Page 38 - 1959-06
P. 38
Pag. 2 'DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 1391
'V IN PRE m m mm’ m m m m La căminul cultural Din activitatea
din comuna Basarabi, re comitetelor
vă)ămîntului de partid la ora: giunea Constanţa, se des de temei
făşoară o vie activitate.
Zilele acestea, în majoritatea Acum, în cercul de studiere a S-au evidenţiat mai ales, de la Sprijină unităţile I
întreprinderilor şi instituţiilor, Istoriei P.M.R. şi la cursul se cercul de studiere a Istoriei Aproape săptăminal sanitare 1
organizaţiile de partid fac ulti ral se ţin ultimele convorbiri P.M.R. cursanţii Hemen Fran- formaţiuniie culturale — 'l
mele pregătiri în vederea înche recapitulative urmînd ca între cisc, mecanic de linie ia secţia brigada artistică de aL
ierii anului şcolar. Sub îndruma 20 şi 25 iunie să se organizeze înnobilare, Miclea Paraschiva, taţie, corul şi formaţtitnea Din cele 221 de comitete de 1
rea lor sînt organizate ultimele convorbirile de încheiere. Atî1 Gh. Burdula şi Pascu Buic, mun 'de teatru — dau specia-
convorbiri recapitulative şi con cursanţii cît şi propagandiştii citori blănari care tot timpul se 'cole In faţa ţăranilor sprijin înfiinţate pe lîngă unită
sultaţii urmînd ca pînă Ia data Mircea Stîngă şi Petru Udrea menţin fruntaşi ai întrecerii, de- muncitori din comună.
ch 30 iunie să aibă loc convor manifestă multă preocupare faţă păşindu-şi în fiecare lună sarci ţile sanitare şi de copii din re 1
birile de încheiere. Redăm mai de desfăşurarea la un nivel nile de plan cu 5-15 la sută, pre In cadrul căminului
jos cîteva aspecte care oglindesc înalt a acestor convorbiri. cum şi muncitorii Augustin Mi- funcţionează şi o biblio giune au fost reorganizate şi
preocuparea organizaţiilor de cu, Rafiia Vesa, Traian Dănciu- tecă care are peste 5JD00
pârtie! faţă de încheierea anului La Fabrica „Vidra (( lescu, Hemen Lucreţia, Elena de volume si e frecven instruite pînă în prezent un nu 1
şcolar. Poenar şi Maria Eleneş care stu tată zilnic de numeroşi măr de 167 comitete. S-a obţi 1
Anul acesta funcţionează trei diază Statutul P.M.R. ţărani mănători romini 1
La fabrica „11 iunie" cercuri de învăţămînt de partid; şi tătari din comună. nut astfel o îmbunătăţire sub 1
un cerc de studiere a Statutului In prezent la cercul de studie stanţială a activităţii lor. Mem î
In acest an şcolar, organizaţia P.At.R., unul de studiere a Isto re a Istoriei P.M.R. şi la cel IN FOTO: Un grup brele acestor comitete fac a- 1
de bază de la fabrica de cheres riei P.M.R. şi un cerc de econo în care se studiază Statutul de tineri romini şi tă
tea „11 iunie“ din Orăştie (se mie concretă. In aceste forme de P.M.R. se desfăşoară convorbi tari din comună la bi cum muncă voluntară, supra 1
cretar Ştefan Proşenic) a acor învăţămînt au fost cuprinşi şi rile recapitulative urmînd ca la blioteca ' căminului cultu I
dat o deosebită atenţie cuprin studiază toţi membrii şi candi data de 24 iunie să aibă loc ral. veghează alimentaţia bolnavi 1
derii în învăţămîntul de partid daţii de partid, numeroşi tova convorbirile de încheiere. lor, organizează lecturi ale ma 1
a tuturor membrilor şi candidaţi răşi din activul fără de partid,
lor de partid. La cercul de stu cadrele de bază din întreprinde Trebuie amintit însă că lucru terialelor educativ-sanrtare etc. I
diere a Istoriei P. M. R. şi la re (ingineri, tehnicieni, maiştri rile nu stau prea bine Ia cercul 1
cursul seral anul II au fost în şi muncitori fruntaşi). de economie concretă. La aceas aovarse - Comitetul de sprijin de pe 1
scrişi 35 tovarăşi, membri şi tă formă de învăţămînt s-a ră Ungă spitalul de copii din Pe 3
candidaţi de partid, precum şj Dovedind o preocupare seri mas în urmă cu programul. Sta Realizarea angajamentelor luate întrecere - troşani de exemplu, a confec 1
tovarăşi din activul fără de par oasă faţă de buna desfăşurare a rea de fapt este cunoscută de că în atenţia organizaţiei de partid din 0, A. C. ţionat prin muncă voluntară un 1
tid. Bilanţul activităţii acestor învăţămîntului de partid, organi tre organizaţia de bază şi ca a-
cercuri şi cursuri arată că în a- zaţia de bază a urmărit îndea tare, se impune să se ia măsu rînd de lenjerie pentru copii, in )
cest an în învăţămîntul de par proape felul cum îşi desfăşoară rile cuvenite astfel îneît în cel ultimul timp, comitetele de spri 1
tid s-au obţinut realizări însem activitatea fiecare cerc de învă mai scurt timp să se ajungă cu jin de pe lîngă unităţile sani 1
nate; a crescut interesul cursan ţămînt, felul cum participă pro lecţiile la zi. tare şi de copii din raionul Pe 1
ţilor pentru studierea marxism- pagandiştii la pregătirea ce se
leninismului, a sporit preocupa face la cabinetul de partid şi mai La fabrica L A, R. T. SEBEŞ (de la subre'dăcţiă turilor s-au reliefat eforturile bovine, cîte s-au prevăzut in troşani au efectuat 3.600 ore J
rea organizaţiei de partid pentru ales felul cum frecventează şi noastră voluntară) — Organi depuse de brigadierii Nicolae plan pentru acest an, gospodă
conducerea învăţămîntului de cum îşi însuşesc cursanţii pro Şi la fabrica I.A.R.T. din ora zaţia de bază P.M.R. dim G.A.C. Neagu, membru de partid şi ria posedă deja 54 bovine din muncă voluntară antrenînd un 1
partid, pentru educarea partinică, blemele discutate în şedinţele de şul Deva au funcţionat anul a- Boz a analizat recent într-o a- Ioan Cotîrlea, candidat de par care 20 vaci cu lapte. Şi numă număr de peste 1.000 de parti T
marxist-leninistă a membrilor şl curs. Ca urmare a acestui fapt, cesta trei forme de învăţăm înt: dunare generală felul cum se tid. S-a arătat că majoritatea rul porcinelor — prevăzut în cipante.
candidaţilor de partid, şi, ca ur a măsurilor luate ori de cîte ori un cerc de studiere a Statutu realizează angajamentele luate comuniştilor din G.A.C., cum plan — a tost depăşit cu 29 ca 1
mare, cursanţii au contribuit mai s-au manifestat unele lipsuri, în lui P.M.R., un cerc de studiere de către colectivişti în întrece sînt Ilie Aluaş, membru de pete. . Iti timp ce părinţii 1
activ la îndeplinirea sarcinilor văţămîntul de partid s-a desfă a Istoriei P.C.U.S. şi un cerc de rea socialistă dintre gospodăriile partid, Nioolae Igna, candidat muncesc 1
politice şi economice trasate de şurat la un nivel mult mai ridi economie concretă. colective. Din analiza făcută a de partid şi alţii, s-au situat Dar, faţă de indicaţiile Con 1
partid. cat decît în anii trecuţi. Propa reieşit că la G.A.C. Boz se a- printre colectiviştii fruntaşi la sfătuirii de la Constanţa şi de Pînă în prezent, în satele re 1
gandiştii au organizat convorbiri Pînă în prezent a fost studiat cordă atenţia cuvenită întreţine prăşitul culturilor. Comuniştii angajamentele luate în întrece giunii noastre au fost amena )
Din rînduî cursanţilor s-au ri mai interesante şi atractive, iar întregul material prevăzut în rii culturilor. Aici s-a aplicat au antrenat la lucru pe toţi cei re, numărul animalelor gospo jate şi deschise sub îndrumarea )
dicat oameni de nădejde, frun frecvenţa la toate cercurile, în programul cercurilor de studiere prăşită Il-a pe cele 6 ha. cul lalţi colectivişti, atît prin exem dăriei la suta de hectare este comitetelor de femei un număr )
taşi în producţie cum sînt gate- tot timpul anului, a fost de peste a Statutului P.M.R. şi a celui tivate cu sfeclă de zahăr şi 10 plul lor personal cît şi prin încă' nesatisfăcător. Adunarea de 40 grădiniţe sezoniere. In )
ristul Dumitru Domuţa, muncito 90 la sută. Cursanţii, bine pre de studiere a istoriei P.C.U.S. ha. cu sfeclă furajeră. De ase munca politică desfăşurată. In generală a organizaţiei de bază timp ce părinţii lor muncesc la i
rul Vasile Rusu, maistrul Grigo- gătiţi, au participat activ Ia dez La aceste cercuri au fost organi menea, s-au prăşit pentru prima munca politică pentru mobili a făcut preţioase propuneri con cîmp, copiii sătenilor primesc în i
re Chişu şi mulţi alţii care lună zate şi convorbirile recapitulati dată toate cele 16 ha. cu floa- zarea colectiviştilor la lu siliului de conducere al G.A.C. )
de lună îşi depăşesc sarcinile de baterea problemelor puse în dis ve, iar peste cîteva zile vor fi or rea-soarelui, 15 ha. cu cartofi. cru, comuniştii au fost spriji pentru ca numărul de animale
plan cu 10-20 fa sută. ganizate convorbirile de înche 12 ha. cu tutun şi 2 ha. cu di niţi şi de către unii colectivişti să crească şi mai mult în acest aceste grădiniţe sezoniere o în
cuţie de către propagandişti. iere. ferite legume şi zarzavaturi. fără de partid, fruntaşi în mun
că, cum sînt Vasile Neagu, an, contorm indicaţiilor Con grijire deosebită.
S-a terminat şi sapa mare la Maria Schuster,. Dumitru Mar-
cu, Elisabeta Neagu, Matei sfătuirii de la Constanţa. Grădiniţa sezonieră din co
vie. Haupkorn ‘şi alţii. muna Apoldu de Siis, de pildă,
Numeroşi membri şi candidaţi asigură zilnic hrana caldă pen
Cu multă rîvnă au muncit co Analizînd felul în care sînt de partid din organizaţia de tru 60 de copii. De asemenea,
duse la îndeplinire angajamen
lectiviştii din Boz şi la prăşitu! tele referitoare la dezvoltarea bază a G.A.C. Boz s-au anga grădiniţa sezonieră din comu
septetului .din G.A.C., organiza na Apoldu de Jos asigură zil
porumbului. Aşa s-a reuşit ca ţia de partid a constatat că jat cu acest prilej să munceas
faţă de planul de producţie s-au nic masa pentru un număr de
această lucrare să fie efectuată că cu şi mai mult elan pentru
obţinut unele succese. Astfel a t 7.ft de copii.
pînă în prezent pe aproape toa reieşit în adunare că faţă de 46 înfăptuirea angajamentelor lu
Pentru buna
tă suprafaţa de 108 ha. semăna ate în întrecerea socialistă, pen funcţionare
a şcolilor
tă cu porumb. tru întărirea şi dezvoltarea gos
Pe Ungă şcolile din regiunea
in munca de întreţinere a cul podăriei lor colective. noastră funcţionează sub îndru
marea comitetelor de femei un
TRAIAN TOMUŢA număr de 460 comitete de pă
rinţi. in ultimul timp la toate
Organizaţia de bază făcut studiile în U.R.S.S., e mirea ca membri şi candidaţi şcolile s-au ţinut instructaje cu
aceste comitete şi consfătuiri pe
de Ia laminorul bluming fruntaş în muncă şi îşi aduce de partid a celor mai înaintaţi ZII©i diferite teme.
un aport însemnat la înfăptu muncitori, fruntaşi în produc-
S-a vorbit astfel despre legă
De curînd organizaţia de irea sarcinilor de plan. Ghiura ’ţie. tura între şcoală şi familie, re
gimul de zi al elevilor, educaţia
bază de la laminorul bluming Alexandru, — manevrant, llea De la începutul anului şi 0 Teatrul de Stat din Oraşul medie ,!Bolnavul închipuit“ de rinţa de la Geneva în faza ac- comunistă a copiilor etc. l.a
Sta lin prezintă marţi, 16 iunie, Moliere. tuajă“. discutarea broşurii „Despre a'e-
al Combinatului siderurgic Hu Ioan, — inginer, Mitic Paul, pînă acum organizaţia de bază a.c., pe scena clubului minier din gerea profesiunii", de pildă, Ia
Ghelar, două spectacole cu co ® La Hunedoara, în cadrul 0 In cadrul joii de tineret ce Petroşani au participat un nu
nedoara, a primit un număr — strungar, toţi sînt fruntaşi de aici a primit un număr de media „Partea Leului“ de C. „Zilelor culturii şi artei bielo a avut loc în ziua de 11 iunie măr de 1.500 de femei. In a-
Teodoru. ruse“ a avut loc prezentarea fes la clubul cooperativei „Jiul" Pe celaşi timp broşura a fost pre
de 4 membri de partid şi un în producţie şi contribuie activ 9 membri şi 12 candidaţi de tivă a filmului „Frunze roşii“, o troşani, s-a organizat o seară lucrată în toate unităţile şco
* După ce a prezentat cîte producţie a studioului „Bieloruş de poezii bieloruse. lare din raion, precum şi în
candidat. Împreună cu aceştia prin munca lor la realizarea partid. Printre cei primiţi de va spectacole care s-au bucurat iilnT‘. Despre arta şi cultura bie 50 de cercuri de citit.
de o caldă apreciere din partea lorusă a vorbit tov. C. Militaru, ° La cinematograful „Alexan
numărul celor care au intrat, planului de producţie. Fruntaş curînd ca membri de partid publicului hunedorean, echipa responsabilul cinematografului Realizări asemănătoare s-au
de teatru a clubului „Alexandru nou din Hunedoara. dru Sahia“ din Petroşani a fost obţinut şi în raioanele Sebeş.
de. la începutul anului şi pînă în producţie este şi Radu A- se află tov. Iosif Radu, elec Sahia“ din cadrul C.S. Hunedoa Brad, Aibă şi Orăştie unde co
ra. întreprinde un turneu în lo ° Duminică, un grup de 80 prezentată o conferinţă despre mitetele de femei âu depus o
acum, în rîndurile membrilor dam, şef de echipă la ajustaj, trician, Codreahu Gheorghe, conferenţiari din cadrul filialei susţinută activitate de organi
calităţile învecinate. In cadrul a- regionale şi a subfilialelor raio R.S.S. Bielorusă. A conferenţiat zare şl mobilizare.
şi al candidaţilor de partid se care a fost primit în rindurile ¦prim-colectorist, Miron Gheor
cestui turneu, ea va prezenta în nale S.R.S.C. vor prezenta în tov. Ghenic Rudolf. După con / «— » «— f u - / * . f . . , , .
ridică la 20. Cei care au fost candidaţilor de partid. ghe, operator la încălzire.
zilele de sîmbătă şi duminică, pe satele regiunii Hunedoara mai ferinţă a urm at'un film.
primiţi membri şi candidaţi de O rganisafia de bază Printre cei primiţi în rindurile scena clubului minier din Ghelar, multe conferinţe. Una din teme
partid sînt oameni de nădej candidaţilor de partid se nu le conferinţelor va fi s „Confe- ° Ieri la Petroşani a avut loc
trei spectacole cu cunoscuta co-
de, luptători înflăcăraţi pentru d e ia b a te riile d e c o c s mără tovarăşii Popa Constan prezentarea festivă a filmului
înfăptuirea politicii partidului Organizaţia de bază de la tin, lăcătuş mecanic, Beghezi „Mikolka cel viteaz“, o produc
şi guvernului. Itiliu, lăcătuş, Belain Alexan ţie a studioului „Bielorusfilm“.
bateriile de cocs ale uzinei dru, cocsar, Rabonţa Victor,
Aşa, de exemplu, noul mem cocsochimice de la Combina mecanic pe locomotiva electri
bru de partid Szanto Gavrilă tul siderurgic Hunedoara îşi că, Marinaş Ştefan, lăcătuş
este inginer economist care a consolidează rindurile prin pri- si alţii.
Penfru ridicarea continuă a activităţii cultural-ştiinfifics la safe resaţi să cunoască unele aspecte ale le dau, membrii brigăzilor să se folo se lege de mase şl să răspundă sco muncitori, care s-au antrenat la în
situaţiei internaţionale, realizări ale sească de materiale intuitive, planşe, pului pentru care au fost create. trebări, discuţii concrete, manifeslîiidii-şi
Lichidarea înapoierii cultural-ştiinţifi- BALAZS RUDOLF Una din aceste forme de activitate, Uniunii Sovietice şi ţărilor de democra cărţi, experienţe cu instrumente şi ma dorinţa de a se mai întîlni cu mem
ce, a misticismului şi ignoranţei, a şeful secţiei propagandă şi agitaţie ,care contribuie la răspîndirea ştiinţei ţie populară în diferile domenii de teriale de laborator, atunci cînd e vor ? brii brigăzii ştiinţifice.
analfabetismului şi a mizeriei sociale a Comitetului regional de partid ¦şi culturii la sate şi a învăţăturii noi activitate. Deosebit de importante sînt ba de diferite fenomene fizice din na
lăsate satelor noastre de către regimul despre natură şi societate, o constituie pentru ţăranii muncitori şi alte aspec tură, lntîinirile durează 2—3 ore şi se Brigăzile ştiinţifice din regiunea Activitalea brigăzii s-a încheiat sea
burghezo-moşieresc constituie una din deţe Hunedoara şi Alba existau doar brigăzile ştiinţifice, despre a căror forme te ale satului cum ar fi dezvoltarea termină printr-un program dat de e- noastră care s-au deplasat în anumite ra, prin prezentarea unui film docu
sarcinile cete mai însemnate ale parti 25 de aşa-zise case de cultură săteşti de organizare şi experienţă, ne vom agriculturii, pomicultura, viticulturii, chipele culturale de amatori, mai ales comune ca Almaş-Sălişte şi Cărmăzi- mentar, legat de inelodels avansate ds
dului nostru în opera de culturalizare care însă nu erau folosite pentru sco ocupa mai pe larg. cum se pot obţine recolte bogate la de către brigăzile artistice de agitaţie, neşti, din raionul llia, au dat rezul muncă în unităţile socialiste ale agri
a oamenilor muncii de la sate. puri de culturalizare a maselor, ci de porumb, grîu şi alte cereale, îmbunătă prin prezentarea unui film documentar tate bune, confirmînd pe. deplin efica culturii şi a unul film artistic prezen
multe ori erau folosite tocmai pentru Brigada ştiinţifică este un colec ţirea raselor de animate, sporirea pro ori legat de specificul problemelor citatea acestei forme de muncă de tat de caravana cinematografică.
De-a lungul celor aproape 15 ani scopuri contrarii. In prezent însă, avem tiv format din cîţiva intelectuali (5—8 ducţiei de lapte etc. dezbătute. popularizare a cunoştinţelor politice
care au trecut de la eliberarea patriei în regiune aproape. 500 cămine cultu tovarăşi), medici, ingineri, agronomi, şi ştiinţifice. In ambele comune, mem Rezultate asemănătoare a obţinut
noastre de sub jugul fascist s-au obţi rale în care îşi desfăşoară activitatea zootehnicieni, economişti, profesori, ju Varietalea problemelor care intere Este bine ca membrii brigăzii să brii brigăzilor au desfăşurat o muncă şi brigada ştiinţifică formală dintr-un
nut succese remarcabile pe drumul ri 1.050 formaţii artistice care cuprind rişti precum şi din activişti de partid sează pe oamenii muncii de la sate, participe practic la rezolvarea unor susţinută. In comuna Almaş-Sălişte, număr de 8 profesori, medici, ingineri,
dicării cultui'al-ştiinţifice a satelor noa peste 10.000 de artişti amatori, 487 şi de stat. Aceştia se deplasează la este deosebit de mare şi de aceea, este probleme care-i frămîntă pe ţăranii de exemplu, medicul veterinar Dumitru agronomi, zootehnişti, jurişti, tovarăşi
stre, creîndu-se forme organizatorice biblioteci pe lîngă căminele culturale sate în grup, unde se documentează important să se 'stabilească componen ’ muncitori. Astfel, medicii pot da con Cosma s-a deplasat încă de dimineaţă care s-au deplasat în comuna Cărmâ-
adecvate şi o puternică bază materială şi 53 biblioteci săteşti care cuprind asupra problemelor satului apoi răs ţa brigăzilor după specificul probleme sultaţii, iar inginerii agronomi şi zoo- la stîna întovărăşirii, la o distanţă de zineşti.
pentru desfăşurarea în bune condiţiuni un număr de 536.000 volume. pund ţăranilor muncitori la diferite în lor caracteristice satului în care se fehnicieni pot studia concret şi face 5—6 km. pe munte, pentru a vedea
a muncii cultural-ştiinţifice. trebări de ordin politic, economic, ştiin deplasează brigada. Pentru a putea recomandări asupra lucrărilor agroteh condiţiile de îngrijire a oilor, studiind •?
Cît de uriaşă este deosebirea dintre ţific sau la alto probleme legate de. răspunde cît mai competent lâ pro nice şl în ce priveşte creşterea ani totodată posibilităţile de îmbunătăţire
Comparînd doar cîteva cifre eloc satul de ieri, care nu cunoştea exis viaţa satului respectiv şi îi ajută prac blemele care preocupă îndeaproape pe malelor. a condiţiilor zooveterinare şi de preve Rezultatele’ pozitive obţinute de că
vente în ceea ce priveşte sistemul de tenţa cinematografului şi a radioului, tic la rezolvarea lor. ţăranii muncitori este necesar ca or nire a unor boli, iar apbi, în cadrul tre brigăzile ştiinţifice în munca de
organizare şi baza materială a cultu şi satul de astăzi! O dovedesc cele pes- ganele. de partid şi de stat' să spri Brigada are datoria de a face pro întilnirii de la căminul cultural, a dai răspîndire a cunoştinţelor politice şi
rii în regiunea noastră, ne vom putea i e 60 de cinematografe săteşti şi cele Este bine ca deplasarea brigăzilor jine membrii brigăzilor ştiinţifice pen puneri practice organelor comunale a- indicaţii preţioase sătenilor şl a răs ştiinţifice arată că pe viitor va trebui
da seama de amploarea şi caracterul peste 20.000 de difuzoare, 10.669 apa ştiinţifice să se tacă în primul rînd tru ca aceştia să se poată informa supra unor măsuri care trebuie luate puns la întrebările ridicate de ei. Me să se acorde o şi mai mare a ’cnţie
de masă imprimai mişcării culturale rate de radio existente în satele noa în sate mai îndepărtate, unde se simte şi documenta' în prealabil cu proble într-un anumit domeniu de activitate, dicul Eugen Todoran, de asemenea, acestei forme de răspîndire a ştiinţei
şi de răspîndire a ştiinţei (a sate. Da stre astăzi. Dar aceste cifre , prezintă mai mult nevoia de a ajuta la clarifi mele specifice ale satului. Din expe atunci cînd problemele ridicate de cu acest prilej a dat utiele consulta şi culturii în satele noastre.
că în anii ce au precedat eliberarea numai o parte din complexul mijloa carea a o serie de probleme, unde rienţa de pînă acum a brigăzilor ştiin oamenii muncii sau cele constatate cer ţii în sat şi a făcut propuneri pre
patriei noastre, în fostut judeţ Hune celor de culturalizare şi răspîndire a mai dăinuie încă superstiţiile şi mis ţifice, reieşi?, că este foarte util ca în acest lucru, şi totodată de a contribui ţioase în problemele sanitare caracte Comitetele raionale şi orăşeneşli de
doara exista o singură „asociaţie dp ştiinţei create în satele noastre de re ticismul în mentalitatea unor ţărani prealabil membrii brigăzilor să stea de la înfăptuirea lor. Este indicat ca ristice satului respectiv. partid, sfaturile populare şi sindicatele,
salon" — Astra — care, chipurile, se gimul democrat-popular. muncitori. De asemenea, în aceste co vorbă cu ţăranii muncitori. Ei pot ast membrii brigăzilor ştiinţifice să semna trebuie să acorde o atenţie permanen
ocupa de răspîadirea culturii, astăzi a- fel să se informeze mai bine asupra leze organelor raionale anumite as In cadrul întilnirii ce a avut loc tă organizării şi extinderii muncii bri
vem organizaţii de masă lărgi, profi ? mune şi sate, oamenii muncii simt situaţiei din satul respectiv, să se in pecte, să facă propuneri, iar apoi să după-amiază la căminul cultural, mem găzilor ştiinţifice, să stabilească loca
late pe obiectivele ridicării nivelului nevoia de a ti ajutaţi pe loc la rezol tereseze de mersul lucrărilor agricole, revină în satul respectiv, după o a- brii brigăzii au stat de vorbă cu cei lităţile unde urmează ca acestea să fie
cultural al oamenilor muncii, cum sini Experienţa acumulată în munca de varea unor probleme referitoare Ia de starea sanitară din sat etc., ceea numită perioadă de timp, şi să infor aproape 150 ţărani muncitori adunaţi trimise, să ie sprijine în cunoaşterea
S.R.S.C., A.R.L.U.S., societăţile ştiin răspîndire a cunoştinţelor cullural- munca cîmpului, îngrijirea culturilor, ce le dă posibilitatea să se documen meze asupra măsurilor luate pe plan aci, au răspuns la întrebările puse în celor mai importante probleme care
ţifice medicale, de istorie şi filologie, şiiinfifice în rîndul maselor a scos la probleme sanitare sau de a li se ex teze temeinic pentru ca în cadrul întîi- raional. De asemenea, ei trebuie să discuţiile purtate cu ei în cursul dimi frămîntă viaţa satelor noastre, să o-
de răspîndire a cunoştinţelor agroteh iveală o serie întreagă de forme şi me plica unele fenomene sau realizări din nirii, să poată da răspunsuri califica explice mai documentat anumite as neţii. Astfel, tovarăşa profesoară Olim rienteze activitatea lor pentru ca aces
nice înainate etc., care cuprind un nu tode de muncă eficace, care prin gri domeniul ştiinţei, tehnicii etc. te, ilustrate cu exemple locale. pecte şi probleme care nu au fost pia Stan, a făcut o scurtă expunere tea să constituie, intr-adevăr, un mij
măr important de intelectuali de diver ja organelor de pariid şi ale organiza suficient lămurite ţăranilor muncitori despre originea omului, iiustrînd cele loc eficace de luminare a maselor de
se specialiiăji. ţiilor de masă sînt stimulate şi gene Aşa, de pildă, oamenii muncii de la Activitatea propriu-zisă a brigăzii, în întîlnirea anterioară fie din lipsă arătate cu planşe, iar tovarăşul ingi oameni ai muncii de la sate, de spriji
ralizate, fapt care duce la creşterea sate sînt interesaţi să li se explice conslă dintr-o întîlnire a membrilor ei de documentare, fie din alte cauze. ner agronom Andronic Hondola, a vor nire a transformării socialiste a agri
De asemenea, în ceea ce priveşte ba continuă a nivelului muncii în aceas unele fenomene din natură ca : forma cu oamenii muncii din sat, la cămi bit sătenilor despre metodele cele mai culturii, de educare socialistă a ţărani
za materială a culturii, în fostele ju- tă direcţie. rea norilor, tunetelor, despre sistemul nul cultura! sau la şcoală; unde se Organele raionale trebuie să spriji bune pentru obţinerea de recolte bo lor muncitori în spiritul concepţiei ma
solar, dacă există viaţă pc alte pla dau răspunsuri la toate întrebările pu ne activitatea brigăzilor şi să ia mă gate. Oamenii muncii au fost de ase terialiste despre lume şi societate.
nete etc. De asemenea, ei sînt inte se dinainte sau care se pun pe ioc, suri pentru rezolvarea atentă a tutu menea informaţi asupra celor mai im-
ror propunerilor juste făcute de bri porlante probleme ale actualităţii in Organele de partid trebuie să în
in adunare. Este deosebit de impor gadă pentru că numai astfel munca ternaţionale. Toate acestea au stîrnit
drume activitatea brigăzilor ştiinţifice,
tant ca în sprijinul explicaţiilor care lor va fi eficace şi ele vor reuşi să un măre interes în rîndul ţăranilor
astfel îneît munca acestora să fie le-
( Continuare în pag. 4-a)
