Page 41 - 1959-06

\Y W tv^oare-îV a
Anul XI Nr. 1392
3-ti LntîmţunaMa Siliţi minttuLui
— Ca să poţi 'depila uşor cărbu ncde, trebuie sa ştii unde să ,înfigi
priconul pichamerului l Numai atunci cărbunele curge uşor, iar ionele sporesc.
Aceasla-i părerea minerului Fio rea Popa, de la mina Ţebea, pe care-l
vedeţi in clişeul de, alături.
Pregătirile pentru campania de vara IV, care ocupă locul II in întrecerea socialistă pe exploatare.
în raionul Alba sînt avansate Producţie sporită de cărbune
In raionul Alba pregătirile pentru paraţii. Nemulţumitor se stă şi cu
campania de vară sînt avansate. Acest
lucru.se datoreşte faptului că atît co­
mitetul raional de partid cît şi comi­
tetul executiv al sfatului popular raio­
nal au acordat o atenţie deosebită a-
cestui lucru. Pentru reuşita campaniei
de vară s-a întocmit un plan de mă­
suri care a fost dezbătut în plenara
lărgită a comitetului raional de partid
unde au fost stabilite sarcinile concrete
ce revin organelor de stat şi organi­
zaţiilor economice în campania de vară.
In urma acestui fapt sfaturile populare
comunale şi-au întocmit la rîndul lor gată care trebuie strînsă fără pierderi realizări sînt sectoarele I A.
planuri de măsuri concrete care au în­ şi în timpul optim.
ceput să prindă deja viaţă.
Analizînd practic, pe teren, cum se
desfăşoară pregătirile pentru campania
de vară, se constată acelaşi lucru îm­
bucurător. La S.M.T. Alba Iulia aproape
întregul parc de maşini este revizuit şi
reparat. Acest lucru se datoreşte în
mare măsură faptului că în atenţia
conducerii S.M.T.-ului şi organizaţiei
de bază a stat această problemă. Me­
canicii Ion Ţăranu, Dumitru Marcu,
Octavian Răhianu, Teodor Munteanu,
Ion Topîrceanu şi alţii - au muncit cu
mult; simţ de răspundere pentru execu­
tarea reparaţiilor în timpul planificat
şi, de calitate. Acelaşi .lucru se poale
spune şf despre cele două gospodării
de> stat din Oarda şi Galda, unde în­
treg inventarul este pregătit pentru
campania de' vară. Şi în sectorul parti­
cular batozele şi tractoarele au fost
deja recepţionate şi se găsesc pregă­
P tite . pentru începerea treierişului. Sfa­
turile populare raionale au stabilit de
asemenea ariile de treierat, iar la cele
electrificate s-au luat măsuri pentru a
fi' revizuită instalaţia. De - asemenea,-
au fost. constituite formaţiile d e. pom -.
pieri voluntari care, de altfel, au şi
ţinut cîteva şedinţe de instruire.
O situa !ie nesatisfăcătoare există însă
în ceea ce priveşte repararea'şi .dezin­
fectarea magaziilor pentru depozitarea
cerealelor. , La S.M.T. Orăştie, lucrările de pre­
.U n exemplu negativ în acest sens
poate fi dat chiar în Alba lulia. unde
magaziilor le sînt necesare unele te­
PROLETAR! DIN TOATE ŢĂRILE, UNJŢ1-VAI La sfîrşit
de an şco lar
Şcoala medie „Decebal" din ¦Deva.
la sftrşit încă un an şcolar. Sărbătoa­
rea încheierii. cursurilor se simte peste
tot. Ultimele ore de clasă au un
caracter mai mult festiv. Elevii dă­
ruiesc buchete de flori profesorilor,
se discută despre examenele care ur­
mează, despre vacanţă.
Duminică 14 iunie 1959 4 pagini 20 bani Bucuria sfirşiiului de an şcolar a
fost precedată de o muncă sîrguin-
cioasă, atît din parlca profesorilor, cil
şi a elevilor. In ultimele două luni,
au fost organizate cursuri de pregă­
tire pentru elevii claselor a lV-a şi
a Vll-a care dau examene de absol­
vire şi pentru cei din clasa a XI-a
care dau examen de maiuritate.
Peste 1,300 tone cărbune — închiderea festivă a anului şco­
în afara sarcinilor de plan lar — spune tovarăşul prof. Emil La-
slău, directorul şcolii, se va face în
!n cinstea zilei de 1 Mai, minerii Văii Jiului au extras ziua de 27 iunie. Pînă atunci, elevi:
numeroase tone de cărbune peste plan. Acum, ei desfă­ claselor a IV-a şi Vll-a vor da e-
xamene, iar elevii celorlalte clase vor
face practică la diferite întreprinderi
din oraş.
şoară o însufleţită întrecere în întîmpinarea Zilei minerului. Cu Aşa dar, anul şcolar poate fi con­
fiecare zi ce trece, pe graficele de producţie ale exploatărilor siderat încheiat. Se cuvine ca in a-
se înscriu noi şi noi realizări. cesie cîteva rlnduri să facem şi cî­
teva menţionări, atît spre satisfacţia
In primele 10 zile din luna iunie, pe întregul combinat car­ profesorilor acestei şcoli cît şi a e-
bonifer, a fost realizată o depăşire a sarcinii lunare de plan la << levilor. Diriginţii claselor a VJI-a au
zi de peste 1.300 tone de cărbune. recomandat în special pe elevii Olim­
pia Faur, Sandu Popescu, Sorin Făr-
Fruntaşe în întrecerea socialistă desfăşurată în decada res­ caş, Valeria lordache, Viorel Trufaş,
pectivă sînt colectivele minelor Petri la, Lonea şi I.upeni. care au învăţat bine în -to t timpul a-
Fruntaşii exp loatării nului,, au fost discipliimţi şi- se pre­ Pe şantierul celei de-a IV-a baterii de cocs de la
zintă la examene fără prea multe e- Hunedoara lucrările se desfăşoară într-un ritm susţi­
inerii de la Lonea, deţinători ai drapelului de fruntaşi pe moţii. Din clasa a Xl-a, cel mai bun nut. Harnicii constructori ai I.G.S.H. vor să termine
I 0 ramură, nu vor să-şi dezmintă faima pe care o au. Pen­ elev este Nicolae Juncanu. Notele sale cît mai grabnic lucrări le pentru a preda cocsarilor încă
de 10 şi foarte puţine de 9 ii sînt
tru aceasta, ei scot zilnic la suprafaţă cantităţi sporite de căr- cete mai sigure recomandări. Vasile un agregat de mare capacitate.
Puşcaşii, Vasile Bota, Anton Nichel, IN FOTO : Canalele de fum ale celei de-a IV-a baterii de
bune. In cinstea Zilei minerului au extras în prima decadă din t şi alţii, iot din clasa a Xl-a, se pre­
zintă la examenele de maturitate si­ cocs şi turnul de cărbune care va deservi bateriile a IlI-a şi
lună iunie 672 tone cărbune peste plan. . guri de ei. a IV-a de cocs.
Pe lîngă drapelul de fruntaş pe ramură, lonenii mai deţin o )<
altă distincţie importantă: „Casca de aur a tehnicianului“. Ea
a fost cucerită de către colectivul sectorului V, cel mai bun sec­
tor din Valea Jiului, şi totodată sector fruntaş pe exploatare.
Minei ii acestui sector au extras pînă în ziua de 11 iunie cea
Asigurarea cu noi fronturi de lucru
F oto: I. TEREK
mai mare cantitate de cărbune în afara planului. garanţie a succeselor viitoare
Merită de asemenea să fie evidenţiat colectivul sectorului
Sporirea producţiei de cărbune poa­ luni sini destul de mari, situaţia pe mai departe în atenţia conducerii ex­
te fi asigurată numai atunci cînd lu­ exploatare este echilibrată. ploatării.
cocsificabil crările de deschidere şi pregătire ţin Sectorul I a rămas în luna mai în
pas cu ritmul lucrărilor de exploatare Urmărind aceeaşi situaţie pe sec­
propriu-zisă. Dc aceea, atit lucrările toare, se constată că sectorul II, în urmă faţă de planul de pregătiri cu
de pregătire, cît şi cele de deschidere primul trimestru al amului şi-a înde­ 14 Ia sută. Depăşirile mari obţinute
identificarea delegaţilor de batoză şi În primele luni ale anului, colectivul minei Lupeni a avut se execută conform unui plan bine sta­ plinit planul de pregătiri în proporţie în lunile precedente însă, acoperă a-
coşarilor necesari. Din 116 delegaţi de de întîmpinat multe greutăţi. Prin aplicarea unor mă­ bilit în funcţie de necesităţile viitoa­ de 98 Ia sută, in luna aprilie în pro­ ceastă lipsă.
batoză, de exemplu, au fost identificaţi suri tehnico-organizatorice, dezvoltînd larg întrecerea socialistă re ale producţiei. Neîndeplinirea lui. porţie de 106,3 la sută, iar în luna
pînă în prezent doar 40. Această si­ între brigăzi şi sectoare, minerii Lupeniului, în frunte cu comu­ mai in proporţie de 45,5 la sută. Cu aceste mici excepţii se poate
tuaţie impune anumite măsuri. In pri­ duce la lipsa liniei de front de lucru. spune că mina Vulcan se prezintă
mul rînd sfaturile populare comunale niştii, au reuşit să le învingă cu succes. Datorită acestui fapt La mina Vulcan, planul de pregă­ La neîndeplinirile respective au bine la capitolul lucrări de pregătire.
vor trebui să depună mai mult interes numai în luna aprilie ei aţi trimis cocsurilor din Hunedoara contribuit mai multe cauze, din car«
în ceea ce priveşte selecţionarea dele­ mai bine de 4.000 tone cărbune cocsificabil în afara sarcinilor de tiri a fost depăşit cu »egularitate în Merită să ne oprim puţin asupra
gaţilor de batoze şi Coşarilor, pentru plan. perioada oare s-a scurs de la începutul unele au fost de natură obiectivă. măsurilor luate în decursul acestui
ca aceştia să fie oameni corespunzători Bunăoară, multe din echipele de la an de conducerea exploatării. Una din
şi bine pregătiţi 'profesional. Acest lu­ In prima decadă a lunii curente, datorită elanului cu care anului, excepţie făcînd luna mai, cînd pregătiri au lucrat la preabataje (toi aceste măsuri constă In omogenizarea,
cru este cu atît mai necesar cu cît s-a muncit, din abatajele exploatării Lupeni au mai fost extrase pentru pregătirea fronturilor de lucru brigăzilor: s-a căutat ca în compo­
în acest an se anunţă o recolfă bo­ peste plan 200 tone de cărbune cocsificabil. a fost realizat în proporţie de numa^ insă fără a fi incluse în planul d< nenţa fiecăreia să intre atit oameni
89 la sută. Cum depăşirile din primei« pregătiri) ; în stratul 15, blocul UI, au calificaţi, cu experienţă, cît şi neca­
Sectoarele cu cele mai bune lificaţi. Asigurarea condiţiilor optim«
survenit o serie de falii fapt care a de lucru, de asemenea a fost în cen­
îngreunai munca brigăzilor; o part« trul atenţiei conducerii. Aproviziona­
I B şi III. din brigăzile de la pregătiri au fosi
rea cu materiale şi vagonele goale
---- ---------- —-— ---na»
la majoritatea brigăzilor, a fost satis­
Distincţii pentru întreprinderile Lucrind pe şan­ utilizate la asanări. Realitalea arată făcătoare.
fruntaşe pe anul 1958 tierul semicocse.riei că a existai şi neglijenţă; aprovizio­ S-a căutat ca brigăzile ce s-au spe­
din Colan, zidarii narea brigăzilor de la pregătiri cu
L Consiliul de Miniştri a aprobat recent o h'otărîre prin care Cornel lăncii şi materiale şi vagonele goale s-a făcut cializat în anumite lucrări ra, săpări
$ se conferă întreprinderilor fruntaşe pe anul 1958 „Drapelul de Gheorghc Văcttţ, au cu întirziere şi în cantităţi insufici­ de galerii, săpări de suitoare etc., să
^producţie“ al Consiliului de Miniştri, „Steagul Roşu“ al Con­ realizat în luna mai ente. La aceasta a contribuit şi făptui fie utilizate în continuare la lucrările
o depăşire simţi­ că transportul lor se făcea în perioa­ respective. Astfel, ele au ajuns să rea­
siliului Central al Sindicatelor, titlul de „Evidenţiat“, precum şi toare a normei de da amintită numai prin puţ. lizeze randamente sporite şi să exe­
premii corespunzătoare. cute lucrări de calitate. Aşa de pildă
lucru (59 la sută). Acum, situaţia s-a remediat întru- la mina Vulcan a ajuns vestită bri­
Potrivit hotărîrii, „Drapelul de producţie“ al Consiliului de cîtva ; au fost săpate suitoare, prir gada condusă de Laurenţiu Micloş,
Miniştri pe anul 1958 şi un premiu s-a conferit colectivului uzi­ Clişeul nostru ii care aprovizionarea cu materiale s<
nelor de tractoare „Ernst Thälmann“ din Oraşul Stalin, pentru poate face mult mai operativ. Totuşi, GH. PORUMBACU
merite deosebite în legătură cu îndeplinirea şi depăşirea planu­ înfăţişează in plin sectorul II trebuie să rămină şi pe
(Gontinuare In pag. 3-a)
proces de produc­
lui de stat pe anul 1958. ţie. Cresc vaci de rasă
De asemenea s-a acordat un premiu colectivului rafinăriei
nr. 1 din Ploeşti, distins cu „Steagul Roşu“ al Consiliului
Central al Sindicatelor pentru succesele deosebite obţinute în pro­ Creşterea vacilor de rasă centrului farmaceutic zooveteri-
ducţie în anul 1958. Pinlzoau aduce venituri mari. nar — Deva. Pentru vacile vin-
intovărăşiţilor din salul Loman, dute, s-au încasat sume mari.
Pentru realizările importante obţinute în îndeplinirea pla­ raionul Sebeş. Zilele trecute, 7 De pildă, pentru vînzarea unei
nului de stat pe anul 1958, s-a acordat titlul de „Evidenţiat“ al întovărăşiţi din sat au. vindut vaci, Todor Mirion a încasat
Consiliului de Miniştri şi premiile respective următoarelor uni­ cite o vacă din această rasă, 4.100 lei, Mihăilâ Stănuş 3.500
tăţi : uzinele de maşini agricole „Semănătoarea“ - Bucureşti — lei, Lupu I. Stoica 3.600 iei etc.
evidenţiat I; filatura romînească de bumbac Bucureşti — eviden­ este neglijată Yăzînd ce sume importante au
ţiat II ; 'gospodăria agricolă destat „Partizanul“, regiunea Bu­ primit aceşti întovărăşiţi, şLalţii
cureşti — evidenţiat III. s-au holcirit să crească numai
vite de rasă.
Au fost de asemenea distinse cu titlul de „Evidenţiat“ al
> Consiliului Central al Sindicatelor pe anul 1958 şi cu premiile S. MEFTOD1E
» respective: exploatarea minieră Voivozi, regiunea Oradea — evi­
corespondent
denţiat 1; fabrica de ciment „Congresul al XlX-lea“-Bicaz — evi­
denţiat 1!; uzina metalurgico-chimică Zlatna — evidenţiat III.
I cM sés c u M - a r M ă
HUNEDOARA.
Aspect din Gra­
sul Muncitoresc.
-O -
S-a amintit faptul de mai sus, pen­ faţă, in S.M.T. Orăştie sînt adunaţi
gătire a maşinilor şi tractoarelor în tru că el ar fi putut constitui o temă
vederea campaniei de strîngere a re­ foarte bună in programul brigăzii ar­ majoritatea mecanizatorilor, pentru a Penfru combaterea
coltei sint întirziate. Conducerea staţiu­ tistice de agitaţie. Transpus într-o for­ pregăti maşinile în vederea strîngerii
nii dă vina pe lipsa unor piese de mă satirică, prezentat în faţa mecani­
schimb, care, chipurile, nu se găsesc ta zatorilor, faptul ar fi stat mai mult în
baza de aprovizionare din Simeria. atenţia conducerii staţiunii ¦şi ar fi recoltei. Ei. se află în staţiune de mai dăunătorilor
.Magaziile bazei de aprovizionare din determinat-o într-un fel sau altul, să
Simeria însă, sint pline de astfel de ia măsuri de îndreptare. Tema aceasta bine de o lună şi vor mai.rămine încă Pentru crearea unui sector
piese de schimb. Ceea ce lipseşte cu a grăbirii ritmului de reparaţii şi a vreo două-trei săptăinini. Oare în acest pomicol, colectiviştii din Ci.A.G.
adevărat, nu sint piesele de schimb, aprovizionării din timp cu piese de timp, de aproape două Juni, nu se pu­
ci preocuparea conducerii staţiunii din schimb, a rămas însă nevalorificată pen­ tea organiza o activitate culturală? La „Viaţă nouă“ — Sîntandrei, au
Orăştie pentru a le transporta de la tru simplul motiv că în staţiune, deşi sînt S.M.T. Orăştie, lipseşte însă preocupa­ plantat în acest an 2.000 pomi
baza de aprovizionare. muncitori tineri, aceştia nu sînt antre­ fructiferi pe o suprafaţă de 13
naţi în diferite formaţii artistice. Se rea pentru antrenarea mecanizatorilor
Faptul este constatat şi desigur se obişnuieşte la S.M.T. Orăştie, să se ha. îngrijiţi cu atenţie şi udaţi
vor lua măsuri de îndreptare a situa­ justifice inactivitatea culturală şi lipsa
ţiei. Articolul de fată are alt scop dc- unor formaţii artistico-edncative, prin la o activitate culturală cît de cit in­ la timp, pomii s-au prins în pro­
cît acela de a critica conducerea sta­ aceea că in majoritatea lunilor, meca­
ţiunii pentru că nu s-a îngrijit din nizatorii se află plecaţi în campanie. tensă. Nici comitetul sindical al staţi­ porţie de 99,7 Ia" sută.
timp să procure piesele de schimb ne­ Este adevărat că mare parte din timp
cesare reparaţiilor. Vom încerca în cele tractoriştii se află în diferite părţi ale unii, nici comitetul U.T.M., n-au între­ Pentru combaterea dăunători­
ce urmează să vedem, în' ce măsură, regiunii, pe ogoarele gospodăriilor a-
activitatea culturală este legată de pro­ gricole colective sau ale întovărăşirilor. prins aproape nimic pentru a mobiliza lor, pomii fructiferi — atît cei
blemele mari ale staţiunii şi cum ar Dar tot atît de adevărat este şi faptul
fi putut să sprijine pe mecanizatori în pe tineri şi vîrstnici ca în orele de din noua livadă, cît şi ceilalţi
după programul obişnuit de muncă, să din livezile vechi — au fost'
participe la o activitate cuitural-artis- stropiţi la timp cu,substanţe chi­
tică folositoare. mice. De asemenea',' la cultura
Este lăudabilă iniţiativa de a se or­ de cartofi unde s-au ’depistat
ganiza, în ultimul timp, o seamă de gîndacii de Colorado, aceştia
întreceri sportive. Acest fapt dovedeşte i S‘3U combătut plin stropiri CU
că dacă există preocupare se pot face Soluţiile indicate,
multe lucruri frumoase. Activitatea cui- La dePlslarea ' _ dăunătorilor
turală era cu atît mai necesară cu cit S-a primit UH sprijin preţios din
partea elevilor de la şcoala de 7
grăbirea lucrărilor de pregătire a ma­ că de mai multe ori pe an, ei se strîng P. GEORGESCU ani din localitate.
şinilor şi tractoarelor pentru strîngerea în staţiune pentru a face verificarea şi (Continuare In pag. 3-a) D. DEJAN
recoltei. repararea tractoarelor, in momentul de
corespondent