Page 32 - 1959-06

Pag. 4
Vizita în Uniunea Sovietică Mareşalul Malinovski Manifestări consacrate R.P. Romîne pentru un nou război în Coreea
a delegaţiei de partid şi
guvernamentale a R.D. Germane de prietenie în Austria
Cuvfntările rostite de N. S. Hruşciov
şi Otto Grotewohl la dejunul de la ambasada R.D.G.
MOSGOVA 10 (Agerpres). —
TASS anunţă: La dejunul care
a avut loo la 9 iunie la ambasa­
da Republicii Democrate Germa­
ne din Mqscova au rostit cuvîn-
tări Otto Grotewohl. primul mi­
nistru al R.D. Germane- şi N.S.
Hruşciov, preşedintele Consiliu­
lui de M iniştri. al U.R.S.S.'
.O am eniidin Uniunea Sovieti­
că şi Republica Democrată Ger­
mană, a spus O. Grotewohl, sînt
uniţi printr-o prietenie trainică,
de nezdruncinat. Această priete­
nie, a spus el, a caracterizat
convorbirile şi tratativele pe ca­
re. le-am început astăzi şi care
au dat mari rezultate în dome­
niul politie,- economic şi în ce-
lelate domenii ale colaborării
noastre.
: Ştim de mult, ă spus O. Gro­
tewohl, că prietenia dintre po­
poarele noastre este o chestiu­
ne toarte importantă, toarte se­
rioasă, o chestiune politică. Nu
este de mirare că germanii-nu-
iresc sentimente fierbinţi de prie-
tenie faţă de Uniunea Sovietică comune,, resursele ţărilor lagăru-
despre care, după eliberare, aud Iui socialist ne dau posibilitatea
numai lucruri bune.. Faptul că s^. rnerg&m cu încredere înainte
oamem. i ¦sov,i.e.ti..c.i nu au i.d.e.i. pUre-.. tîanmtr-uinn- rfirt.om. nt r.ac„opmid.u, ne,cosnăomdiea.z,vţoal--‘ director generai al Asociaţiei
concepute faţa de poporul ţarii r-ji0r noastre, să ridicăm tot mai
din cauza căruia au tredut prin mult bunăstarea popoarelor ţă-
atîfea nenorociri este un lucru rilor noastre.
Convorbiri secrete
anglo-franco-americane
LONDRA 10 (Agerpres). — _ cuvînt a .precizat ea „aceste con-
Agenţia France Presse' relafea- vorbiri'sînf confidenţiale“, refu­
ză că un purtător-de cuvînt al,
Ministerului Afacerilor Externe
ai- Marii Britanii a confirmat în
dimineaţa zilei de 9 iunie că în
prezent au loc ¦convorbiri tri­
partite anglo-franco-americane
cu . privire la „chestiuni de in­
teres comun“.
Solicitat să răspundă la o se­ ţilor care s-au ivit între N.A.T.O.
rie de întrebări, purtătorul de şi guvernul francez".
¦-------------------------------------------- ¦----------------------------—
Conferinţa de la Geneva
în faza finală
GENEVA. — Trimisul special
Agerpres, C. Răducanu, transmi­
te : Conferinţa de la Geneva se
apropie de sfîrşitul lucrărilor sa­
le. Secretul continuă să încon­
joare conţinutul ultimei discuţii,
dar cercurile bine informate îm­
părtăşesc părerea ziarului „Ti­
mes“ că „conferinţa miniştrilor
de Externe continuă să se mişte
înainte încet, dar, după părerea
delegaţiilor ambelor părţi, în di­
recţia întîlnirii la nivel înalt“.
In ce măsură ultimele întîlniri au
Înregistrat un progres în reali­
zarea unui acord, părerile sînt
împărţite, pronosticurile de ase­
menea. Cauza acestor aprecieri
diverse nu stă bineînţeles în
„diferenţele de temperament“,
aşa cum crede „Gazette de Lau-
sanne“, . ci în diferenţa de po­
ziţie care .caracterizează încă lu­
crările conferinţei.
Continuînd să acorde atenţia
principală problemei Berlinului
occidental, cercuri din preajma
delegaţiilor recunosc posibilităţi
de acord care să permită înceoe-
rea elaborării comunicatului fi­
nal sau a „catalogului" de pro­
bleme ce va fi supus conferin­
ţei la nivel înalt. Unii comenta­
tori susţin că pe masa conferin­
ţei ar îi apărut primele „schiţe“
şi că „delegaţiile occidentale at
pregăti un document asupra îm--
bunătăţirilpr pe care le intenţio-
nează tn actuala situaţie a Ber-'
linului occidental" (New York
Herald Tribune). Acest aşa-zis
document pare a se rep•freor•,bi .leîm_n_seă•i
din nou - la ocolirea
esenţiale — lichidarea regimu- legaţiei americane, după intimi-
lui de ocupaţie — ceea ce este un rea neoficială de marţi după-
R şjacjfa ţi adfrairiUţraţia ziarului slr. 0 M arile nr. % Telefon ; 188 J 189; 75. Taxa plătită în numerar conform aprobării Direcţiunii Generale PATER- nr. 230.320 din 6 noiembrie 1940, » Tiparul î întreprinderea Polioraficâ .1 M al«
•arase»¦¦
x U lln x e ie şiiru. • juiţlm ele şlir i • juüirriete
a plecat într-o vizită
MOSCOVA 10 (Agerpres).
TASS anunţă : Mareşalul Ro-
dion Malinovski, ministrul A-
părării al U.R.S.S., împreună
cu un grup de generali şi o-
fiţeri a plecat la 10 iunie în­
mare şi important pentru noi. tr-o vizită de prietenie în Au­
In cuvîntarea sa de răspuns stria, la invitaţia ministrului
Apărării al Austriei, F. Grai.
N.S.Hruşciov a spus că, de o-
bicei, în rîndurile unei părţi în­ Mareşalul Malinovski, pre­
semnate a populaţiei sfatului cum şi generalii şi ofiţerii ca­
care a luptat împotriva altei re îl însoţesc vor vizita ins­
ţări rămîne multă vreme o ati­ tituţii de învăţămînt militar
tudine neprietenească, chiar os­ şi unităţi ale armatei austrie­
tilă, fată de această tară şi este ce, vor participa la exerciţii
nevoie de timp pentru ca oa­ militare. Ei vor face cunoştin­
menii să poată lichida a- ţă de asemenea cu monumen­
ceste urmări grele ale războim
lui. N.S. Hruşciov a subliniat tele de artă şi istorice din ca­
că între Uniunea Sovietică şi pitala Austriei.
Republica Democrată Germană
au fost lichidate urmările răz­
boiului, relaţiile s-au normalizat Declarafia comună cu privire
mult mai curînd decît s-ar fi pu­
la dezvoltarea legăturilor culturale
tut aştepta.. Mai mult, între sta­ dintre popoarele chinez şi japonez
ta tele- noastre, a spus N. S.
Hruşciov, s-au stabilit nu nu­ PEKIN 10 (Agerpres). — nia, prin eforturi comune, expo-
mai relaţii bune, ci relaţii prie­ După cum transmite agenţia Chi- ziţii consacrate culturii şi eco-
teneşti.
Ne bucurăm sincer de succe­
sele voastre, .a spus N.S. Hruş­
ciov, Ştim că pe viitor lucrurile na Nouă, la 8 iunie a îost sera- nomiei Chinei. In Ghina va fi Deosebit de mult şi-au schim­
vor merge şi mai bine la dum­
neavoastră. Eforturile noastre n atl la Pekin o declaraţie co- organizată o expoziţie de artă bat francezii atitudinea în legă­
rnună cu privire la dezvoltarea plastică tradiţională japoneză şi tură au politica guvernului faţă
legăturilor culturale dintre po- o expoziţie de caligrafie japone- de Algeria. Numai 21 Îs sută
poarele chinez şi japonez. Dec- ză.
laraţia a fost semnată de Ian Asociaţia populară dchiin"e“z’ă* j* boratorii Institutului, scrie zia­ RABAT 10 (Agerpres). — Po- sate marocane situate la frontie-
Han-sen, vicepreşedinte al Aso- pentru relaţiile culturale cu rul „Liberation", sînt de părere trivit relatărilor ziarului „A! ra cu Algeria. Ziarul subliniază
ciaţiei populare chineze pentru străinătatea va invita în Ghina că de la venirea lui De Gaulfe Alam“, în' ultimele 3 zile trupe- că în seara zilei de 8 iunie, arti-
relaţiile culturale cu străinăta-
tea şi de Kenoza Nakadzima,
•pentru problemele relaţiilor cul­
turale japono-cbin’eze.
In declaraţia, comună se subli­
niază ca atît în prezent cît şi
în viitor schimburile culturale
dintre popoarele chinez şi japo­
nez trebuie să se bazeze pe în­
tărirea permanentă a prieteniei
şj a încrederii reciproce dintre
popoarele celor două ţâri. In a-
cest scop este necesar ca să se lup-
,te împotriva tuturor forţelor ca­
re stau în calea dezvoltării re­
laţiilor de prietenie dintre po­
poarele celor două ţări.
7\m\ sg menţioneze locul unde Părţile au Căzut de acord ca
în scopul ’lărgirii schimburilor
se desfăşoară şi obiectul lor, dar culturale şi a relaţiilor priete­
a adăugat că ele au loc de cî- neşti să se organizeze în Japo-
teva zile.
-După cum relatează ziarul
„Daily Telegraph“, aceste con­
vorbiri sînt consacrate „greută­
fel de „a te învîrti în jurul ca- amiază, purtătorul de cuvînt a
sei fără să ai curajul să şi in- confirmat, prin declaraţiile sale,
|ipsa de dorinţă a delegaţilor
tri înăuntru“, cum scria marţi occidentafi de a renunţa la po­
ziarul „Le Figaro“. ziţia lor în ceea ce priveşte
Berlinul de vest.
Se ştie că formularea de că­
tre Uniunea Sovietică a unoi *
propuneri „greu de respins™ ( V * GENEVA (Agerpres). — La
Information) în cc priveşte fi­ 9 iunie a avut loc Ia reşedinţa
xarea unor efective militare delegaţiei S.U.A. o nouă între-
simbolice cvadripartite sau neu­ vedere neoficială a miniştrilor
tre în Berlinul occidental, înce- Afacerilor Externe ai U.R.S.S.,
tarea oricărei propagande sun S.U.A., Angliei şi Franţei. S-a
acţiuni subversive împotriva Bei hotărît ca miniştrii Afacerilor
linului democrat, ca şi garanta­ Externe să se întrunească într-o
rea de către R.D. Germană a şedinţă oficială la 10 iunie ora
tuturor căilor de comunicaţie cu 15,30
Berlinul de vest a produs neli­
nişte delegaţilor occidentali lip­ Mii de oameni ai
siţi o dată mai mult de orice muncii din R. D.
justificare în menţinerea unui Germană s-au în-
regim de ocupaţie. Reîevind că irunil zilele acestea
principalul obstacol în calea a- !>e locurile lor de
!ungerii la un acord continuă muncă penlru a
să fie încercările miniştrilor oc­ cere miniştrilor A-
cidentali de a susţine caracte­ facerilor Externe
rul artificial şi lipsa de 'ogica întruniţi la Geneva,
a stătu quo-ului berlinez, ma­ să pună capăt înar­
joritatea observatorilor atrag a- mării atomice a
tenţia că pentru delegaţiile oc­ Germanici occiden­
cidentale „a refuza un compro­ tale.
mis şi a-şi lua responsabilita­
tea tinuî eşec înseamnă a se gă­ In foto: Munci­
si toarte curînd în cea mai di­ torii de la şantie­
ficilă situaţie“ (Le Monde). rele din Rostock,
R.D. Germană, cer
Pentru a putea întrevedea mai să se pună capăt
exact conturul pe care îl va pre­ cursei înarmărilor
zenta rezultatul conferinţei, sînt a(ornice.
necesare noi elemente în evolu-
jia poHticii occidentale, solicitate
^ întreaga opinie publică să
,-ăspundă iniţiativelor Uniunii
Sovietice Dari 5ll ,oc de ncca_
sta, la conf.eri.nţ,•a d,e p^resă a„ d,e~
DRUMUL SOCIALISMULUI Nf. 1389
întrevedere A. A. Gromîko— L Bolz
GENEVA 10 (Agerpres)'. — nistrul Afacerilor Externe al
TASS anunţă: La 9 iunie, A. A. R. D. Germane.
Gromîko, ministrul Afacerilor
Externe al U.R.S.S., a avut o La întrevedere au fost de faţă
V. A. Zorin, I. I. Ilicev, O. P.
întrevedere ou dr. L. Bolz, mi- Seleninov, O. Winzer, H. Tö­
plitz, P. Florin.
-S B -
Li Sîn Man pledează
NEW YORK 10 (Agerpres). de a-i alunga pe comunişti din
în diferite oraşe ale Italiei — La 9 iunie, dictatorul sud- Coreea de nord“. 6a răspuns la
9 coreean Li Sîn Man, a acordat acest ajutor american, Li Sîn
unui corespondent american un Man a promis că „va cyea o li­
ROMA 10 (Agerpres). — A- şi probleme ale Romîniei ’de âs- interviu în care pledează pen­ nie de apărare atît de trainică
tru „reunificarea Coreei prin încît Asia de sud-est se va afla
sociaţia italiană pentru relaţiile tăzi“, iar la San Giovanni Per- violenţă“, adică, în fond, pen­ în securitate“. Gu alte suvinte,
tru un nou război în Coreea. Po­ Li Sîn Man a promis că va pu­
culturale cu Romînia a organi- siceto conferinţa „Reforma agra- trivit agenţiei United Press In­ ne într-o măsură şi mai mare
ternational, Li Sîn Man a cerut Goreea de sud în slujba cercu­
zat în sala universităţii popu- ră în Romînia“ . In acest din Statelor Unite şi celorlalţi aliaţi rilor agresive, imperialiste.
ai săi „să-i acorde posibilitatea'
lare din Veneţia, lectura orga- urmă oraş a fost deschisă şi ex-
nizată a piesei „Steaua fără nu- poziţia „Realizări ale R.P. Ro­
me“ de Mihail Sebastian. mine“.
Asociaţia a organizat de ase­ La cercul Formiggini din Mo- jnHEIBi §lFHIE<fiEIL"î „E ra lui
menea manifestări consacrate dena, asociaţia a organizat o
R.P. Romîne şi în alte oraşe ale Adenaueip treb u ie să ia sffirşit11
Italiei. Astfel, Ia Bologna a fost audiţie de muzică romînească în
organizată conferinţa „Aspecte cadrul căreia au fost prezentate BONN 10 (Agerpres). — Re­ te, se sp'une în articol, este un
vista vest-germană „Der Spie- act singular în felul său, al unui
lucrările marelui compozitor gel“ a publicat în ultimul său extravagant care a dat în min­
George Enescu.
•885-
Concluzii semnificative în urma unui sondaj
în rîndul opiniei publice din Franfa
PARIS 10 (Agerpres). — Zia­ te comunicate de Institutul pen­ număr un articol in care critică tea copiilor. Dacă acum depu­
rele din 9 iunie au publicat, da- tru sondarea opiniei publice, din aspru hotărîrea lui Adenauer de taţii Bundestagului nu vor da
care rezultă oă dacă în august a renunţa la candidatura la vot de neîncredere bătrînului
1958, adică după două luni de funcţia de preşedinte al R.F.G. domn care se cramponează de
la venirea la putere a lui De şi de a rămîne în funcţia de putere, ei vor da o lovitură Re­
Gaulfe. 67 la sută din francezi cancelar pentru a-şi continua publicii Federale“«
sprijineau politica guvernului, în
„Era lui Adenauer să ia sfîr-
prezent numai 43 la sută din | vecIţ’ea PoIîtlca- şit“, se subliniază în încheierea
p--o--p-u-l•aţia ţării aprob. ă- acţ.i.unil.e * „Povestea candidaturii lui A- articolului.
guvernului. denauer în funcţia de preşedin-
Sate marocane bombardate
de artileria franceză
i din francezii anchetaţi de ccda-
leria franceză a bombardat de
artişti, scriitori, pictori şi oa- la putere situaţia din Algeria w le franceze au atacat şi bombar- două ori satul Boubeker, silind
locuitorii să părăsească satul.
meni de cultură din Japonia. îmbunătăţit. 1 dat în mai multe rîndurî două In dimineaţa zilei de 9 iunie,
soldaţii francezi au ocupat a-
„CONGRESUL ATLANTIC - cest sat. De asemenea, s-a făcut
cunoscut că 28 de tancuri şi ca­
t irnui manifestare a palidei M u la i rece re blindate franceze au atacat
satul Boukalal, distrugînd semă­
LONDRA 10 (Agerpres). iiile actualei situaţii interna­ tregime rezultatul puternice- năturile ţăranilor. Acelaşi sat a
fost mitraliat şi de două avioa­
ne franceze.
— .T A S S anmtĂ,-\Jl,1 f airp l ţionale^ , organizatorii acestui lor -presiuni exercitate de re­ • ' '* —O—
XV ** _¦
şedinţelor plenare din 9 iunie „congres”¦folosesc sperietoa­
prezentanţii Statelor Unite. Franco în sprijinul
ala „Congresului atlantic", rea „primejdiei comunismu­
Este semnificativ că in şedin­ dictatorilor din America
care are toc la Londra, au lui" drept argument pentru
ţa plenară din 9 iunie o serie
fost adoptate o serie de re­ „justificarea“ mobilizării şi
de delegaţi a u . protestat înl- Latină
zoluţii. întăririi.continue a 'eforturilor
pQtriva procedurii „nedemo- GARASAS 10 .(Agerpres). —;
In rezoluţia politică apro­ militare ale ţărilor blocului a-
erotice" a „congresului“, ca­ Potrivit relatărilor, ziarelor vene-
bată de congres se recunoas- gresiu al Atlanticului de nord.
re permite într-o serie de ca­ zueliene dictatorul Spaniei,
te, de pildă, că in perioada Astfel, în rezoluţia privitoare Franco, este „foarte preocupat“
zuri minorităţii să-şi impună
de după război, „lumea coma- la problemele militare se sub-
voinţa sa asupra majorităţii. din cauza numeroaselor lovituri
riistă a obţinut succese uria­ liniază ‘din nou că „puterea
Tot în cadrul şedinţei ple­ pe care le-au primit şi continuă
şe" în urma cărui fapt, se militară a N.A.T.O." ar fi chi­
nare din 9 iunie a avut loc să le primească regimurile dic­
spune în rezoluţie, se apropie purile „oi garanţie necesară a
o vie dispută intre delegatul tatoriale din America Latină şi
momentul hotărîtor cînd, a- păcii".
englez, laburistul George de sud din partea mişcărilor na­
ţionale de eliberare naţională.
pare primejdia unei schimbări „Congresul atlantic“ se Brown, care a luat atitudine
totale în actualul echilibru de pronunţă pentru sporirea cît în apărarea actualelor concep­ Sotidia'nul „Pregon“ sorîe că un
vas a debarcat „voluntari“ fran-
forţe dintre Vest şi Est. De­ mai grabnică a efctivului for­ ţii strategice ale N.A.T.O. şi chişti în Republica Dominicană
cu scopul de a ajuta 'dictatori­
legaţii la congres se pling ţelor armate ale blocului A- reprezentantul Franţei, gene­
de faptul că ideologia comu­ tlanticului în Europa la nive­ ralul Billote, care şi-a expri­
nistă „prinde rădăcini adinei lul. „stabilit de concepţia stra­ mat nemulţumirea fală de lor din America Latină care au
mai rămas. Din alte surse se a-
care cresc necontenit pretu­ tegică a N.A.T.O.". rolul dominant al S.U.A. în
tindeni în Asia de sud, în Rezoluţia conţine noi ame­ N.A.T.O. şi a propus în legă­ nunţă că Franco intenţionează
Orientul mijlociu, în ¦Africa ninţări cu folosirea împotriva tură cu aceasta să se elabo­ să reînfiinţeze faimoasa „divizie
albastră“ care a participat la a-
şi în America Latină". Uniunii Sovietice a armei nu­ reze o „strategie universală"
In rezoluţia privitoare la cleare, care este prezentată pentru blocul atlantic potrivit
problemele economice, con- jca şi pînă acum drept un căreia fiecare ţară membră a gresiunea lui Hitler împotriva
greşul apreciază realizările „mijloc de reţinere". N.A.T.O. să aibă „partea sa Uniunii Sovietice, pentru a o fo­
losi acum în regiunea Mării Ca-
lagărului socialist în dome­ Se prevede de aseme­ de răspundere“. raibelor.
niul ştiinţei şi în pregătirea nea centralizarea continuă V-->'
cadrelor ştiinţifice drept „o a comandamentului forţelor
provocare serioasă la adresa N.A.T.O., care înseamnă de VINERI, 12 IUNIE 1959
comunităţii atlantice". . Par­ fapt lărgirea împuternicirilor Spectacole cinematografice
ticipanţii la congres privesc generalilor americani.
cu o mare nelinişte puterea In cercurile ziaristice, de la
militară a ţărilor lagărului congres se subliniază că re­ DEVA: Infrîngcre: ALBA IULIA: viteaz i SIMERIA: Marinarul în­
Marele cetăţean ; Rtridunica : BRAD : drăgostit; LONEA: Vrăjitoare­
socialist, dar în loc sil tragă zoluţiile adoptate la acest Răsfăţatul: HAŢEG: Vocaţie; HU­ le din Salem ; PAROŞENI-:
NEDOARA : Frunze roşii î ILIA: Pescarii din A rai; BARU MARE:
concluzii juste şi să se pro­ „congres“ nu reflectă citaşi Ravel Korceaghin; ORAŞTIE: Zvă­ Drumul spre stele î T E IU Ş: Rita ’
păiata ; Pescarii din Arai i S E B E Ş : ZLATNA : Inima nu uită : CALAN :
nunţe în favoarea renunţării de puţin adevărata stare de Pavel Korceaghin ; PETROŞANI: A- Romanţa periferiei; APOLDtl DE
:-asini fără v o ie ; Mikolka cel SUS : Alo ?... Aţi greşit, numărul!
la „politica de forţă“, care a spirit a multor participanţi
pierdut orice, sens în condi- la „congres" şi etc sînt în îrt-
IRt A IU» II C i
PROGRAMUL I: 5,15 Jocuri popu­ Muzică uşoară din ţări prietene; 16;15
lare romîneşti: E,15 Muzică uşoară; Cîntece despre mineri : 16,30 Muzică
7.30 Muzică populară romînească; 9,10 populară oltenească; 17,00 Din viaţa
/Melodii populare romîneşti i 10,10 Mu­ muzicală a oraşelor şi regiunilor’:, pa­
zică uşoară; 10,25 Zilele culturii şi triei ; 17,35 Muzică din film e; 1Ş.05
artei bieloruse: 11,45 Traista cu po­ Din muzica popoarelor; 19,40 Frag­
veşti ; 12,00 Jocuri populare rom îneşti; mente din opera „Fata de zăpadă“ de
13,05 Muzică din operele lui P uccini; Rimski Korsakov; 21,15 Muzică popu­
14.30 Valsuri vechi în orchestraţii lară romînească; 21,45 Cronica ştiin­
noi ; 15,32 Folclorul în prelucrarea ţifică; 21,55 Pagini din literatura pia­
compozitorilor noştri; 17,25 Noi înre­ nului; 22,35 Gîntece lirice; 23,15 Me­
gistrări de muzică romînească; 18,35 lodii populare romîneşti.
Muzică uşoară; 19,05 Goncert de mu­
zică populară romînească; 21,15 Al­ BULETINE DE Ş T IR I: 5.00 1 6.00;
bum artistic; 21,30 Muzică uşoară ro­ 7,00; 11,001 13.00; 15.001 17,001
mînească ; 22,30 Muzică populară ro­ 19,00; 20,00; 22,00 ; 23,32 (progra­
mînească. PROGRAMUL II: 15,30 mul l ) | 14,00 j 16,00; 18,00; 21,001
23,00 (programul II).
Timpul probabil în regiunea noastră
Vreme instabilă cu cer schimbător.
Averse de ploaie însoţite de manifes-
taţiuni electrice, in întreaga regiune. va coborî între 14 la 17 grade. Vînt
slab cu intensificări temporare din
sectorul nord-vest.
Temperatura uşor variabilă, ziua va
Pentru următoarele 3 zile vreme căl­
urca intre 22 la 26 grade, iar noaptea duroasă, favorabilă averselor.