Page 34 - 1959-06
P. 34
Pag, 2 DRVMUL SOCI AU S MU LUÍ , Nr. 1390
r r o r r o c o n c b jw s • m
Terminarea reparaţiilor inMereu fruntaşă în producţie s . ffl. î .
CALAN (de la subre- neresc manifestai în de ea. Eram acasă şase sarcină
dacţia noastră vola’da toate cele întreprinse, v surori şi un frate.''Lip
C ategoria  şi-a încheiatră). Ca atífia alţii şi
aduce titlul de respon surile indurate nu le . (Urmare 'din pag. l-a) tâmplat în anii .trecuţi şi cum Cu tóate acestea,, trebuie ară
alíele, Lili Brănescu, sabilă de brigadă şl doresc nimănui. Şi cum în mod obişnuit se întâmplă în a- tat că şi la S.M.T. Miercurea se
jemeia nelipsită din fruntaşă in producţie. să nu munc'esc cu dra ./ , , v, 1. ,„ • cele' locuri unde reparaţiile se putea face mult mai mult decît
goste cind regimul de tărăgănează pînă în ajunul se s-a făcut. Reparaţiile la combi-
activ itatea\rindul fruntaşilor turCuriozitatea de a aflamocrat popular mi-a a- reparate numai 6,' vrfo E combi cerişului şi treierişului. Se cere, ¦ne sînt şi aici destul de >întîr- Campionatul categoriei A de Iată rezultatele înregistrate în
modul in care a reuşit ¦jutal să-mi înjghebez un ne 8-1 s-au reparat doar 6, dar mai ales în acest an, cînd griul ziate, iar .batozele, . secerătorile-
nătoriei, s-a ridicat din să cucerească >şi să cămin, mi-a dai posibi tractoarele s-au revizuit nutnai este mare, ca maşinile să fie bi legători şi motoarele electrice fotbal a luat sfîrşit odată cu ul ultima etapă: . ,¦
tnasa oarţienilor simpli. păstreze timp îndelun litatea să . mă calific, .să în proporţie de 6G la sută. Iţi ne revizuite şi reparate.. Se cere puteau să fie. reparate. Condu
Originară din Moldova, gai acest înalt titlu, muncesc ? Pe urmă, dai, fără'îndoială, seama că mai ca lucrările de reparaţie să fie cerea S.M.T.-ului va trebui să icţ tima etapă desfăşurată marţi şi Rapid — Farul Constanţa.. 7-0
de pe meleagurile Bir- m-a făcut să-i adresei dragostea ou care am este mult lucru şi nu poţi să' executate cu multă răspundere. măsuri pentru ca zilele acestea miercuri. Ultima etapă a avut (s-a disputat marţi).
Iadului, mai exact din ciieva întrebări. fosi înconjurată . aici, în nu pui aţunci întrebarea;: cînd După cîte se vede însă, la S.M.T. să termine reparatul tuturor mai mult un caracter festiv de
comuna Bozia. w. 1949 ¦uzină, îndrumarea aten vor fi totuşi gata reparaţiile ? Orăştie şi calitatea reparaţiilor maşinilor şi revizuitul trăctoa- Dinamo Bucureşti — Petrolul
lasă comuna şi pleacă „încă din primele zi tă a maiştrilor, m-au ba această întrebare nu primeşti cam lasă de dorit. Dovadă este relor. oarece .încă . de. duminică, dato.? Ploeşti '!2-0
in ţară hotirită să-şi le de la angajarea mea făcut să gindeşc că un răspuns, clar. Unii tovarăşi faptul că în unele din batozele ri'ţă rezultatului realizat de că ¦
jăureascâ un viitor, un datorez tovarăşilor mei. se mulţumesc să salte din umeri, recepţionate se află cantităţi C O N C L U \ Z ! I l V;
cămin. Dragostea de LIL1 BRĂNESCU toată puterea de muncă iar alţii încearcă să justifice în mari de gunoaie şi seminţe ră tre Jiul Petroşani, se definitiva U.T. Arad — C.C.A. ' 1-1
muncă, dorinţa de a ce o am- Şi am mun târzierea reparaţiilor prin lipsa mase din anul trecut, care pe Din constatările făcute pe te
'contribui cu toate pu în uzină — începu to cit. Aşa am devenii unor piese. alocuri, unde au avut umezeală, ren reiese că acolo unde a exis se campioana ţării Petrolul Plo Steagul Roşu—-Progresul 2-2
terile sale la înflorirea varăşa Brănescu >— fruntaşă...“ au încolţit şi cresc nestingheri tat din timp preocupare din partea
ţării, ii îndrumă paşii m-am străduit să mun te. Aceasta înseamnă că. bato conducerii S. M. T.-urilor pentru eşti şicele două echipe care re- Ştiinţa Timişoara — Dinamo
spre Cătan. cesc în aşa fel incit să Am aflat mai apoi că zele n-au fost minuţios revizui procurarea pieselor de schimb.ne " fro'gţa’deafcă: • Ştiinţa Timişoara
nu-mi fie niciodată ru tovarăşa Brănescu este te şi nici nu li s-a făcut cură cesare, unde acestea au organi Bacău ... 6-1
Anul 1949, aşa cum şine de mine, de tova o bună prietenă pentru ţenie generală. zat cu răspundere acţiunea de şVşfiiftţa’ Giuj. fn etapa de
am mai spus, o găseşte răşii mei. Ştiam pentru colegele sale de muncă, reparaţii, iar organizaţiile de miercuri doar Dinamo Bucureşti Ştiinţa Cluj— Jiul 2-0
aici, angajată lă uzina ce muncesc. Ştiam de un exemplu demn de La S.M.T. Orăştie nu s-a ma bază au desfăşurat o muncă po şi :GÎG.Ă.; s-au întrebuinţat mai
„Victoria“, la secţia asemenea ce înseamnă urmat. Datorită experi Se spune, de pildă, că nu s-au nifestat nici preocuparea pentru litică intensă în rîndul munci mbit în lupta pentru locul II in In urma acestei ultime etape
turnătorie, sortimentul şi viaţa grea, deoarece) enţei cîştigaie, îndru găsit nicidecum rulmenţi pentru punerea la punct a unor unelte torilor, rezultatele sînt mulţumi clasament.
articole sanitare, ca am avui din plin parte mă cu competenţă pe batoze. Nu e adevărat însă. In sau materiale necesare în cam toare. clasamentul categoriei A de fot
•muncitoare necalificată. cele mai iinere decii ea, bază au existat rulmenţi şi exis pania de recoltare. Dacă la
!A muncii în această foloseşte judicios cele tă şi în prezent. Se mai moti S.M.T. Alba Iulia, de exemplu, Se mai constată de asemenea bal arată astfel:
Calitate 2 ani de zile. 480 de minute, este vează de asemenea' că nu s-au cîntarele se află revizuite, cură că, pentru a se grăbi reparaţii
In 1951, hoiărită să punctuală la serviciu, găsit şuruburi pentru tobe la ţate şi bine păstrate, iar scă le există tendinţa de a se neglija 1. Pefrolul 22 15 1 6 47:23 31
certifice prin act expe dă produse de bună ca- batoze. Iri urma constatărilor rile de urcat pe batoze, curelele calitatea lor. Acest lucru va
rienţa deja cîştigată în liiale. Totodată este făcute, s-a văzut că ' asemenea şi alte materiale au fost puse la trebui să dea de gîndit or 2. Dinamo Buc. 22 13 4 5 47:27 30
'practica de zi cu zi, se preocupată de ridicarea şuruburi au existat tot timpul punct, apoi la S.M.T. Orăştie, ganizaţiilor de bază şi conduce 3. C.C.A. 22 12 5 5 35:26 29
înscrie la cursul de ca 'continuă a nivelului în baza de aprovizionare de la cîntarele se află îngrămădite în- rilor S.M.T. 22 11 4 7 46:28 26
lificare în meseria pro său ideologic şi politic, Simeria şi delegatul S.M.T.-ului tr-o remiză plină de cărbuni şi 4. Rapid 22 9 5 8 82:35 23
fesată. Datorită străda frecventind cu regulari coniirmă că au existat chiar în diferite gunoaie. De altfel, Din cele constatate pe teren 5. Dinamo Bacău 22 9 3 10 39:34 21
niilor depuse termină tate cursurile serale de magazia staţiunii. Deci afirma S.M.T. Orăştie nici nu are cîn- mai reiese că în unele locuri 6. Progresul 22 7 6 9 31:33 20
partid. ţia tovarăşilor de la S.M.T. 0- tare de ajuns. Ii mai lipsesc procurarea sau repararea unor 7. Steagul roşu 22 7 5 10 27:28 19
umorii selecţionaţiCursul cu bine, deve răştie nu poate avea temei. Dar ivreo 30. Şi pînă acum nu s-a unelte şi materiale „mărunte" 8. U.T.A. 22 7 4 11 26:42 18
Constituie şi acesta să lăsăm, rulmenţii şi şuruburile preocupat de procurarea lor. c a : scări, cîntare, curele, becuri 9. Jiu! 22 6 5 11 31:53 17
nind muncitoare califi un secret al iitlului de pentru tobe la batoze, socotind In ce priveşte problema punerii etc. este neglijată. Or, experien 22 2 11 9 23:36 15
fruntaşă în producţie. că s-au întâmpinat unele greu la punct a celorlalte materiale, ţa anilor trecuţi ne arată că în 10. Farul 1 22 5 5 12 25:44 15
au furnizat iw Joc slabcată. tăţi din cauza lor. Se ştie că se înţelege cp dacă batozele şi multe locuri batozele au fost ne 11. Ştiinţa Cluj — g® ~
ELENA SINCA cele 28 de batoze care aşteaptă celelalte maşini principale' nu voite să stea pe arii, fără să lu
Priceperea de care a să fie reparate de acum înain au fost reparate, cu atît mai creze zile întregi, din cauză că 12. Ştiinţa Timiş.
’dai dovadă în îndepli te mai au nevoie şi de altceva mult nu s-au pus la punct aşa- Ie lipsea cîte o curea, sau nu
nirea sarcinilor profe în afară de rulmenţi şi şuruburi zisele „lucruri mărunte“. aveau cântar.
sionale, entuziasmul ii- pentru tobe. De ce oare nu s-au
făcut pînă acum reparaţiile care Organizaţia de bază, împreu Din constatările pe teren mai. Miercuri după-a'miază pasio însă unii, este drept puţini ia
se puteau face ? Sau de ce nu nă cu conducerea S.M.T., vor reiese că neregulile care există'
au fost reparate secerătorile şi trebui să analizeze temeinic a- în problema reparaţiilor şi în naţii de. ¦fotbal din Deva au număr, care nu merită. încrede
combinele pentru care există ceastă situaţie şi să găsească pregătirea pentru campania de
piese ? GUm de s-a întârziat aşa soluţia cea mai bună pentru a recoltare în general se dato- luat loc în tribunele stadionu rea acordată. Dacă .jucătorii Au
de mult revizuirea tractoarelor ? o înlătura. resc în mare măsură şi faptului
Un răspuns precis la aceste în că serviciul S.M.T. din secţia a- lui de sub Cetate pentru a asis rului Brad au înscris nouă go:
trebări îl poţi obţine cu greu de Şi la S. M. T. Miercurea gricolă a sfatului popular regio
la tovarăşii din conducerea nal a desfăşurat o slabă muncă ta la 'întâlnirea amicală de fot luri aceasta s-a datorat şi .apă
S.M.T. Orăştie. Orice ar spune se putea face mai mult de control şi îndrumare pe. te
C fiim lm icuviil(Urmare din pag, l-a) ei însă, un lucru este c la r : s-au ren. • bal dintre selecţionata de juni rării imediate şi liniei de mijlov
cam lăsat „pe tînjală“, cum se La S.M.T. Miercurea s-au ob
tone, distanţa dintre vagone- spune, au tărăgănat reparaţiile, ţinut rezultate mai bune decît Organizaţiile sindicale au spri ori â regiunii Hunedoara şi e- caşi a juniorilor care ri-au ştii«
te pe cablu — 42 secunde, ca acum să se pomenească că la S.M.T. Orăştie, .fa.rr,eparatui jinit ,intr-o. măsură insuficientă
sînt de natură să asigure li au rămas mult în urmă. maşinilor şi revizuitul tractoa acţiunea de reparaţii. Ele s-au o- chipa de categoria G Aurul să ţină oamenii, au stat depar
vrarea în condiţii optime a relor. Aici mai sînt de reparat cupat slab de organizarea în
minereului de fier furnalelor. 6 batoze, 4 motoare electrice, trecerii socialiste, de urmărirea Brad. Scopul acestei întâlniri a te de ei, iar atunci cînd vedeaţi
2 secerători-legători, 3 combi rezultatelor ei. Munca politică
In ce priveşte exploatarea junge' la Hunedoara, la staţia, ne şi 8 tractoare de revizuit. de masă lasă de asemenea de fost de a' verifica posibilităţile că poarta este în pericol aler
funicularului, concepţia de de descărcare, unde se des Organizaţia de bază s-a ocupat dorit mai ales în S.M.T. O.răs-
construcţie, precum şi con carcă automat şi gol, răstur mai bine de problema repara tie, din cauză că organizaţiile fotbalistice ale juniorilor din re gau în urma înaintaşilor dih
strucţia propriu-zisă, asigură nat, ajuns la Teliuc în staţia ţiilor, a urmărit modul în care de bază s-au preocupat slab de a-
un control permanent şi o- unghiulară se decuplează. se desfăşoară, a mobilizat, prin ceastă problemă. giune în vedera selecţionării lor Brad fără nici un rost. Şi încă
perativ al funcţionării lui. Doar aici intervine mina o- agitatorii săi, pe muncitori la
Poate îi amintit în acest sens mului. Totuşi, datorită pan grăbirea lor. Aşa se face că tinsurile care există în sta pentru tabără. Se aştepta deci ceva: juniorii, deşi tineri, cu re
troliul de acţionare cu mo- tei precum şi vitezei de 2 multe echipe au reuşit să termi ţiunile noastre de maşini şi
lete compensatoare (cel mai metri pe secundă, efortul o- ne reparaţiile cu mai multe zi tractoare pot şi trebuie, să, fie un meci frumos, echilibrat, cu ale calităţi atletice au fost, de
modern sistem), instalaţia te mului e redus la minim. In le înainte de data stabilită. E- înlăturate cit mai degrabă. Or
lefonică şi de semnalizare op staţia de descărcare omul nu chipa condusă de mecanicul Ca- ganizaţiile de nartid şi conduce faze de fotbal spectaculoase. So- păşiţi de cele mai multe ori.
are altceva de făcut decît să rapeea loan a terminat, de exem rile S.M.T.-tirilor au datoria dé
Ctică şi acustică, posibilitatea mute:- dispozitivut-de decupla-: plu, reparatul batozelor cu 5 a se ocupa cu mai multă răs cbteala de acasă însă, nu s-a Apariţia în poartă a tânăru
re acolo unde doreşte să go zile înainte de data stabilită. De pundere de această orobleniă, de
opririi motorului de acţiona lească vagonetul. asemenea, echipa condusă de a lua cît mai repede asemenea potrivit cu cea... de pe teren. lui Holdă a dus şi mai mult la
re din trei puncte diferite, do tov. Olteanu Patriche a termi masuri care să asigure termi
tarea pilonilor supuşi mari e înseamnă acest nou Lipsa de răspundere în pro nat şi ea reparaţiile înainte de narea reparaţiilor la timp şi în Juniorii, deşi luaţi individual scăderea moralului echipei, a-
lor presiuni cu saboţi pe ro funicular ? Dată fiind blema reparaţiilor la S.M.T. 0- termen. bune conditiuni.
le, fapt ce asigură o viaţă construcţia metalică a pilo răştie este manifestată şi prin prezintă multe . calităţi, au cre- tunci cînd el n-a putut apăra
lungă cablului... nilor de susţinere a cablu faptul că tovarăşul GhîşerăU, di
rilor — economii de lem n; rectorul' '?fâţîun'iî'," s-a"gîfidit să aCpuţine faze de, a marca la mingi foarte uşoare. Ca să dăm
Mai important însă e fap dată fiind mecanizarea — u- plece în concediu tocmai acum
tul că acest funicular va u- şurarea muncii omului şi e- cînd trebuie luate măsuri pen poarta. aRărată' de Zamfir, au filmul meciului ar trebui să a-
şura foarte mult munca omu conomii de forţă de muncă ; tru pregătirea temeinică a cam
lui, cea fizica fiind aproape date fiind posibilităţile spo paniei de vară. dat numeroase pase imprecise rătăm numai celé cîteva acţiuni
total eliminată. Vagonetul rite de transport — mai mult
odată încărcat în siloz, se minereu furnalelor, deci mai creînd posibilitatea jucătorilor1 alé înaintaşilor selecţionaţi şi
cuplează la cablu, trece prin multă fontă. Şi mai înseam
staţia unghiulară (unde face nă ceva : traducerea în viaţă din Brad să înscrie nu mai pu apoi, cu lux de amănunte, pre
un unghi de 90 grade), a- a unuia din obiectivele stabi
lite de Conferinţa regională ţin de nouă goluri. siunea continuă a jucătorilor
de partid să intre în funeţi- '
une în acest an. • întâlnirea aceasta de fotbal a din Brad. Aşa că nu are rost
dat posibilitatea să se tragă să facem acest lucru. Vrem
A lichida întârzierea repara concluzia, încă odată, că junio mai mult să atragem atenţia co
ţiilor în S.M.T. Orăştie este un
lucru greu, dar trebuie făcut to rii noştri nu sînt pregătiţi aşa lectivelor sportive din regiune să
tuşi neapărat. Conducerea S.M.T.
trebuie să se gîndească la fap cum trebuie de către colectivele dea mai multă atenţie creşterii
tul că reparaţiile nu pot fi tă
răgănate pînă cînd începe tre- sportive din care fac parte. Cre şi formării juniorilor.
ierişul. In unele locuri, orzul a
şi început să se îngălbenească. dem că nici selecţionarea lor nu Credem că la slaba calitate'
Deci, peste puţin timp tractoa a fost făcută cu prea mult dis- a jocului a contribuit, într-o oa
rele şi secerătorile-legători vor cernărnînt. Este adevărat, că au . recare măsură şi starea proastă
trebui să plece în cîmp, iar ba avut în faţă un adversar puter a terenului. Ne referim la iar
tozele să fie scoase pe arii. Se nic care în ultimul timp a înre ba mare care a împiedicat con
înţelege că nereparate nu pot gistrat succese remarcabile în trolul balonului.
să plece din staţiune. Nu pot întâlnirile cu echipele de cate Iată formaţiile care atâ evolu7
pleca nici' dacă au fost repa goria G, dar nu acesta este mo at pe teren :
rate superficial, aşa cum s-a în tivul pentru care selecţionata
de juniori a suferit o înfrîngere Selecţionata de !umori a re
atît de categorică. Motivul prin giunii Hunedoara: Henţel (Hol
cipal este slaba 'pregătire a lor, da) Buzea, Wurm, Andrişoiu
scăzutul nivel moral şi de lup — Gross, Duna — Răsădeam!,
Olteanu, Mihăilă, Sîntion, Ciu-
tă. Fiecare- alerga pe teren mult, tnaş. Au mai fost folosiţi Mu-
ttsczrrórvcífttseanţe«’: dar fără folos însă pentrucă ma mătă şi Grejdan.
Gospodăria agricolă de stat unui trimestru calcularea preţului de cost pe joritatea mingilor pasate de ei Aurul Brad: Zamfir — Gris,1
din Mintia a obţinut anul acesta produs, pentru ca consiliul gos erau trimise jn picioarele adver Dianovschi, Petrescu — Ivan,
podăriei să-şi poată îndrepta a- sarului- sau undeva fără adre Dobîrcău (But) — Şlet, Petrean,
B i l a n ţ u limportante succese în îndeplini să. Există între ei jucă
rea sarcinilor puse în faţa gos tenţia înspre acele sectoare unde tori cu reale calităţi care me Rădiţă, Manea, Mîrzacu.
podăriilor agricole de stat de de a ctivita te in G. A , S, activitatea merge mai slab. . rită a fi. trimişi în tabără. Sînt V. ALBU.
hotărîrile partidului şi guvernu Intr-adevăr planul de măsuri
lui, O cotitură serioasă în acti elaborat prevede o serie de o- S F A T U R \...
vitatea gospodăriei s-a observat mai mare stabilitate a braţelor Ia un nivel agrotehnic înalt. La cita cîţiva indici cum ar îi pro biective care vor.duce !a înlătu
mai ales după crearea consiliu de muncă. In al doilea rînd au Şoimuş, brigada zootehnică a
lui gospodăriei. In analizele si fost organizate schimburi de ex reuşit să realizeze o creştere zil ducţia planificată şi preţui de rarea unor lipsuri semnalate.
tuaţiei economice a gospodăriei, perienţă prin care brigăzile frun nică în greutate la purcei de 350
consiliu! şi-a orientat mai mult taşe, muncitorii cu experienţă grame în loc de 280 grame cît cost. Printre altele, .se pune, un ac
atenţia înspre sectoarele în care intr-un anumit domeniu de acti prevede planul, obţinîndu-se şi
se manifestau lipsuri evidente, vitate şi-au expus metodele lor economii la furaje. In primul rînd aproape la toa cent serios pe îmbunătăţirea
care împiedicau dezvoltarea gos i.i muncă, succesele obţinute. te produsele nu a fost atins pla muncii cultural-educative şi a
podăriei, creşterea rentabilităţii Prin folosirea resurselor pro fonul de plan. La lapte de vacă, condiţiilor de viaţă ale muncito
ei. In primul rînd consiliul a a- In urma acestor măsuri, pre prii au fost executate anumite purcei şi pui de găină de exem rilor. Planul acesta mai prevede
cordat o deosebită atenţie pro cum şi a altora, gospodăria agri construcţii necesare, construcţii plu, pianul nu a fost îndeplinit de asemenea o scrie de măsuri
blemei asigurării locurilor de colă de stat din Mintia a obţi la a căror realizare s-au obţinut decît în proporţie de 75-85 la tehnico-o,rganizatorice menite să
producţie importante cu cadre nut unele succese grăitoare. In sută. Acelaşi lucru se poate vor ducă la creşterea producţiei a-
corespunzătoare, calificate. Ast sectorul avicol, de exemplu, pla .^!illllIIIIIIIIIIW bi şi despre preţul de cost al a- gricole şi zootehnice. Pentru rea
fel, în sectorul zootehnic, care nul Ia ouă pe primul trimestru numitor produse, în special la lizarea acestui plan e necesar
are o pondere mare în cadru! a! anului în curs a fost depăşit Pe teme lapte de vacă, porci la îngrăşat însă ca organizaţia de partid să
gospodăriei, a fost încadrat un cu 26.031 bucăţi iar în sectoruf de rentabilitate greutate vie şi altele, unde pla fie preocupată mai mult de ridi
inginer zootehnist, iar brigăzile porcin planul de livrări a fost nul preţului de cost a fost mult carea activităţii organizaţiilor de
legumicole cu maiştri corespun depăşit cu 4.262 kg. Succese în unele economii. La Mintia a fost depăşit. Lucrul acesta se dato- masă Ia nivelul sarcinilor ce
zători. In cadrul secţiei Deva a semnate, au fost obţinute şi în amenajată o maternitate pentru reşte în mare măsură furajării, stau în faţa gospodăriei. In spe
fost instalat mecanicul şef de ceea ce priveşte reducerea preţu scroafe şi un şopron pentru adă- unde pe lîngă risipă a existat cia! trebuie să sprijine şi să a-
secţie, precum şi un maistru pri lui de cost la unele produse. postirea vitelor pe tâmp de vară, tendinţa de folosire a celor rnai nalizeze activitatea comitetului
ceput. O altă latură spre care Astfel, la pui de o zi preţul de la Lăpuşnic un grajd pentru ti ‘de întreprindere, care nu a mun
şi-a îndreptat atenţia consiliul cost a fost redus cu 58 de bani, neret bovin, iar fa Deva, s-a scumpe furaje.
gospodăriei este aceea a cons jar la raţe, gîşte şi găini cu 1,60 construit o seră la care s-au fă cit întotdeauna la nivelul sarci
fătuirilor de producţie, a orga lei. De asemenea a fost redus cut economii de peste 15.000 lei,. Lipsurile semnalate, precum şi nilor, nu a contribuit încă în
nizării şi ţinerii lor cu regulari preţul de cost şi !a tineretul bo altele, au dus la faptul că gos măsura posibilităţilor fa organi
tate. Acestea s-au dovedit nu vin de fa. o lună fa 3 ani, la ti Lucrările agricole necesare cul podăria, nu a reuşit să se ridice zarea întrecerii socialiste şi la
odată a fi un mijloc important de neretul porcin etc. turilor au fost făcute anul. acesta încă Ia nivelul cerinţelor. Pen răspîndirea experienţei pozitive,
extindere a iniţiativelor valoroa Ia timp. Astfel a fost prăşită tru remedierea lor, consiliul gos în special a brigăzii de, Ia Şoi
se, de înlăturare a lipsurilor. fn ceea ce priveşte creşterea şi buchetată sfecla de zahăr, a podăriei, va trebui să ia unele muş şi a brigăzii legumicole.
productivităţii muncii, s-au obţi fost executată praşila l-a la car măsuri operative. In primul rînd
In preocupările consiliului un nut succese în special la grădi tofi şi porumb, iar fa ceapă a e necesar să fie intensificată în Dacă planul de măsuri va îi
loc important a revenit grijei fa na de legume din Lăpuşnic şi fost executată şi praşila II-a. trecerea socialistă — mijloc c- mereu în atenţia consiliului de.
ţă de om şi răspîndirii experien brigada zootehnică de la Şoimuş.. conducere, a organizaţiei de par-: Sfatul pe care-t dă elevilor profesoara Georgeta Matei din
ţei înaintate. In primul rînd s-a La grădina de legume de exem Realizările obţinute pînă în îicace de sporire a producţiei. Bretea Streiului, şi pe care-l scrie cu mina ei pe tablă, e un
asigurat o mai substanţială hra plu, cu acelaşi număr de munci prezent nu sînt însă pe măsura tid şi organizaţiilor de masă,, sfat bun. Inir-adevăr, elevii trebuie să aibă în permanenţă o
nă muncitorilor şi o cazare co posibilităţilor gospodăriei. In întrecerea socialistă va trebui el va deveni o realitate, iar rea ţinută corectă.' Dar ce păcat că sfatul acesta atît de bun este
tori s-a reuşit să se muncească să fie urmărită în permanenţă, însoţit de un- exemplu rău, întruchipat în ţinuta atît de incorec
iar iniţiativele născute în cadrul lizarea lui', va duce la îmbunătă tă a profesoarei.
ei extinse. Pentru aceasta e ne ţirea muncii gospodăriei şi în. Intrucît e vorba de sfaturi, ne permitem să dăm şi noi un
sfat profesoarei. Georgeta M atei: să nu uite niciodată că
cesar ca pe lîngă comitelui de ultimă instanţă Ia creşterea pro-!
întreprindere, şi serviciu! conta ducţiei şi reducerea preţului de'
respunzătoare, ceea ce a dus la o o suprafaţă sporită de legume, sprijinul acestei afirmaţii putem bilităţii să fie mai operativ în cost al produselor. exemplul personal e mai convingător decît o sută de sfaturi.