Page 37 - 1959-06

^<*5<onc.'ă íl
Hunrdoaj»-T)Çva

PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UN1Ţ1-VA! D ouă blocuri

WrSiisiiMrmi. în mai puţin de patru luni

0 Despre activitatea brigă­ Sarcina trasată de partid de eficace. Tot pentru grăbirea rit­
zilor ştiinţifice (pag. 2-a) ; a construi în acest an aparta­ mului lucrărilor, cit şi a reduce­
mente sub 40.000 lei ne-a făcut rii preţului de cost, am executat
• îmbunătăţirea calităţii pe noi toţi cei care lucrăm la încă de la început racordurile
blocurile de locuinţe, muncitorii, definitive pentru instalaţiile de
cărbunelui — preocupare de tehnicienii şi inginerii, să anali­ apă. Astfel am renunţat la in­
zăm şi să descoperim toate re­ stalaţiile provizorii, lucru ce ne-a
'seamă (pag. 3-a) ; sursele existente pentru traduce­ adus economii la preţul de cost.

8 Ce se ascunde în spatele
ştirilor publicate de guvernul
S.U.A. cu privire la şomaj

(pag. 4-a). rea în viaţă a directivelor date. O altă măsură în direcţia redu­
Pe şantierul de locuinţe din stra­ cerii preţului de cost a fost şi a-
A nul XI N r. 1391 Sîmbătă 13 iunie 1959 4 pagini 20 bani

Canalul da Aurel Vlaicu-Deva, problema ceea a centralizării executării se­

reducerii costului apartamentului mifabricatelor de coîraje şi a al­

In întîmpinarea ne-a preocupat tor lucrări, înlo­

mult. Acest lucru cuind fierăstrăul

a dus şi la re- ^C iR îl!§»lD ^/% IF K îE manual cu circu-
zultalc concrete.
p E $ A N 1 T I I E R larele. In acest

zilei de 2 3 A u g u s t Astfel noi am a- r fel s-au executat

juns ia o serie coîraje cu o u-

de soluţii tehnice şi am luat mă­ ti Uzare de 3 ori mărită iaţă de

suri, începînd de la organizarea cele obişnuite, ieftine şi în timp

LA AN1NOASA şantierului şi pînă la construc­ scurt.

Sfîrşit de d ecad ă ţia propriu-zisă, care ne permit Printre măsurile luate pe a-

să construim mai repede şi mai cest şantier sînt şi cele privind

Alunea însufleţită din prima Ion David, Aurel Grîs’tea, Con­ ieftin. eliminarea străpungerilor de

decadă a lunii iunie a făcut ca stantin Gordocel, Vasile Mănăllă Bunăoară, noi am luat din planşee prin spargeri, lăsîndu-
timp legătură cu proiectantul se goluri pentru trecerea tuburi­
în această perioadă harnicii mi­ şi alţii, din acest sector, au ev pentru a cunoaşte dinainte sis­ lor de scurgere şi a ţevilor de
temele de construcţii adoptate .In presiune, montarea tuburilor
neri ai Aninoasei să ocupe un tras în aceeaşi perioadă între felul acesta am putut întocmi pentru instalaţia electrică în
masa betonului, atacarea lucră­
Ioc fruntaş în întrecerea ce se 213—302 tone de cărbune in a- la timp proiectul de organizare rilor de amenajare exterioară în
faza IlI-a. paralel cu lucrările de bază şi
desfăşoară între colectivele mi­ fara planului. multe altele.
Pentru grăbirea termenului de
niere din Valea Jiului. Acest Deosebit de frumoase sînt şi execuţie şi folosirea la maximum Aplicarea în practică a tuturor
a utilajelor de pe şantier, am măsurilor preconizate de noi ne
drept îl dă procentajul de 105,2 realizările înscrise de minerii vor da posibilitatea să construim
trecut Ia organizarea lucrului ieftin, bine şi repede. Astfel, în
Ia sută înscris la realizarea pla­ sectorului IV, care în prima de­ după metoda în lanţ, cu flux teh­ urma măsurilor luate vom putea
nologic pe două linii. Metoda raporta că angajamentul luat în
nului. cadă a lunii curente, şi-au depă­ s-a dovedit practic a fi foarte

La această frumoasă realizare şit sarcinile de plan cu 12,1 pro­

şi-au adus din plin contribuţia cente. La acest succes au con­ La Industria ceramică Baru

minerii celui mai mare sector al tribuit din plin brigăzile condu­ Mare, în curind se va pune

exploatării — sectorul I — ca­ se de Nicolae lordăchescu, losif funcţiune o nouă presă hidraulică

re în decurs de numai 9 zile an David, Rem.us Moisiu, GHeorghe importată din R. P. Ungară, cu

extras în afara sarcinilor de plan Codrea şi alţii. LUCIA LICIU o putere de presare de 1.000 tone. cinstea zilei de 23 August, de a
Odată cu acest lucru, calitalea
803 tone de cărbune. Tinerii mi­ corespondentă produselor refractare se va îmbu­ da în folosinţă în mai puţin de

neri din brigăzile conduse de patru luni două blocuri a 6 a-
partamente, din cvartalul de 12,
Aplicînd iniţiativa brigăzii lui Tucaciuc nătăţi simţitor, putîndu-se totodată central a fost săpat
executa cărămizi refractare supe­ va fi îndeplinit.

rioare pentru oţelărir, care pînă în ing. AUREL DUMITRU
şeful şantierului Aurel Vlaicu
Minerii ele la Petrila au în­ Munteanu. Ea a extras în prima prezent se importau.
Deva
cheiat prima decadă a lunii iu­ decadă a lunii iunie, cu 73 tone IM CLIŞEU: Ing. Ştefan
-O —
nie cu o mare cantitate de căr­ de cărbune mai mult decît pre­ Tiirok şi mecanicul .Mihai lierber- Emisiunea locală a stafiei încă de dimineaţă străzile co­ ca şi cum doar atit ar fi aş­
bune extrasă în afara sarcinilor vedea planul. ger, studiind schiţa presei. teptat, pornesc ascultătoare pe Consfătuire
de plan la zi. In fruntea între­ de radioficare din Teiuş de-a- manei s-au animat. Colectiviş- canalul săpat de oameni.
de producţie rodnică
cerii socialiste ce se desfăşoa­ bia se sfîrşise. In cuvinte calde ^ muncitori de la C.F.R. şi Spre amiază, deputata Vic­
ră intre sectoarele exploatării, se -to--r-i-a —Hru—şcă,- •i-n<=g.i—neră agrono- Nu de mult a avut loc la ate­
Toi mai muîi cocs furnalelor sii entuziaste, crainicul chemase cooperatori din Teiuş au pornit mâ a sfatului, popular cornu­ lierul de montaj din cadrul uzi­
pe locuitori să facă încă un e- o . ...... , nei „Victoria“-Gălan o consfătu­
fort pentru terminarea canatu- să^ 1 aducă contribuţia lor la ire de producţie în care s-au a-
află colectivul sectorului IV, ca­ nalizat realizările obţinute în
re a extras în perioada aminti­ Pentru a ’da viaţă angajamen- vedeşte că angajamentul va ii lui centrat din sistemul de de- săparea ultimilor metri din ca- nat -Teiuş notează în carnetul luna mai. S-a arătat cu acest
tă 1.243 tone de cărbune peste tutui reînnoit de a trimite turna- realizat. Printre cei mai buni naiul central. Cel mai indepăr- ei numărul oamenilor şi al tne- prilej că planul global de pro­
ducţie a fost îndeplinit în pro­
plan. lelor pînă la siîrşitul anului încă s-au dovedit a fi cocsarii din secare proiectat penii u amelio- ^ punci ţucru era cel al trilor. La total se adună cea porţie de 106 la sută.
Aplicînd iniţiativa minerilor 50.000 tone cocs peste plan, schimburile conduse de ing. Ioan
muncitorii, tehnicienii şi ingine- Căbuţă şi maistrul Ştefan Stă­ rarea unui teren de 350 ha. colectiviştilor. Ei trebuiau să mai frumoasă cifră obţinută Totodată s-au scos în eviden­
de la Aninoasa, brigăzile aces­ rii care deservesc cele două ba­ ron. ţă o seamă de lipsuri care au
tui sector au obţinut realizări terii de cocs ale Uzinei cocso- situat pe porţiunea inundabilă facă legătura la căpătui celor vreodată la Teiuş: peste 1.000 frînat munca colectivului. Spre
însemnate. Aşa, de pildă, bri­ chimice de la Hunedoara şi-au Folosind raţional benzile fa­ exemplu, întrecerea socialistă n-a
intensificat eforturile. bricii, aglomeratoriştii hunedo- de ta marginea comunei. Hei km. de canal cu hotarul de oameni au participat la fost suficient îndrumată şi urmă­
gada condusă de minerul Aurel reni au trimis şi ei furnalelor, în rită, au lipsit unele materiale.
Cepălău, care s-a angajat să-şi Drept urmare, în prima deca­ aceeaşi perioadă, cu peste 1.000 Primii care au trecut 'ta ac- comunei Mihalţ, dincolo de munca voluntară pentru săpa­
depăşească zilnic norma cu 0,5 dă a lunii curente au fost. _pro-, tone minereu aglomerat mai mult cantonul de pe şoseaua Bla- In urma discuţiilor purtate,
tone pe post, a extras peste plan duse cu 2.187 tone cocs metalur­ decît prevedeau sarcinile de plan. ţiu ne au fost deputaţii. Se in­ jului. rea celor 3.100 tn. canal. S-au s-a întocmit un plan de măsuri.
in prima decadă 137 tone de gic mai mult decît prevedeau excavat 3.200 m.c. de pămint
cărbune, iar cea condusă de sarcinile de plan. Acest lucru do- serase de-a binelea cind depu­ Ajunşi la locul de muncă efecitiîndu-se pentru aceasta IOSIF CRAŞCA
taţii Cornel Fostoc, Adrian insă, unii ezitară. Apa se'stiîn-¦ circa 6.500 ore. corespondent
Francisc Barla, cu un angaja- ---------------------------- Pădurean. lacob Crişan, Mim^ m d e loCmandalul central a fost săpat.
ment de 0,8 tone pe post, a rea­ im :
Picoş, Martin Eghedir Nicolae ^ tence Urmează acum săparea cana­

Trijan şi lacob Lazăr, au por- ^ 0 a r, 0. turilor secundare. Încă 2.000
m. săpaţi şi harnicii cetăţeni
lizat în aceeaşi perioadă un plus Hofărsrea laminafoHfor !prinde viafă nit prin circumscripţ,iile... lo.r, cu colectivi-ştii au venit ai Teiusului vor putea raporta
spre a discuta cu alegatorii şi comuniştii Gavritâ Borza, partidului că sarcina a fost
de 138 tone. Cu peste 100 tone
despre acţiunea ce trebuia să Martin Molnar, Martin Eghed, îndeplinită,
de cărbune şi-au depăşit pla­ Colectivul laminorului de 800 curente, angajamentul e pe cale
nul in prima decadă şi brigăzile mm. de la Hunedoara s-a an­ să fie îndeplinit. Pînă în ziua aibă loc a doua zi. Fiecare era Mate Adalbert, lacob Trîmbi- GH. STOICOVICI
conduse de Rudolf Nichelschi şi gajat să lamineze peste plan de 11 iunie procentul de reali­
Mihai Islai. pînă la sfîrşitul anului, 8.000 conştient de faptul că numai ta? U Porro losif. Văzîtid ezi-
zare a angajamentului era de
ritmul accelerat de săpare a tarea oamenilor, ei pătrund

Nu de mult, in cadrul secto­ tone oţel. Date fiind realizările 94,36 la sută. canalului poate asigura suc- primii în apa rece şi încep lu-
rului a luat fiinţă o nouă briga­ din lunile precedente, precum şi Colectivul de lamînatori este
cesul acţiunii întreprinse — în- cr,Jt îndemnîndu-se la întrece- întreţinerea culturilor
dă — o brigadă utemistâ — . cele 877 tone laminate peste ferm iiotărît să-şi realizeze an­ Ş deplinirea angajamentului de a re- Lopeţile ies de sub apă pli-
condusă de minerul Constantin • plan în prima decadă a lunii gajamentul în cursul acestei
, termina lucrarea în cinstea zi- ne clL nămol şi papură. După în atenfia organizaţiilor de partid
-BS* luni. \ lei de 23 August. Altfel, ploile ei, unul cîte unul şi ceilalţi ce-
> ameninţau inundarea locurilor tâţeni pătrund In apă hotărîţi din G.A.C.
—0 —

Produse noi de muncă, împiedicînd lucră- dea gata înainte de amiază Organizaţia de bază din termine praşila a Il-a la supra­
tn industria locală rge cei 60 de metri de canal re- G.A.C. „24 Ianuarie“ din Ber- feţele însămînţate cu cartofi tim­
thelot, într-o şedinţă la ca­ purii.
La chemarea deputaţilor au partizat lor. re au participat şi membrii
consiliului de conducere al gos­ *
In uifimul timp Ia întreprinderea de răspuns toţi cei invitaţi de a Nimeni nu a 'dat înapoi. Lu- podăriei, a stabilit să fie folosite
industrie locală „1. C. Frimu'' din 0- la lucrările de întreţinerea cultu­ Luînd în discuţie aceeaşi pro­
răştie s-au pus în fabricaţie sau sînt participa la săparea ultimilor îndu-şi locurile in primire, rilor toate prăsitoarele de care blemă, comuniştii din G. A. C.
în studiu noi produse. dispune gospodăria. De aseme­ „23 August“ Tuştea au stabilit,
metri din canalul central de colectiviştii din G.A.C. „30 De- nea, pentru ca fiecare colectivist la rîndul lor, măsuri pentru gră­
De curînd, tov. ing. Mihai Grancea să fie direct cointeresat în re­ birea ritmului lucrărilor de în­
Tinărul comunist şi maistru) mecanic Alexandru Scurtu desecare. cembrie“ din Teiuş pornesc să cuperarea timpului pierdut din treţinere la culturile prăşitoare.
Nicolae Grigore lu­ au terminat proiectele, documentaţiile cauza ploilor, suprafeţele culti­ Pentru a fi terminat prăşitul în
crează ca sudor pe necesare producerii unor pompe cen­ . facă loc apei. Şi, după citeva vate cu porumb, cartofi şi alte cel mai scurt timp, întreaga su­
şantierul nr. 2 Că­ trifugale de 4 ţoii pentru stropirea U ltim ii m e tri ore iucru goar> frunzele de culturi prăşitoare au fost repar­ prafaţă însănrînţată cu porumb
lări, aparţinând grădinilor de legume şi zarzavaturi. tizate pe fiecare colectivist în şi cartofi a fost repartizată ce­
I.C.S. Hunedoara. Pompa va avea o capacitate de Duminică. Ploaia a prege- papură încep să plutească pe parte. La îndemnul comuniştilor lor 4 brigăzi ale gospodăriei. In
Organizîndu-şi bine ţ tal să se reverse. Cerul înseni- apa tulbure ce pornise să se din G.A.C. şi, proîitînd de tim­ felul acesta munca pentru prăr
munca a reuşit 1.500 — 1.800 litri pe secundă. Im­ pul favorabil, în ziua următoare
să-şi depăşească portant este faptul că pompa poate nat prevestea o zi frumoasă, scurgă pe noul drum. Apele, colectiviştii din G.A.C. Berthe- şit s-a intensificat, colectiviştii
norma de lucru pL fi folosită şi pentru grădini mici prin lot au ieşit cu prăşitoarele şi au participînd în masă la această lu­
tiuia mai cu 47 la strangulare» aspiraţiei. Primele 4 LA GHELAR pregătit o suprafaţă de aproape
sută. 10 ha., care, în zilele următoare, crare. Ca urmare a acestui fapt,
pompe centrifugale au şi intrat in S-a dat în exploatare a fost prăşită. Măsurile luate au
IN CLIŞEU: To­ procesul de fabricaţie. o nouă linie electrică făcut ca numai în cîteva zile, în timp scurt au fo st, prăşite 4
varăşul Grigore la peste 35 ha. cu porumb să fie
locul de muncă. Tot la „I. C. Frimu“ — Orăştie un prăşite şi în acelaşi timp să se ha. porumb şi s-a terminat pră­

colectiv tehnic se ocupă în prezent cu Joi, 11 iunie a.c., electricienii De asemenea, noua linie e- şitul cartofilor.
lectrică va permite, într-un vii­
începerea producţiei în cadrul sta­ de la mina Ghelar au racordat tor apropiat, electrificarea unor SIDONIA RUSAM
localităţi rurale printre care A-
ţiei de prefabricate din beton a unor la staţia de transformare a mi­ lun, Ruda şi Bunila. FĂRCAŞ1U PETRU

silozuri pentru murat nutreţ. Silozurile nei o linie electrică de înaltă corespondenţi

vor fi făcute pe sistemul bateriilor tensiune. .;

fiind uşor de manevrai şi ieftine. Noua linie electrică, construită

de trustul electro-montaj din

C © © p © ra tiw a m e ş te ş u g ă r e a s c ă „ C p iş a n “ d ip U ra ş i Sibiu, este racordată la sistemul

energetic naţional prin transfor­

a p r im it d ra p e lu l d e fru n ta ş ă p e re g iu n e matorul de 800 Kv.A şi 35/15 Kv.

De curind, a avut toc festivitatea decernării fost îndeplinit in proporţie de 113 la sută, la din cadrul staţiei de transforma­

drapelului roşu de cooperativă fruntaşă pe re­ bunuri de larg consum în proporţie de 135 la re de la mina Ghelar.
giunea Hunedoara, cooperativei „Crişan" din
Brad. Acest drapel' a fost primit în urma fru­ sută, la livrări către comerţul socialist în pro­ Odată cu darea în exploatare
moaselor realizări obţinute de membrii coope­ a acestei linii electrice, motoare­
ratori in anul trecut. Au fost prezenţi membri porţie de 101 la sută etc. Un rol deosebit in le de acţionare a compresoare- DEVA
ai cooperativei „Crişan" din Brad, preşedinţii lor şi funicularului de la Vadul
cooperativelor meşteşugăreşti din întreaga regiu­ obţinerea acestor succese l-a avui întrecerea so­ Dobrii —» motoare cu explozie, Piaţa
ne, precum şi delegaţi ai organelor locale, in­ care folosesc drept combustibil Unirii
vitaţi etc. cialistă bine organizată şi inovaţiile realizate

Analizînd realizările de pînă acum ale coope- de Gheorghe Iga, Constantin Corinda, losif Far-
\ valorilor din Brad, s-a constatat că aceştia s-au
caş şi Ioan Benea, în urma cărora, productivi­
situat în fruntea celor 17 cooperative meşteşu­
găreşti din regiune la o distanţă de 5 puncte tatea muncii a .crescut ca 50 la sută,, şi s-au
faţă de cooperativa „Drum nou“ din Hunedoara
şi la 10 puncte faţă de cooperativa „Progresul" realizat economii importante. .. •. gazul sărac (un gaz ce ia naş­
din. Alba Jtilia.
Cu ocazia decernării drapelului, tov. T. Călă-
Cu această ocazie s-a arătat că la cooperativa
„Crişan" din Brad, planul producţiei globale a mar, Elisabeta Clej, Petru Roşea şi alţii, au pri­ tere din mangal) — sînt înlo­

mit insigne de fruntaş în cooperaţia meşteşu­ cuite cu motoare electrice. Prin

gărească. Au fost luminate de asemenea nouă aceasta se vor obţine însemnate

diplome de onoare, fruntaşilor în întrecerea so­

cialistă. economii, avîndu-se în vedere

PETRU MOISIUC faptul că mangalul osie un pro­

VAS1LE GHiMDOVEAMU

corespondenţi dus scump.