Page 3 - 1959-06
P. 3
N r. 1381 DRUMUL SOCIALISMULUI Pag. 3
a— B»gg|&
.»•»O/tf»
Liderul îşi consolidează ori prin Gristescu în min. 55-63, In min. 85 Orha atinge min C A \iriF<ft<n>iniiiA a L A FO TBBAB
poziţia în clasament Niţu'în min. 57 şi Lorenţ în-min. gea cu mîna şi arbitrul acordă
60 şi 62. 11 metri pentru Aurul Zlatna, lin i Petroşani s-a reabilitat
La Aninoasa, .formaţia .Parîn- lovitură care este transformată.
ION ENE
gul Lonea a părăsit terenul. în corespondent Metalurgiştii din Cugir domină Cei peste"4.5C0 de spectatori au pă jumătatea, primei reprize, iniţiază un
vinsă Ia un scor sever. Infrîn- insistent pentru a schimba rezul răsit tribunele stadionului Jiul din Pe contraatac: Crăciun trimite cu capul
gerea s-a întrezărit chiar din Minerii din Vulcan tatul, dar înaintarea ratează. troşani . mai mulţumifi decît de la me Iui Totri,- acesta, atent, prelungeşte lui
primul minut, cinci Zlăgneanu în formă bună ciul cil Ştiinţa Timişoara. In faţa for CiurdărescU şi ultimul, printr-un şut
a înscris imparabil. Surprinşi de I. SUSMAN maţiei UiT.A., gazdele au prestat un puternic înscrie imparabil: 1-0, scor
acest gol, jucătorii din Lonea joc: mai- legat şi hotărît, fapt pentru cu care se încheie şi partida. De men
Echipa de turnători condusă de comunistul Petru Danciu de atacă dar dezbinat şi fără cu Pe stadionul Minerul din Vul Rezultat alb la Deva care - au obţinut şi Victoria cu scorul ţionat că jocul se termină într-o
la Atelierele C.F.R. Simeria, (al treilea de la stînga la dreapta, raj. In min. 20 Furnea are oca can s-a desfăşurat întîlnirea de de DO (i-0 ). notă de dominare a formaţiei Jiul.
în primul rînd) luptă permanent pentru reducerea preţului de zia de a mări scorul dar tra fotbal dintre formaţiile Minerul La orele 17, după o aşteptare
cost al produselor. In acest scop echipa a cerut îmbunătăţirea ge pe lîngă poartă. După cîte- din localitate şi Victoria Gălan. încordată, pe stadionul, din ora -încă din primele minute gazdele par S. BALOIU şi I. ZAMORA
normei la piesele cu o pondere mare. va minute, mingea ajunge la şul Deva, îşi fac apariţia for hotărîte să obţină victoria. Astfel, Ia corespondenţi
stoperul Chircu care, tară să se încă din primele minute echi maţiile : Gorvinul Deva şi
IN CLIŞEU : echipa comunistului Petru Danciu după termi uite, trimite înapoi la portar şi pa gazdă dă dovadă de multă Corvinul II Hunedoara. In C L T E O O B I L B ILA IFOTIRIAMt
mingea se odihneşte în p la să : putere de luptă şi reuşeşte ca în prima repriză jocul este
narea lucrului. 2—0 pentru Aninoasa. Din a- min. 5 să deschidă scorul. Jo- e c h ilib ra ta m b e le echipe ra Cea mai bună partidă din retur
cest moment minerii din Ani cut ia proporţii, iar fazele se tează multe ocazii de a
Pentru îmbunătăţirea noasa’ demonstrează un joc pre succed de la o poartă la alta marca.- In repriza secundă jo Duminică, formaţia Corvinul Hune dorenii fac un joc foarte bun remar-
rezistenţei cocsului cis iniţiind acţiuni din ce în ce pînă în min. 12 cînd Melinte I cul este mai slab şi presărat
mai -periculoase, fapt care duce ridică scorul la 2-0. In acelaşi uneori cu durităţi. De menţionat doara din categoria B a făcut în com cîndu-se în special apărarea imediată
la înscrierea a încă 5 goluri. minut Melinte intervine din nou că acest lucru se datoreşte în
Rezultat final al partidei: 7—0 şi înscrie: 3-0 pentru minerul mare măsură şi arbitrajului con pania formaţiei C. S. Tîrgu Mureş cea precum şi înaintaşii. In urma presiu
pentru Minerul Aninoasa. Vulcan. In min. 17 echipa oas fuz prestat de Giucaş (Brad).
pete înscrie dintr-o lovitură in Acesta, în repriza a doua, spre mai bună partidă din retur. S-a jucat nilor insistente, apărarea oaspeţilor a
C. DAN1LA directă prin zid în coltul drept deosebire de repriza T-a, cînd a
al porţii. In repriza secundă, la prestat un arbitraj mulţumitor, rapid, cu combinaţii reuşite. Intr-un cu- fost. nevoită să cedeze. Oprea execută
corespondeni numai o jumătate de minut după a fost departe de faze, dînd de
începere, minerii înscriu cel de cizii eronate şi lipsite de auto vînt a fost un joc de o bună .factură un corner, Anton sare şi cu capul pre
Un rezultat al patrulea gol. Apoi în min. 47 ritate.
(Urmare din pag. l-a) ore. Acest lucru nu afectează calita surpriză Melinte II execută o foarfecă tehnică. Pentru aceasta meritul princi lunge'şte la Zapis care înscrie: 2-1.
tea. Dacă însă intervine pe parcursul peste cap. Portarul respinge şi Partida s-a terminat cu u"î pal îl au jucătorii ambelor echipe şi în
degradează pierzînd proprietăţile bune exploatării agregatelor o defecţiune La întîlnirea dintre formaţiile tot Melinte intervine şi înscrie: rezultat alb 0-0. Cîteva minute mai tîrziu Pîrvu face 6
de cocsificare. mecanică sau electrică, cocsarii sînt Şurianul Sebeş şi Unirea Alba 5-1 pentru Vulcan. După aceea
puşi în situaţia de a nu respecta gra lulia, a participat un număr ma I. MORARU special bunedorenii. curşă pe partea dreaptă şi centrează
Pregătirea cărbunelui — ficul de descărcare. Pentru ca totuşi re de spectatori. Chiar de la în
factor de seamă să respecte acest grafic, ei scurtează ceput, echipa gazdă pune stăpî- Cei care înscriu primul gol sînt hu- în careu de unde Zapis cu capul în-"
în îmbunătăţirea perioada de cocsificare sub 18,30 ore, nire pe joc, şi la o combinaţie
calităţii cocsului fapt ce duce la obţinerea unor piloţi executată „ca la carte" de către nedorenii. In urma'unei combinaţii în scrie imparabil: 3-1. Victoria hunedo-
de cocs cruzi, cu rezistentă mică. înaintarea gazdelor, se deschide
înainte de a fi introdus în cuptoare scorul. Apoi, încurajaţi de acest tre Zapis-Anton, ultimul şutează, por renilor este pe deplin meritată, ea fiind
le de cocsificare, cărbunele trece prin Ar fi ceva de spus şi privitor la lucru, jucătorii, de la Şurianul
secţia pregătirea cărbunelui. Defecţiu umiditatea cocsului, admisul de 6 pro insistă şi marchează pe rînd de tarul respinge şi balonul; ajunge l a 1 rodul unul joc bun, colectiv. Oaspeţii
nile dese care s-au înregistrat în func cente fiind de multe ori depăşit. La 5 ori în min. 8, 12, 14, 28 şi 30.
ţionarea agregatelor acestei secţii au această situaţie se ajunge din cauza In prima repriză Unirea Alba Oprea care îl trirriife în plasă: 1-0 pen au jucat la valoarea echipei lor, adică
influenţat şi ele calitatea cocsului. Nu repartizării neuniforme a cocsului în reuşeşte să maree doar de două
întotdeauna s-au luat din timp mă vagonul de stingere, precum şi dato ori. Rezultat la p au ză: 6—2 oaspeţii beneficiază de o lovitură J o c echilibrat tru Hunedoara. Jocul devine măi dina bine.
suri pentru înlocuirea grătarelor. De a- rită defectării ceasului de la turnul de pentru Şurianul Sebeş. indirectă pe care Gulenco o fruc
semenea, electromagnetu! dinaintea con. stingere, lucru ce impune reglajul ma tifică: 5-2. In min. 57 minerii pe- Partida dintre Corvinul 111 mic. Oaspeţii formează 6 ‘ apărare de S-au remarcat Milescu, Mesăroş I,
casoarelor a funcţionat defectuos, ceea nual, de multe ori greşit, şl apei de La reluare oaspeţii au o. scur cetlutesc scorul la 6-2 (3-1). Hunedoara şi Dacia Orăştie a netrecut dar acţionează' bine şi îri a-
ce a făcut posibil ca anumite canti stingere a cocsului. tă revenire şi înscriu din nou plăcut mult datorită dîrzeniei cu
tăţi de fier, aflate în vagoanele ai în min. 13. In acelaşi minut N. ROVENŢA care s-a jucat şi acţiunilor fru tac reuşind să aducă egalarea prTn Meşaroş II şi Nagy de la oaspeţi, iar
cărbune, să intre la concasoare şi să ? însă înscriu şi gazdele. In con
strice grătarele şi ciocanele. S-au în tinuare, atît gazdele cît şi oas corespondent Mesaroş I. de la gazde Nacu, Zapis, Oprea şi
registrat înfîrzieri şi în ce priveşte în Dat fiind faptul că furnaliştii cer peţii mai înscriu cîte un punct
locuirea ciocanelor uzate. un cocs de o rezistenţă cît mai ma şi partida se termină cu rezul In partea a "doua a partidei, hutie-' Anton.
re, se face necesară luarea tuturor mă tatul .de 8—4 pentru Şurianul
Privitor la dozare, deşi se constată surilor care să ducă la satisfacerea a* Sebeş. Cugîrenîî şi-au moase create de jucătorii ambe C A l T f c u m i * C 11A IFO T «KAMI
o îmbunătăţire a procesului faţă de ceslui deziderat. Şi cum la calitatea coc depăşit adversarul lor echipe. După ce la pauză sco
perioadele anterioare, persistă totuşi o sului concură mai mulji factori (mi , . ţ M. RUGINrvEţyS'vC.) U rul era alb, la reluare bunedo- O categorică victorie
seamă de ' deficiente, cum ar fi spre nerii, semicocsarii, pregătirea cocsului renii atacă dezlănţuit şi reuşesc
exemplu inconstanţa mersului meselor şi în ultimă instanţă cocsarii) se ce ' '<* AA‘\\•/. 'A M \\A\c\oV4resAp«Ao)ndţeţMnt
de dozare, diferente de la o cîntărire re o preocupare susţinută a tuturor în La Gugir formaţiile Metalul să deschidă scorul prin Popa. întîlnirea dintre echipele G.F.R. Si In fafa acestei situaţii ceferiştii trec
la alia de pînă la 2 kg. * n° R <ir> această direcţie. Scorul etapei din localitate şi Aurul Zlatna Gîteva minute mai tîrziu se în meria şi U. M. Cugir, disputată dumi serios Ia treabă şi mută jocul în par
au prestat un joc frumos cu faze scrie cel mai frumos gol al par nică la Simeria,, s-a terminat cu, vic tea de teren a adversarilor. Ceferiştii
Se constată de asemenea că nu tot Astfel, preparatorii din Lupenl vor Jocul dintre formaţiile Dina- rapide de la o poartă la alta. De tidei. Dăscăliţă, după o cursă pe toria gazdelor la scorni' de 4-1. Ghiar beneficiază de un corner pe care-! e
deauna oamenii cei mai potriviţi sînt trebui să acorde toată atenţia proporj mo Orăştie şi Victoria Haţeg menţionat că în această partidă partea stîngă, îl lansează pe din primele minute ceferiştii iau jo xecută Găman. Peterfi reia cu capul şi
la locurile potrivite, că nu sînt sufi ţiei cărbunelui de la Vulcan în marş- s-a disputat sîmbătă pe stadio cugirenii şi-au depăşit adversa Bîrlad care prelungeşte pînă la cul pn cont propriu. In min. 5 Găman înscrie 2-1. Din acest moment oaspeţii
cient instruiţi în ce priveşte modul co rutele trimise Hunedoarei, respectării rul reuşind să obţină victoria cu Popa, care, deşi este singur în, deschizînd în adîncime pc Capră, ul cedează şi pînă la sfîrşitul partidei
rect de punere a tăvilor pe bandă, granulaţiei şi reducerii continue a faţa porţii, şutează în bară, min timul înscrie: 1-0. Jocul continuă în mai primesc încă două goluri.
procentului de cenuşă. Semicocsarii scorul de 2-1 (2-6).
din Călări* de asemenea vor trebui să Ambele echipe au ocazii de a gea revine în ţeren şi Simionov, fr-o notă. de dominare .a simerienilor Raport de cornerc 12-1 pentru cefe
marca. In min. 8, Raica de la venit din urmă, şutează în plină rişti.
Gugir driblează doi adversari şi viteză şi înscrie: 2-0 pentru hu- care în cele din urmă slăbesc alura
deschide scorul. Oaspeţii contra nedoreni. Oaspeţii îşi revin şi M. SABIN
atacă dar apărarea locală este iniţiază cîteva atacuri în urma părînd mulţumiţi de acest rezultat. La corespondent
la post In min. 11, o degajare cărora aduo şi egalarea. Primul-
a portarului de 1? Metalul ajun gol este înscris de Brăileanu .în reluare metalurgiştii se organizează şi
în min. 55 reuşesc să aducă egalarea.
ge la extrema dreaptă Mitucă urma executării unui corner, iar
r~re schimbă sore Tereteanu şi al doilea de către Găvrilă în
ultimul marchează cel de al doi urma unei acţiuni personale. Re
lea gol: 2-0 pentru Gugir. zultat fin a l: 2-2 (0-0).
---------- --— m
precum şi în privinţa modului de ma acorde mai mare atenţie reducerii nul Dacia din localitate. In a- C lasam entul campionatului regional
nipulare a telescoapelor. substanţelor volatile şi a procentului ceastă partidă s-a înregistrat
La baterii de umiditate a degresantului. scorul etapei: 8—0 (3—0) pen Minerul Aninoasa 24 18
Dacia Orăştie 24 14
Colectivul secţiei de pregătirea căr tru Din amo.
Un rol de seamă în îmbunătăţirea bunelui să ia în centrul preocupărilor Meciul începe printr-o accen Gorvinul Deva 24 12
calităţii cocsului revine cocsarilor. De sale dozajul corect al materiilor ce tuată notă de dominare a gaz Corvinul II Hunedoara 24 14
şi acest harnic colectiv depune efor urmează a fi supuse cocsificării, pre delor, care în min. 2 deschid Parîngul Lonea 24 14
turi susţinute atît în direcţia sporirii cum şi întreţinerea utilajelor secţiei. scorul prin Morărescu. Apoi do Minerul Vulcan 23 11
producţiei cît şi a îmbunătăţirii cali Numai aşa, bineînţeles şi cu inten minarea teritorială a gazdelor Unirea Alba lulia 23 11
tăţii, se mai observă anumite lipsuri sificarea eforturilor cocsarilor în vede din prima repriză' este concreti Gorvinul III Hunedoara 24 9
în activitatea lor, lipsuri care duc la rea îmbunătăţirii calităţii, se va pu zată din nou în min. 30 şi 32 Şurianul Sebeş 24 8
scăderea rezistenţei cocsului sub cifra tea ajunge la îndeplinirea sarcinii prin golurile marcate de către Metalul Gugir 24 9
admisă. trasate de Conferinţa regională de Niţu. In repriza secundă dina- Victoria Gălan 24 7
Pentru atingerea cifrei de 120 piloţi partid, de a se trimite furnaliştilor moviştii- desfăşoară un joc mai Aurul Zlatna 24 7
pe zi (cifră angajament) cocsarii au cocs cu o rezistenţă medie de 305 kg. legat cil deschideri pe extreme Dinamo Orăştie 24 7
î şi reuşesc să mai înscrie de 5 Victoria Haţeg 24 0
redus perioada de cocsificare Ia 18,30 la tobă.
OOOQCXXXX^OOOOÎX>OOGOOOOOC03COCKXXXJOCOGCCOOOOCCXXX3lSOCXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXX3>OOCXXXXXXXXXXXXXXXXXXX;OOC o c o c x x x x x x x x x x x x x x x x x xxxtxx:
Gon-ferinţa regională de par La îndemnul partidului site cu pricepere. Munca vie şi Comunistul Vasile Branj
tid, care a avut loc la începutul neobosită desfăşurată de către |este unul dintre fruntaşii înj
acestui an, a trasat sarcini im şi candidaţii de partid Anton a unor oameni harnici, gospo sprijiniţi de oamenii cinstiţi şi din Berthelot, Petru Florincaş membrii şi candidaţii de partid producţie cu care fabrica de!
portante organizaţiilor, de par înaintaţi pe care organizaţiile din Tuştea, Ioan Paveloni, Aron a dat roade. Cu deplină încre tricotaje din Sebeş se mîn-;
tid privind îmbunătăţirea mun Bercu şi Ioan Babeş au fost cei dari buni şi cu influenţă în de bază îi recrutaseră în activul Păran şi Gheorghe Para din dere în rezultatele pe care le vor idreşte. Dînd o deosebită a-
cii politice şi organizatorice în fără de partid, au constituit în Găuricea şi mulţi alţii, care, în obţine, cu deplină încredere' tenţie calităţii produselor şi]
vederea transformării socialiste care, depunînd primele cereri, rîndul celorlalţi ţărani munci cadrul comunei lor un număr perioada de colectivizare a co în cuvîntul comuniştilor, lo 'reducerii timpilor morţi, el<
a agriculturii. de 6 gospodării colective. munei, au fost neobosiţi agita cuitorii celor 6 sate .s-au upit ,reuşeşte să-şi depăşească lu
au constituit un îndemn pen tori, a avut de asemenea rezul tori în munca de atragere a oa de bună voie în gospodării co nar sarcinile de plan cu 8-10!
Urmînd indicaţiile date de lu Trebuie amintit şi faptul că menilor pe făgaşul agriculturii lective. la sută.
crările conferinţei, comitetul co tru restul ţăranilor muncitori tate bune. LaCrăguiş de pildă, datorită muncii politice desfăşu socialiste.
munal de partid Berthelot, aju rată de la om la om, datorită Ca o dovadă a încrederii de IN FOTO: ComunistuF
tat de comitetul raional de par din satul Crăguiş. după ce membrii de partid hotă- puterii de convingere a comu Ajutat de către Comitetul ra care se bucură comuniştii în Vasile Bran la locul de mun-,
tid, a îndrumat organizaţiile de niştilor care au documentat tu ional de partid, comitetul co rîndul celorlalţi ţărani muncitori că.
bază, pe comuniştii satelor, an- îndrumaţi de organele raiona rîseră înfiinţarea în acest sat a turora practic — pe bază de munal de partid şi organizaţiile e şi faptul că în adunările ge
trenîndu-i în munca de creare le de partid, membrii- comitetu unei gospodării colective şi date concrete — superioritatea de bază' au folosit toate mijloa nerale de constituire ale G.A.C. ANUNŢ
de gospodării colective în fie lui comunal P.M.R. Berthelot după ce îşi făcuseră cereri, pri sectorului socialist agricol faţă cele ce le stau la îndemînă pen ce au avut loc în cele 6 sate,
care sat. Pentru cunoaşterea nu numai că au fost însufleţi- mii care li s-au alăturat au fost de cel individual, gospodăriile tru popularizarea rezultatelor şi colectiviştii au ales în consiliile Filiala de vînătoare şi pes
normelor ce se impun a fi res torii şi organizatorii muncii de ţăranii muncitori: Mihuţ Var- colective constituite cuprind toa- a avantajelor muncii îh comun. de conducere, în comisiile de cuit sportiv din Deva, face
pectate în constituirea unităţi colectivizare, dar, înscriindu-se tolomon, Gh. Micloşoni şi alţii, ţe familiile ţăranilor din satele La gazetele de perete s-au scris revizie, numeroşi membri şi cunoscut pescarilor sportivi
lor socialiste şi'pentru instrui primii, ei au dat un bun .exem din activul fără de partid. Ace respective. . mai multe articole care aveau candidaţi de partid. Oamenii din regiune, că în lunile iu-
rea oamenilor antrenaţi în a- plu atît ţăranilor muncitori cît laşi lucru s-a petrecut şi la Făr- ca temă socializarea agricultu sînt Convinşi că aceştia vor şti nie-august 1959, se va desfă
fceastă muncă, comitetul de par şi membrilor organizaţiilor de ¦ cădin, unde exemplul comuniş In cele 6 G.A.C. constituite în rii, în care erau popularizate să gospodărească cu pricepere şura campionatul de pescuit
tid a iniţiat prelucrarea şi dez bază din satele comunei. Ioan tilor Moise Jurcovăţ, Afanase acest an în comuna Berthelot roadele ce le-au obţinut colecti avutul pe c'are colectiviştii l-au sportiv staţionar şi cu lanseta.
baterea în amănunţime a statu Miclea şi Maria Mureşan — la Blentea, Ioan Cotan şi a can: sînt înscrise un număr de 449 viştii . din Rîu Bărbat, şi Peşte- strîns la un loc. La Fărcădin,
tului G.A.C., iar .membrii comi Berthelot, Moise Jurcovăţ — la didatului de partid Leu Grozoni familii care au în total o supra niţa. Repertoriile echipelor de de pildă, adunarea generală l-a Cu această ocazie, vor fi
tetului au fost repartizaţi pe Fărcădin, Petru Vlădoni, Ioşif a fost urmat cu încredere şi de faţă de .1.773 ha. .teren agricol teatru şi ale formaţiilor de cor ales ca preşedinte al G.A.C. pe selecţionaţi, cei mai iscusiţi
satele în care urmau să mun Ciuloi şi losif Baicu — la Tuş- Vaier Purceloni, îu ri Gonanu, şi un inventar viu compus din au cuprins şi ele piese şi cînte- comunistul Ioan Cotan, la T uş pescari sportivi pentru parti
cească în vederea'colectivizării. tea, Ioan P a v e lo n i— la Găuri- Carol Goiianu şi'alţii din activul 118 vaci, 224 -boi şi. 128 cai. Pe ce inspirate din viaţa şi traiul tea pe Minuţ Tomescu, la Gău- ciparea la concursul republi
cea şi toţi ceilalţi membri ai fără de partid al' organizaţiei de lîngă aceste?, gospodăriile agri colectiviştilor. Despre avantajele Ticea .pe Aron Costea, iar la can, ce va avea loc la Bucu
Prelucrarea statutului G.A.C. comitetului comunal de partid bază. La îndemnui şi urmînd cole din comuna Berthelot dis ce le oferă colectivizarea agri Boiţa şi Crăguiş pe candidaţii reşti, în ziua de 20 septembrie
şi a altor materiale în toate or Berthelot au fost aceia care, se- exemplul 'unor membri de partid pun şi de un bogat inventar de culturii au vorbit profesorii în de partid Aron Păran şi respec 1950.
ganizaţiile şi grupele de.partid mnînd primii cererile, au pus ea : Cornef Clep, Petru Baie, unelte şi maşini agricole. faţa copiilor de şcoală, iar con tiv Gheorghe Micloşan. Cu ac.e-
din cele 6 sate, a făcut, ca toţi temelia viitoarelor ..gospodării Petru. Clep şi a altora din Boita, ferinţele organizate la căminele eaş încredere au ales colecti înscrierile la concurs se fac
membrii' şi candidaţii dc partid Colectivizarea în întregime a culturale, oglindeau şi ele ace-' viştii din Berthelot ca să con la filiala de care aparţin pes
să cunoască precis ce sarcini colective. • ţăranii muncitori Adolf Mihăi- satelor aparţinătoare comunei leaşi probleme. Agitaţia vizuală, ducă . gospodăria lor pe Cornel carii sportivi, unde se vor da
au. în desfăşurarea muncii de Berthelot este rodul muncii co presa şi audiţiile colective la Lăpugeanu. şi detalii privitoare la concurs.
colectivizare. .Comuniştii satelor, Faptul că comuniştii au fost le'sc şi Aron Păran din'activul muniştilor, rodul activităţii unor. radio au fost de asemenea folo
convinşi de justeţea lipiei. poli cei dinţii care s-au înscris în fără de partid şi-au făcut'şi ei membri de partid ca Maria P ă Ca urmare a muncii depuse,
tice a partidului şi de avantaje gospodăriile colective a sporit cereri. Exemplul lor a fost ur lean, Maria şi Aurel Belea — ca rezultat al preocupării şi al
le materiale pe care le oferă mult încrederea ţăranilor mun mat apoi de întregul sat. exemplului perspnal pe care l-au
>rCa urmare a muncii pe, care oferit comuniştii, astăzi comu
membrilor săi gospodăria colec citori în aceste unităţi. Atrage au desfăşurat-o membrii comite na Berthelot — a treia în raio
tului comunal de partid, comu nul Haţeg — este complect co
tivă, au fost cei dintîi care au rea de către organizaţiile de
lectivizată.
făcut cereri de înscriere în bază în activele fără de partid niştii din cele 6 sate, ajutaţi şi
G.A.C. Membrii de partid Cor PETRE FARCAŞ1U
nel Demşuşan, Samoilă Părău