; 14,00
în Laos prin violarea d e ' către Muzică de estradă; 15,40 Muzică din BULETINE DE ŞTIRI: 5.00; 6.00)
guvernul regal din Laos a acor­ opere: 18,00 Muzică uşoară sovietică:
19,05 Din muzica popoarelor; 21,10 7,00i I (.00 î 13.00 j 15,00) 17,00 j
.Melodii populare roniîneştl; 2!,45 Mu-
ris-ă uşoară ; 23,00 Concert de noapte. 19,00: 20,00; 22,00; 23.52 (progra­
mul i ) | 14,00) 16,00; 18,00 ) 21,00)
23,00 (programul II),
poaretor lumii şi să-şi aducă durilor de la Geneva din 195-1, Timpul probabil Î11 regiunea noastră
contribuţia ta realizarea unui privitid încetarea ostilităţilor în
acord, pentru ca şă avem pa­ Indochina. Scrisoarea cere co­ Vreme instabilă cu cerul schimbător. între 28 la 31 grade. Vînt potrivii de
ce, pentru ca să trăim şi să preşedinţilor să ia măsuri pen­ Ploi locale sub formă de averse. Tem­ la sud-vest şi vest.
muncim In linişte. tru reluarea activităţii Comisiei peratura, tn creştere uşoară, va oscila
internaţionale de control şi de Pentru următoarele 3 zile .vreme
călduroasă cu cer variabil şi tempe­
supraveghere în Laos.- m;ri-M^ noaptea între 11 ia 15 grade, iar ziua ratura în uşoară creştere,
—..... ........................................ .....