Page 4 - 1959-06
P. 4
Pag» 4 ' 'DM MUE 'SÓCÍALISm u t u : M r 1?8Î
t&mâaaaSesaastaërr-- «- ...
Vizita
d e l e g a ţ i e i de partid şi g u v e r n a m e n t a l e
ITIMELE
a U. R. S. S. în R. P. Albania
C u v î n t a r e a l u i N. 8 , H r u ş c i o v [urâtarea lui Enuer Hodja
aI m i tin gui de la Tirana TIRANA. — Agerpres: lilin d cil- şi cercurile guvernante din Grecia.
vuitul la 30 mai la mitingul de la Crearea acestor baze agresive agra
TIRANA 1 (Agerpres). După pitalism, unde cel puternic îl vînd marfa mult mai ieftin de- R. F. Germană la Conferinţa de Tirana, Enver Hodja, prim-secretar al
cum transmite agenţia TASS, înghite pe cel mic. cît preţul pe care l-au fixat la la Geneva a miniştrilor Afaceri C.C. al Partidului Muncii din Albania, vează situaţia în regiunea Peninsulei
luînd cuvîntuf fa mitingul care începutul tîrgului. lor Externe. Presa vest-germană rcferindii-se la tratativele dintre dele Balcanice şi a Adriaticii şi constituie
a avut loc în ziua de 30 mai la Istoria ocupării ţării dv. de im relatează că în numărul din sep gaţiile de partid şi guvernamentale ale o ameninţare directă a suveranităţii
Tirana, N, S, Hruşciov a adus perialismul italian în 1939 — a Cercurile conducătoare tembrie 1941 al revistei fasciste Uniunii Sovietice şi a Republicii Popu şi integrităţii teritoriale a patriei noa
mulţumiri călduroase oamenilor spus N. S, Hruşciov — este un „Mokatshefte fur Ausswartîge lare Albania, a spus că aceste trata stre. In faţa acestei stări de lucruri,
muncii din Albania pentru pri exemplu tipic al politicii de jaf din Franţa „fac curte“ Politik“ acelaşi Grewe scria că tive şi documentate semnate au de noi nu putem să slăm cu miinile în
mirea frăţească făcută delega al marilor puteri imperialiste atacul hitlerist împotriva Uniu monstrai încă odaia şi au întărit mai crucişate. Noi declarăm în mod deschis
ţiei de partid şi guvernamentale fată de ţările mici. ia Adenauer nii Sovietice constituie „o misi mult deplină noastră unitaie de păreri că, dacă Grecia va urma această cale
a Uniunii Sovietice. une de importanţă istorică mon in toate problemele examinate, hoiă- primejdioasă, aceasta va determina
După ce a arătat că poporul Noi nu ducem tratative, a spus dială“. El a cerut ca în războiul rirea de a extinde şi de a dezvolta guvernul Uniunii Sovietice şi guver
R. P. Albania — verigă albanez, păşind pe calea dezvol în continuare Hruşciov, pe baza împotriva U.R.S.S. să se ignore şi mai mult colaborarea noastră sirîn- nul nostru să cadă de acord asupra
importantă a lagărului tării socialiste, a cucerit pentru principiului „concesie pentru ze obligaţiile juridice internaţio să, prietenia noasiră veşnică, de ă amplasării în ţara n oastră. a bazelor
prima oară în istoria sa de concesie“. Nu avem de ce să fa nale şi să fie recunoscute drept menţine şi a întări şi mai mult uni penira rachete îndreptate împotriva
socialist veacuri o adevărată independen cem anumite concesii deoarece „perimate“ normele dreptului in tatea marxist-leninistă a partidelor Italiei şi Greciei, pentru a apăra liber
ţă naţională, N. S. Hruşciov a propunerile noastre nu au fost ternaţional. noasire şi a mişcării comunistă inter tatea şi independenţa patriei noastre
Relevînd succesele măreţe ale continuat: Ţara dv. este un a- făcute în scop de tîrguială. Por naţionale, precum şi unitatea şi coe şi a poporului nostru, precum şi in
construcţiei socialiste în Albania vnnpost al socialismului în ba nim de Ia faptul că trebuie gă Se poate oare contă pe dragos ziunea lagărului socialist, de a demas violabilitatea lagărului nosiru socia
populară, N. $. Hruşciov a ară zinul Mării Mediterane. Reacţi- site soluţii raţionale care să nu tea de pace a acestor oameni ca şi a lupia cu hoiărire împotriva ori list.
tat că aceste succese constituie unea internaţională depune efor aducă prejudicii nici uneia din pentru care normele dreptului in căror planuri şi încercări ostile, indi
unul din exemplele grăitoare şi turi pentru a împiedica poporul părţi. N. S. Hruşciov a spus In ternaţional reprezintă o noţiune ferent de unde ar proveni. Guvernul nostru speră că guvernele,
strălucite ale deosebirii radicale dvs. să construiască socialismul. perimată? Nu este oare prea pri acesior ţări vor finé seama de inte
care există între destinele popoa Imperialiştii nu se pot împăca continuare că în ultimul timp în mejdios jocul întreprins de oame Republica Populară Albania, a de resele supreme alé popoarelor lor şi
relor şi ţarilor mici în socialism deloc cu gîndul că aici, pe ţăr Germania occidentală revanşarzii nii de stat ai Franţei ? clarai Enver Hodja, a acordat întot ale menţinerii păcii, şi nu vor păşi pe
murile Adriaticii, poporul alba şi militariştii ridică tot mai mult deauna o deosebită atenţie relaţiilor o asemenea cale funestă. Partidul şi
şi în capitalism. Ideologii impe nez, iubitor de libertate, în co capul. Şi oricît ar fi de ciudat, Astăzi Germania occidentală sale ca ţările vecine. Noi ne străduim guvernul nostru salută din ioată inimă
rialismului răspîndesc tot felul laborare cu popoarele tuturor ţă în aceste condiţii cercurile con acceptă o apropiere cu Franţa, şi ne vom strădui şi pe viilor ca a- propunerea de o însemnăiale afît de
de născociri despre egalitatea rilor socialiste creează cu suc ducătoare din Franţa caută in dar ea are nevoie de aceasta ccsie relaţii să fie de bună vecinătate mare făcuiă de N. S. Hruşciov, ca zo
popoarelor şj ţărilor în pretinsa ces noua orânduire socială care tens „să facă curte“ lui. Ade pentru ca, sprijinindu-se pe şi să se dezvolte pe baza principiilor na Balcanilor şi a Adriaticii să fie
„lume liberă“. Ei nu precupe nauer, Germaniei occidentale. Franţa, să-şi întărească forţele, coexistenţei paşnice. transformată în tr-o . zonă a păcii, în
ţesc promisiunile de „ajutor“ îi aduce o viaţă fericită. Ei mai De altfel, această „curte“ origi să se înarmeze. Cînd acest lu care să nu existe arma atomică. Gu
pentru ţările mici, puţin dezvol speră încă în-restabilirea în Al nală este făcută într-un aseme cru va fi realizat, Germania oc Ca întotdeauna, guvernul nosiru este vernul albanez declară că propunerea
tate, cu scopul de a slăbi vigi bania a vechilor rînduieli. Dar nea mod incit „curtezanii“ par cidentală va întrece Franţa şi gala să întreţină şi pe m io r cu Iugo făcută de Nm S. Hruşciov are un ca
lenţa popoarelor acestor ţări, au dispărut pentru totdeauna să se jeneze de ceea ce fac. sub raport militar. Poate oare o slavia vecină relaţii pe linie de sfai racter pe deplin realist şi actual şi că
pentru a le aservi într-o formă vremurile cînd rechinii imperia Această jenă este cu totul expli ţară slabă să impună restricţii pe baza prieteniei reciproce, a egalităţii el esie gaia să înceapă tratative cu
sau alta. Asuprirea nemiloasă şi lişti puteau dicta Albaniei con cabilă. Giztna cazonă a Germa şi neamestecului în treburile interne. ţoale guvernele interesate pentru ca
exploatarea cruntă a celor slabi diţiile lor. niei militariste a călcat nu odată unei ţări mai puternice ? Desi zona Balcanilor şi a Adrialicii. întrea
de către cei puternici au consti pămîntul Franţei. Francezii au gur că nu. Prin urmare, atunci Poporal albanez este legat dă po ga zonă a Mării Mediterane să fie in
tuit întotdeauna şi constituie le Unitatea şi coeziunea ţărilor vărsat mult sînge, apărîndu-şi Franţa nu va mai fi aceea care porul iugoslav printr-o prietenie sirîn- întregime iransformaiă tnlr-o zonă fă
gea junglei, care domină în ca- lagărului socialist este o garan patria împotriva mi litariştilor va controla Germania, ci Franţa să care îşi are rădăcinile în lupia îm ră arme dornice şi fără racheie.
ţie de nădejde a suveranităţii şi prusaci, germani, iar în ochii va fi fa cheremul Republicii Fe potriva duşmanilor comuni. Noi corn
Stabilirea de legături maritime independenţei lor de stat. Cine multor mame franceze nu s-au derale Germane. menţine. întotdeauna această prietenie Credem, a spus în continuare En
între U. R. S. S. şi /?. A. U. va încerca să atenteze la fron uscat încă lacrimile vărsate, pen sinceră şi acei care încearcă să se ver Hodfa, că a sosit timpul de a
tierele Albaniei sau ale oricărei tru fiii şi fiicele lor exterminaţi Sîntem credincioşi principiilor mene discordie între popoarele noasire iraduce in viaţă propunerea guvernului
MOSGOVA 1 (Agerpres). — bul instrumentelor de ratificare alte ţări socialiste, acela va a- de cotropitorii hitierişti. luptei pentru pace şi vom căuta frăţeşti vor suferi un eşeCi Republicii Populare Romîne cu privire
TASS anunţă : La Moscova a a acordului cu privire la orga vea de-a face cu întreaga forţă cu perseverenţă să obţinem ca Ia convocarea anei conferinţe a şefilor
fost' dat publicităţii un comuni nizarea. legăturilor maritime a marelui lagăr socialist. Po Oamenii de stat şi politici din atît Germania occidentală cît şi Noi dorim de asemenea să întreţi dé 'guverne 'ale statelor balcanice din
cat în oare se arată că la 31 permanente între porturile U- porul albanez poate fi convins Franţa de astăzi cunosc fireşte Germania răsăriteană să se dez nem relaţii bune ca Italia şi Grecia. bazinul Mării Mediterane. Dîndu-şt
niunii Sovietice şi Republicii că tragedia din aprilie 1939 nu toate acestea nu mai puţin de- Considerăm că aceasta este in inte seama de întreaga primejdie pe care
Mai, Vladimir Semionov, loc Arabe Unite, acord semnat la se va mai repeta niciodată. cît noi, decît întreaga lume. De volte pe cale paşnică. Atît po resai reciproc al popoarelor noastre şi o prezintă pentru popoarele lor ampla
!8 septembrie 1958 la Cairo. aceea, spun ei, facem aceasta nu porul german, cît şi popoarele In interesai păcii. sarea de bazé atomice şi de racheie
ţiitor al ministrului Afacerilor N. S. Hruşciov şi-a exprimat" numai în interesul Franţei, ci şi tuturor ţărilor iubitoare de pace in ăPerile ţări din această zo:iă. ei
Externe al U.R.S.S., şi Moham Acordul a intrat în vigoare în profunda satisfacţie pentru strîn- sînt vital Interesate în aceasta' Toiuşi, după cum ştiţi, neţirdnd sea îşi vor uni eforturile şi vor ajunge
ziua schimbului instrumentelor sele relaţii frăţeşti stabilite în în interesul tuturor ţărilor iubi ma de avertismentul guvernului sovie la o înţelegere . în scopul înlăturării
med A El I<uni, ambasadorul de ratificare. tre Partidul Comunist al Uniunii toare de pace, inclusiv în inte Ţările socialiste tic, guvernului nosirîi, precum şi al acestei primejdii serioase, tulndu-şi an
R.A.U., au procedat la schim- Sovietice şi Partidul Muncii din resul Uniunii Sovietice. Ei ju ailor ţări iubitoare de pace, guvernul gajamentul comun de a nu amplasa
Albania, care se dezvoltă şi se decă aproximativ în felul urmă constituie nti factor italian şi-a dai recent consimţământul pe ieriioriile lor baze atomica şi du
întăresc continuu. Partidul Mun tor : Germania este un stat pu pentru amplasarea de baze pentru ra rachete.
cii din Albania : luptă cu consec ternic care are un mare poten iinpOrtaîrî al păcii chete americane pe teritoriul Italici. A-
venţă şi hotărîre împotriva ori ţial industria! şi mari rezerve celaşi lucru intenţionează să-l facă
căror manifestări ale concepţiilor umane. In războaiele trecute g er Balcani“ “
LA DUBNA: naţionaliste înguste şi împotriva manii s-au dovedit a fi soldaţi O p a rte a delegaţiei de p artid
subaprecierii principiilor şi legi îndîrjiţi. De aceea pentru a asi Guvernul Uniunii Sovietice şi şi guvernamentale a U.R.S.S Gare a vizitat
Sesiones consiliului ştiinţific al lor generale ale dezvoltării so gura securitatea Europei, fran guvernul Republicii Populare AJ
cialismului. El este un susţină cezii ar trebui să se apropie de bania au declarat cu deplin te Rr P. Albania s-a înapoiat ia Moscova
Institutului unificat da carcatări nuclaara tor înflăcărat ai unităţii mişcă Republica Federală Germană, mei că crearea de baze americane
rii comuniste internaţionale, al s-o includă în cadrul forţelor pentru rachete pe teritoriul Ita
MOSCOVA 1 (Agerpres). — sfbilitatea să tacă cercetări cu coeziunii ţărilor socialiste, el N.A.T.O., şi să înzestreze Ger liei urmăreşte scopuri exclusiv a- MOSGOVA 1 (Agerpres). — Gruzia ; D. Rasulov, secretar al
TASS anunţă : In oraşul Dubna, fascicule de particule accelera ţine sus măreţul steag al inter mania occidentală cu toate tipu gresive şi, se,înţelege, sîntem da TASS anunţă:’ La 31 mai s-au G.G. a) P.G. din Tadjikistan :
din apropierea Moscovei, conti te pe cale artificială pînă la a- naţionalismului proletar, duce o tori să tragem concluziile nece Înapoiat la Moscova din vizita S. A. Vezirov, vicepreşedinte al
nuă lucrările celei de-a 6-a se semenea energii înalte. rile de arme. sare din aceasta. Declarăm că tăcută în Republica Populară Consiliului de Miniştri al R.S.S.
siuni a consiliului ştiinţific al luptă. consecventă pentru puri Ce se poate, spune în legătură dacă Grecia va urma acelaşi Albania, membrii delegaţiei de Azerbaidjene şi I. T. Vinogra
Institutului unificat de cercetări In cadrul conferinţei interna tatea teoriei marxist - leniniste, drum periculos, aceasta va sil" partid şi guvernamentale : N. A dov, set-adjunct de secţie în C.C.
nucleare. ţionale pentru fizica energiilor împotriva revizionismului con cu aceste planuri ? In primul guvernul Uniunii Sovietice şi Muhitdinov, membru al Prezi al P.G.U.S.
înalte, care va avea loc anul a- temporan. guvernul Albaniei să cadă de a- diului G.G. al P.G.U.S., secretai
După discutarea problemelor ceăta la Kiev, vor ti prezentate rînd ele dovedesc lipsa de pers cord asupra amplasării pe pă- al G.G. al P.G.U.S.: N. P. Fi N. S. Hruşciov, prim-secre
legate de dezvoltarea legături reîerate. despre cele mai impor Puterile occidentale picacitate din partea acelor oa mîntul Albaniei de baze pentru riubin, locţiitor al ministrului tar al G.G. al P.G.U.S. şi pre
lor internaţionale ale institutu tante probleme discutate la se meni de stat care se consolează rachete îndreptate împotriva Ita şedinte al Consiliului de Miniş
lui şi participarea lui la confe siunea consiliului ştiinţific. nu înţeleg esenţa cu asemenea raţionamente. Tre liei şi Greciei. Sîntem datori să Afacerilor Externe al U.R.S.S. tri al U.R.S.S., şeful delegaţiei,
rinţele ştiinţifice internaţionale buie să ţinem seama, a arătat şi R. I. Malinovski, ministrul
care au loc- în anul 1959, consi în cursul lucrărilor consiliu problemelor discutate N. S. Hruşciov, de faptul că fim extrem de vigilenţi. A'. A. Buigak'ov, secretar al Gon Apărării al U.R.S.S., membru al
liul ştiinţific a trecut la discu lui ştiinţific a avut loc un schimb Germania reprezintă într-adevăr delegaţiei, îşi continuă vizita în
tarea comunicărilor cu privire de păreri cu privire ta progra la Geneva un stat puternic. Dar din punct Uniunea Sovietică, toate ţări siliului Central al Sindicatelor Albania, în conformitate cu pla
la cele mai / interesante cerce mul lucrărilor de cercetări efec de vedere militar, acesta este le socialiste sînt de părere, că nul dinainte stabilit.
tări efectuate anul acesta în in tuate în ţările membre ale In Subliniind numeroasele acţi totodată un stat foarte periculos. aici, în Balcani, popoarele tre din U .R.S.S.; F. D. Dumbadze,
stitut. Luînd cuvîntul, oamenii stitutului unificat. Oamenii de uni întreprinse de guvernele ţă In cursul celor două războaie buie să lupte pentru ca pe pă- .yrtowmpamétkinL,. 'l^mäSUBtBSS
de ştiinţa sovietici şi străini.ca ştiinţă, care lucrează în insti rilor socialiste în vederea des precedente militariştii germani mîntuî balcanilor şl în bazinul secretar al G.G. al P.G. din
re lucrează. în laboratoarele pen tute dotate cu reactoare atomi tinderii încordării internaţionale au dovedit ce nenorociri imense Mării Mediterane să nu existe
tru energii înalte, pentru stu ce, construite cu -ajutorul Urriu: şi soluţionării tuturor probleme pot pricinui vecinilor lor. Dacă baze pentru rachete, să nu fie MIERCURI, 3 IUNIE 1959
dierea problemelor nucleare şi nii Sovietice, au prezentat infor lor litigioase pe calea tratative pornim de Ia acest fapt absolul stocate arme atomice.
a problemelor fizicii teoretice au maţii despre cercetările efectua lor, N. S. Hruşciov a subliniat real, concluzia trebuie să fie cu Spectacole cinematografice
.subliniat succesele importante te şi cele planificate în domeniul că în prezent sînt îndreptate spre totul alta decît cea a oamenilor Acum aproape doi ani, iovară-
obţinute în activitatea ştiinţifică folosirii energiei atomice în ?co aceiaşi ţel toate eforturile dele de stat care determină politica suf Chivu Stoica, preşedintele DEVA: Razia; ALBA IUL1A: Merele înaripat; LONEA: Frate şi soră; PA-
a institutului. Aceste succese se puri paşnice. gaţiei sovietice la Conferinţa de Franţei de astăzi. Consiliului de Miniştri ai Repu de aur; Bomba; BRAD: Furtună pe ROŞENI: Locul acţiunii Berlin; BARO
datoresc. în mare măsură posi la Geneva a miniştrilor Afaceri blicii Populare Romîne, a propus Nipru; HAŢEG: Sciuscia; ILIA : Scri MARE; Doi prieteni; TEIUŞ; Primul
bilităţilor pe care le au cerce ¦S-a hotărît să se intensifice lor Externe. Din nefericire, a Revanşarzii organizarea unei conferinţe a r?. soare cifrată; ORAŞTIE: Doi acri de punct; ZLATNA: Şcoala părinţilor;
tătorii datorită funcţionării ne colaborarea multilaterală şi aju spus N. S. Hruşciov, nu se poa prezentaţilor ţărilor balcanice pămînt; Vocaţie; SEBEŞ: Afacerea nu CALAN: Numai o femeie; APOLDU DE
întrerupte a sincrotazotron uliii, torul reciproc dintre ţările socia te constata că puterile occiden şi militariştii ridică tot la nivelul primilor miniştri pen s-a' clasat; PETROŞANI: Mingea: Ro SUS; Măgăruşul Magdanei.
liste atît în ce priveşte dezvol tru a examina, problema întăririi manţa periferiei; SIMBRIA: Un dar
care accelerează protonii pînă tarea continuă a cercetărilor în tale năzuiesc spre rezolvarea mai mult capul păcii în Balcani. Această piopu-
domeniul ştiinţei şi tehnicii a- problemelor internaţionale arză nere a găsit un ecou fierbinte în U A * 11 ©
la energia de 10 miliarde elec- tomice, cît şi în ce priveşte cer toare. Propunerile puterilor occi în R. F. Germană inimile tuturor popoarefor din
cetarea surselor de radiaţii1 ra dentale în problema Berlinului Peninsula Balcanică. Din năcate, Programul I: 7,30 Muzică uşoară; Programul 11: 14,03 Recomandări din
tronvolţi. Nici un alt laborator dioactive şi a izotopilor, radio prezentate Ia Conferinţa de la Ţinînd seama de toate acestea, 8,30 Muzică; 9,30 Vre.au să ştiu; 11,03 program; 14,07 Melodii populare romî
activi. Geneva de către domnul Herter, trebuie să luăm măsuri ca Ger propunerea tovarăşului Chivu Orchestre de muzică populară romî- neşti: 15,40 Solişti şi formaţii de mu
din lume nu a rp în prezent po- secretarul de stat al S.U.A., de mania să nu se dezvolte pe ca Stoica nu a găsit sprijin din nească; 11,35 „Melodie şi ritm“ — zică populară romînească care au con
care am luat cunoştinţă, arată lea militarismului, ca să nu aibă partea cercurilor conducătoare program de muzică uşoară: 12,00 Din certat peste hotare; 16,50 Curs de lim
Noi aefiuni provocatoare ale elementelor că autorii lor nu înţeleg just loc o încurajare a tendinţelor re din ţările nesociaiiste din Penin cîntecele de luptă ale popoarelor; 12,55 ba rusă; 18,05 Din cîntecele şi dansu
revanşarde din Germania occidentală esenţa problemei şi ne pare rău vanşarde care se observă în sula Balcanică, care pun intere Muzică din operete romîneşti; 14,00 rile popoarelor; 19,00 „Seara încet,
că se situează pe această pozi Germania occidentală. O aseme sele lor de clasă mai presus de Muzică de estradă; 14,40 Mic concert încet coboară" — program de muzică
BERLIN 1 (Agerpers). — pregătitoare în vederea unei ţie. nea politică ar fi justă şi s-ar interesele naţionale ale ţărilor de muzică romînească; 15,10 Program uşoară; 19,30 Teatru la microfon: „Chi
Agenţia ’ADN relatează despre mari adunări. provocatoare pre bucura din partea noastră de ior, mai presus de interesele po muzical dedicat fruntaşilor în produc britul suedez"; 20,40 Muzică populară
noi; acţiuni: provocatoare ale e- văzută pentru data de 26 iunie Uniunea Sovietică doreşte sin înţelegere şi sprijin. poarelor. ţie din industrie şi agricultură; 16,15 remîrieascăi 22,30 Muzică populara
lementelor revanşarde din Ger la Köln. La această.dată, după cer realizarea unei înţelegeri. Vorbeşte Moscova; 17,25 Concert de macedo-romînă; 23,15 Concertul ele
mania occidentală. La o adu exemplul Zilei germanilor su- Noi respingem însă principiul ca Cine garantează, se întreabă N. S. Hruşciov a arătat în estradăt 18,00 In slujba patriei; 18,30 noapte „Clar de lună".
nare a revanşarzilor din Kauf- deţi“ de ia Viena, la Köln ur una din părţi să impună condi N.S. Hruşciov, că actuala Germa încheiere că tratativele pe care Concert de muzică populară romîneas-
bewren (Bavaria), a ţinut un mează să aibă loc aşa-,numitul ţiile sale celorlalte părţi. Acest nie occidentală, dacă în ea domi delegaţia de partid şi guverna că; 19,20 Muzică populară romînească; BULETINE DE ŞTIRI: 5,00; 6,00;
discurs instigator baronul von „parlament al locuitorilor din principiu încearcă să-i impună nă forţele militariste şi revanşar mentală sovietică le-a dus cu 20,20 „Noapte bună, copii“; 20,35 Mu 7,00; 11,00; 13,00; 15,00; 17,00: 19,00;
Richthofen „expert în probleme Silezia“ sub lozinca smulgerii miniştrilor Afacerilor Externe de, nu va păşi pe urmele Germa conducătorii Republicii Populare zici uşoară de compozitori maghiari; 20,00; 22,00; 23,52 (programul I)' 14,00;
le Răsăritului“. El a cerut re teritoriilor aparţinînd ^Republi domnul Adenauer şi ministrul niei hitleriste? Priviţi cine deţine Albania în cursul vizitei în Al 21,00 Şcoala şi viaţa; 22,30 Muzică co 16,00; 18,00;- 21,30; 23:00 (programul II);
vizuirea frontierei. de p.e. Oder- cii Populare Polone. său al Afacerilor Externe, dom în prezent poziţii cheie în R. F, rală romînească.
Neisse şi „restabilirea teritoriu nul Bretano. Ei spun — cu Uni Germană, cine sînt cei numiţi în bania au decurs într-o atmosferă
lui imperiului german din 1937“. Pregătirea acestei întâlniri unea Sovietică tratativele tre funcţii de conducere — sînt în de cordialitate, prietenie frăţeas Timpul probabil în regiunea noastră
Richthofen a cerut „să nu se re provocatoare este sprijinită de buie astfel duse : concesie pentru mare parte aceiaşi oameni care că. şi au scos Ia iveală deplina
nunţe niciodată la regiunile de concesie. Dar aceasta este o a- l-au sprijinit activ pe Hitler, care unitate a punctelor de vedere în Vreme nestabilă, cu cerul va t r . 10 ia 15 grade. Vînt potri
dincolo de Oder şi ' Neisse şi autorităţile oficiale vest-germa bordare mercantilă. Cînd. am ela îl considerau zeul ior. Sînt cu toate problemele discutate. De riabil, mai mult noros în timpul vit, cu intensificări locale din
nici la Boemia şi Moravia“. ne. Astfel, Ministerul Transpor borat propunerile noastre nu am noscuţi de pildă prin acţiunile claraţia comună a delegaţiilor de zilei. Ploi locale sub formă de sectorul vest şi nord-vest,
turilor din Germania occidenta abordat această problemă ca lor sîngeroase ministrul de Răz partid şi guvernamentale ale ce averse, temperatura staţionară.
Agenţia ADN relatează că lă pune la dispoziţia participan nişte negustori care fixează pre boi al R. F. Germane, Strauss, lor două ţări semnată în urma Ziua va oscila între 18 la 22 •Pentru următoarele 3 zile vre
mitingul revanşarzilor de la ţilor la -această întrunire 27 de ţui „cerînd“ de trei ori mai generalul Speidei, ambasadorul tratativelor va contribui ia o şi grade, iar noaptea va coborî în- mea se va îmbunătăţi uşor, iar
Kautbewren a fost o acţiune trenuri speciale care să-i aducă scump, iar apoi se tocmesc şi îşi Germaniei occidentale la Was temperatura va creşte.
din alte oraşe. hington, Grewe, care reprezintă mai mare întărire a prieteniei
şi colaborării frăţeşti dintre Al
bania şi Uniunea Sovietică.
Redacţia şl administraţia ziarului str C Martie nr. 9. T elefon : 188; 189; 75. T ata plătită în numerar conform aprobării Direcţiunii Generale P.T.I.R, nr. 236.320 din 6 noiembrie 1949. r s Tiparul: Întreprinderea Poligrafică „1 M ai« —. Deva.
