Page 42 - 1959-06
P. 42
Pag. z DRUMUL SOCIALISMULUI Nf. 1392
SFĂTUIM PEMTMJ G O SPO D IN E
Scoaterea petelor
PETELE DE GRĂSIME: de PETELE DE CREION CHI
pe ţesături: se presară cu talc,
6e acoperă cu o sugativă şi se MIC: se ţine locul pătat în spirt
calcă apoi cu un fier călduţ sau
se lasă talcul timp de 24 de ore. denaturat pînă la dispariţia pe
Petele de grăsime de pe hîrtie
se presară cu magnezie ameste telor. v ,\v
cată cu benzină, îndepărtîndu-se PETELE DE FRUCTE: se u-
magnezia după evaporarea ben M A CA 2 I yyM
zinei. Dacă petele sînt vechi, se mezesc şi se presară cu sare de
repetă operaţia pînă la dispari
ţia petelor. Dacă petele sînt re lămîie, lămîie sau sare de mă-
zistente, se tamponează timp de
3 minute cu o soluţie de 50 g. cris.
amoniac, 50 g. apă şi 5 g. apă
oxigenată, apoi se spală cu apă PETELE DE PETROL: se pre
rece.
sară cu praf de cretă amestecată
PETELE DE CERNEALA- se
moaie locul pătat în lapte rece. cu benzină. După evaporarea Influenţa muzicii Contribuţia Or â ş t i e i
Cînd laptele s-a colorat, se benzinei se perie locul acoperit. asupra animalelor
schimbă cu altul proaspăt pînă
PETELE DE RUGINA: se
la dispariţia totală a petelor.
Apoi urmele de lapte de pe stofă moaie locul pătat într-o soluţie
se curăţă cu neofalină, iar cele
de pe. rufe cu apă şi săpun. de acid oxalic fierbinte, se lasă Diferite animale sălbalice reacţio cu plăcere toate cîntecele, fie vesele, la cultura romînească
puţin timp, apoi se spală cu apă nează la muzică. La grădina zoolo fie triste. Şerpii, despre care se spu
(Mm e a ita fi rece. gică din Londra o orcheslă specială ne că iubesc muzica, nu au dat nici In istoria culturală a transilvaniei la început 4 membri din Orăştie dar lor Ion Drogoslav, Al. Ciusa, Emil
a cinlat în faţa fiecărei cuşti. Cmă o atenţie orchestrei. oraşul Orăştie a înscris, fără îndoială, mai apoi numărul lor a crescut consi Borcia etc.
L& 7 0 0 de. a m PETELE DE DULCEAŢA: se rinocerul a auzit muzica, el. a decenii o pagină luminoasă. Deşi localitatea derabil. Astfel, în anul 1932, în com
foarte fioros şi s-a repezit cu furie S-a făcut o experienţă asemănătoa est- cunoscută fie datorită cînfecului paraţie cu centre ca Oradea — cu 78 In ceea ce priveşte periodicele care
i In apropierea orăşelului scot cu apă caldă si săpun. spre muzicieni. Lupilor şi şacalilor nu re şi într-o grădină zoologică america popular „Lele de la Orăştie“, fie da membri, Deva — cu 44, Alba lulia — au existat aici, trebuie să remarcăm
Kdszeg se găseşte cel mai PETELE DE ULEI: de pe ru- le-au plăcut tonurile joase. Leopardul nă unde în loc de orchestă a cinlat- torită valoroasei lucrări „Palia de la 21, Satu Mare — 14, filiala Orăştiei deopotrivă numărul lor mare, dar şi
bătrîn castan din R .P. Un s-a dovedit destui de muzical. La o un patefon. AscuUînd muzica, ani Orăştie", de numele acestui orăşel sînt număra 121 membri. La Orăştie s-au caracterul retrograd şi prin excelenţă
gară. Din nişte memorii s-a fărie se scot prin spălat şi fiert: melodie veselă el a început să toar malele sălbatice au devenit foarte iri legate totuşi unele fapte şi oameni cu ţinut şi două adunări generale (prima şovinist al celor mai multe dintre ele.
aflat că castanul are peste de pe stofă şi mătase prin fre că de plăcere, dar auzind o melo care cultura romînească se mîndreşte în 1892, a doua în 1913, la care ar fi De reţinut sînt însă „Revista Orăştiei“
700. de ani şi a fost plantat care cu neofalină, apoi se presa die tristă a devenit foarte neliniştit. tabile. Pisicile sălbatice se invîrteau pe bună dreptate. vrut să participe şi Aurel Vlaicu). O — 1894, ca primul ziar al oraşului,
în jurul anului editării Bulei ră locul încă umed cu talc în Muzicienii au avut cel mai mare suc- importantă contribuţie a adus şi fi care avea şi preocupări literare, „Bu
de Aur. călzit, care se lasă cîteva ore. ces la crocodili. Aceştia au ascultaţ înnebunite în cuşcă. Elefanţii îşi ridi Sub aspectul trecutului istoric, me nul Econom" — 1892, în care se dă
i Bâtrînul copac are o co
roană uriaşă, iar trunchiul PETELE DE VAR: se tampo cau în tact urechile fără să acorde
lui nu poate fi înconjurat nici nează cu oţet şi apoi se spală
de un lanţ format din 15 co cu apă rece. insă prea multă atenţie muzicii.
pii. Anul trecut botaniştii au
declarat că castanul se va Ştiaţi că ... Ştiaţi că ... Ştiaţi că ©©© leagurile Orăştiei sînt bogate în infor liala „Societăţii pentru fond de teatru deau sfaturi pentru gospodari, informa
usca. In ciuda aşteptărilor, maţii. La Turdaş, de pildă, s-au desco romîn“, înfiinţată în anul 1870. Preo-
bătrlnulcastan a înflorit şi perit atît de variate şi abundente urme . cupările orăştienilor pentru teatru sînt ţii din viaţa satului, din mişcarea ţă
anul acesta şi va da probabil (în specia! vase) îneît se vorbeşte pe şi mai vechi.
o .. recoltă de 70-80 kg. de rănească (1907), sau din acţiunile gre
castane. viste ale muncitorilor etc. Tot ca un
Fotografie drept cuvînt de „Cultura de Turdaş". încă în anul 1847 pe scena Orăştiei ziar preţios se impune a fi amintit
In Oceanul Pacific există văi mare adîncime a Mării Negre Moscova, în ale cărei fonduri se in localităţile Mada şi Balşa au fost a fost prezentată pentru prima oară foaia cu titlul semnificativ „Tovară
mai adinei decît cel mai înalt vîrf este de 2.245 m. numără 12.000.000 titluri de descoperite numeroase urme ale Comu în Transilvania piesa tui Vasiie Alec- şul“, organ, desigur, al meseriaşilor
de pe pămînt — Ciomolungma. cărţi. Cea mai mică bibliotecă nei primitive. In istoria poporului nos sandri „lorgu de ta Sadagura“. Pe li şi muncitorimii anului 1905. Dintre pu
Cinci dintre cele mai mari văi Cea mai ridicată temperatură din lume trebuie considerată bi tru munţii Orăştiei cu numeroasele a- nia aceleeaşi activităţi culturale, sînt blicaţiile cu preocupări culturale amin
ale Oceanului Pacific ating o a- atmosferică s-a înregistrat în Ca blioteca din oraşul indian Am şezări şi cetăţi ne amintesc de cita de amintit apoi societăţile „Reuniunea tim „Bobîrnacii“, care prin unele sa
dîncime de 10.000, iar două —• lifornia, Sahara, Arabia, Iran şi ritsar. în clădirea de marmură, dela strămoşilor noştri — Sarmizege- femeilor din comitatul Hunedoara“, tire apostrofa uneori vechiul regim,
de peste 9.000 metri. Mările din Asia Centrală. Astfel în Valea ornamentată cu podoabe de aur tusa dacilor. fondată în 1886, care avea în Orăştie „Foaia interesantă“ şi mai ales „Co*
tre America de nord şi cea de morţii din California la 10 iu şi cupru a acestei biblioteci se un atelier de cusături naţionale', „Reu sînzeana“ şi „Convorbiri ştiinţifice“ —
sud, dintre Asia şi Australia şi lie 1913 temperatura aerului era păstrează o singură carte, sfîntă. E cunoscut apoi faptul că romanii niunea meseriaşilor romîni din Orăş 19Î7. Ultimul a fost scris în întregime
dintre Europa şi Africa sînt de de 56,7 grade, iar la Tripolos au exploatat băile „Germizara“, azi tie“, înfiinţată în anul 1889, şi „Reu şi editat timp de 7 ani de neobositul
asemenea foarte adînci : Marea (Africa de nord) la 13 septem Cel mai interesant lac din lu Geoagiu, că la Cigmău a existat un niunea de cîntări“ existentă din 1883. şi modestul cercetător Gavril Todică
Caraibelor — 7.238 m. (la sud brie 1922 de 58 grade. me în privinţa compoziţiei apei port roman, la Romos, în cadrul ce Toate aceste societăţi organizau con de la Geoagiu. In publicaţiile amintite
de Cuba), Marea Banda —7.260 este un mic Iac de pe insula lor două străvechi cetăţi, se afla un ferinţe populare, şezători, concerte, pe apăreau deseori semnăturile unor scri
m. şi Marea Mediterană — 4.594 Regiunile cele mai reci Kildin din nordul U.R.S.S. Apele puternic centru de prelucrare a bronzul treceri populare, stimulau creaţiile li itori ca: M. Sadoyr mu, Tr. Demetres-
m. (în sudul Greciei). Cea mai de pe globul pămîntesc se lui sînt împărţite în cinci stra lui, sau că, de asemenea, urme stră terare, reprezentaţiile teatrale etc. cu, D. Zamfirescu, Şt. O. Iosif, L. Re-
află în Groenlanda, Asia de turi. vechi au fost găsite şi în Cugir, Orăş breanu, G. Coşbuc, Ilarie Chendi, I.
§kicit oare nord-est şi Antarctica. La Ver- tie etc. Staţia Şibot, străjuită de ar O activitate deosebit de bogată a Agîrbiceanu, V. Eftimiu etc.
hoiansk se înregistrează în ia Primul strat — cu apă dulce murile medievale ale eroului care lup cunoscut Orăştia şi în ceea ce priveşte
'IP nuarie o temperatură medie de — care se formează din topirea tase cu două săbii, ne va aduce în tiparul. De-a lungul timpului au existat O importantă şi preţioasă contribu
minus 50,5 grade. In anul 1892 gheţarilor şi din precipitaţiile ca memorie bătălia de la Cîmpul Pîinii aici tipografiile: cirilă — în 1851, a- ţie Ja istoria culturală a Orăştiei au
Nu e aşa că a- temperatura a atins 69,8 grade, re cad în el, este populat cu peşti cînd, în 1479, Paul Chinezu a obţinut poi mai tîrziu, prin 1867, — tipografia adus-o şi oamenii de seamă pe care
; ceasta fotografie în în 1933 Ia Oimiakone s-a înre obişnuiţi de apă dulce. Al doilea o strălucită victorie asupra turcilor. „Marcovinovici", cea din 1889 — „Mi- i-a dat această localitate. Intre aceş
gistrat o temperatură de minus strat — cu apa ceva mai sărată nerva“, cea maghiară şi săsească, a- tia sînt de amintit în primul rînd
făţişează un pom ? 72 grade, iar în 1958 în Antarc — este populat cu meduze şi O imagine asupra aportului pe care poi „Tipografia nouă" din 1903, cea din „Studentul din Romos“ (Cristian Cler),
Dar întoarceţi tica — minus 87,4 grade. crustacee. In al treilea strat — l-a adus Orăştia în cultura romînească 1921 etc. Acestea însă deserveau in care a tipărit în secolul al XV-lea o
cu apă sărată de mare trăiesc ne vom putea forma numai dacă vom teresele înguste ale partidelor istorice. extrem de valoroasă carte cu conţinut
fotografia orizontal Albatrosul este cea mai puter peşti marini pitici, âctinfrşU&te- cunoaşte activitatea pozitivă a societă Mai important decît numărul tipografi laic, şi nu religios cum se obişnuia.
şi veţi vedea un nică şi mai rezistentă pasăre, cu le de mare. în al patrulea strat ţilor culturale, a presei literare, a ti ilor a fost activitatea pozitivă a unora E necesar să amintim apoi faptul că
incintă tor peisaj. cea mai mare capacitate de ori — cu apă de culoare roşie —¦ parului, precum şi oamenii cu proemi dintre ele. După cum se ştie, de sub aici a trăit în secolul al XVI-lea fa
entare. După ce au agăţat de pi vieţuiesc numeroase bacterii pur nente preocupări progresiste etc. teascurile tipografiei existente în seco milia Olahilor, care a dat omenirii pe
cioarele dîf&rîfelor spfecîr de pă purii. AI cincilea strat de apă lul al XVI-lea a ieşit „Palia de la învăţatul Nicoiae Olahul, mare uma
sări inele, savanţii ornitologi le- este saturat cu hidrogen sulfu Orăştia şi-a cîştigat o preţuire pe Orăştie“, una din lucrările extrem de nist şi luptător pentru egalitatea tutu
au transportat cu avionul în niş rat. bună dreptate meritată în primul rînd valoroase sub aspectul limbii noastre şi ror oamenilor. Tot în această perioadă
te insule din Oceanul Pacific. datorită activităţii unor societăţi, pro a cercetării evoluţiei scrisului romînesc. s-au născut la Turdaş fraţii Tordaş
Albatrpsul s-a înapoiat după 32 gresiste pe vremea aceea. „A- Spicuind din lucrările publicate la — Mihail Tordaş, care a contribuit la
de zile la locul de unde fusese sociaţia pentru literatură romî- publicarea „Paliei de ia Orăştie“, şi
Orăştie în epoca modernă, vom aminti Pavel Tordaş care a tradus şi el Iu-
transportat, zburînd 6.630 de km. nă şi cultura poporului din Tran crarea „Cîntece bisericeşti“, cea mai
cîteva din tipăriturile mai puţin cu veche tipăritură romînească cu litere
Animalul care rage cel mai silvania“, înfiinţată în 1861, număra latine.
puternic nu este leul, ci gaurul noscute. Aşa, de pildă, sînt lucrările
O sută de milioane de imagini pe secundă
— un taur uriaş sălbatic care „Tribuna şi tribuniştii", a lui I. Slavici,
Un grup de ingineri din Le tezâ este obţinută graţie unui
trăieşte în pădurile Indiei. El ningrad au realizat un aparat sistem complex de oglinzi pivo „începuturile ziaristicii noastre", a cri
de filmat care permite filmarea tante şi unui sistem optic for
este lung de trei metri şi înalt diferitelor procese fizice cu o vi mat dintr-un mare număr de len ticului Ilarie Chendi^ volumul de „Poe
de doi metri. Răgetul lui este zii“ a Măriei Cunţan sau' traduceri din
de cinci ori mai puternic decît Ibsen, A. France, scriitori italieni etc.
al leului. Pentru om gaurul este Trebuie să subliniem apoi faptul că
primejdios numai arareori, dacă teză de 100.000.000 imagini pe tile. Acesta din urmă permite să tot Ia Orăştie şi-a publicat Liviu Re- Satul Cigmău ne-a daf uri alt fiu
îl atacă şi in special dacă îl !-3- secundă. Se poate filma de pildă se fixeze pe placă sute de ima- breanu primul său volum de nuvele iubit ai Orăştiei — pe Ion Budai-De-
r.eşte. Carnea gaurului «rp un licărirea unei lămpi de impulsuri gim. „Frămîntări“ — 1912, Victor Eftimiu leanu, autorul monumentalelor epopei
gust asemănător cu ai cărnii de- j sau .descărcarea unei seîntei ca- Imag.inile sînt proiectate pe un — volumul de debut „Poemele singu „Trei viteji" şi „Ţiganiada“.
vacă şi este foarte apreciată de i re are o durată de cîteva mili- ecran de unde sînt filmate pe o rătăţii“, Ion Agîrbiceanu — volumul In sfîrşit, Orăştia se mîndreşte că
indieni. nnimi de secundă. peliculă obişnuită. Filmul poate „Schiţe şi povestiri“, Spiridon Popescu pe meleagurile ei (Binţinţi) s-a năs
Cea mai mare bibliotecă din Imaginea nu se fixează pe pe fi apoi proiectat cu ajutorul unui „Taifasuri cu Moş Gheorghe“. De ase cut, a copilărit şi a muncit aviatorul
lume este Biblioteca „Lenin“ din liculă ci pe o placa. Această vj- aparat obişnuit. \ menea, aici şi-au publicat din lucrările şi constructorul de avioane Aurel
Vlaicu.
SPRE ÎN A L T U L CERULUI paraşutei, dar inelul... nu mai bia că îmi ajunge pînă la piept. Dar nu puteam nici să înca in lumina acţiunii de prelucrare cri
există. Mai încerc de cîteva Scot paraşuta, ies din apă, şi lec pe cal, nici să stau pe e l : tică a tot ceea ce este progresist şi
ori să găsesc inelul salvat#' • sleit de puteri, mă întind pe mă durea groaznic mînă stin valoros din trecut, amintirea acestor
gă. Sprijinindu-mi mîna, merg fapte şi nume ne este scumpă şi bine
dar în zadar I pămînt. „Acum sînt salvat“, agale pe potecă în urma col venită.
hoznicului. Drumul îmi pare
Catastrofa de S. ANOHIN împinge parcă spre banchetă. Totuşi, nu degeaba sînt mă gîndesc eu, dar în acelaşi fără sfîrşit. In urechi îmi stă Prof. I. ILIESCU
Deodată, planul sting, cu un maestru al sportului la para timp începe să mă doară pu ruie un zgomot asurzitor.
M arele Război pentru Apă Erou al Uniunii Sovietice zgomot infernal, se desprinde şutism. Fără a pierde timp, ternic mina stingă. O pipăi cu LA TELEFONUL PUBLIO
rarea Patriei se terminase de fuzetaj. Pentru o clipă, mi, caut furtunul elastic prin care precauţie şi mă gîndesc că In cele din urmă ajungem.
victorios. Toţi de pe aerodrom Mi-am luat paraşuta şi i-atn se pare că avionul a încreme trece cablul care leagă inelul n-am scăpat fără vreo fractură. Im marginea pădurii mascate (desen din „Ogoniok")
eram fericiţi şi salutam cu spus prietenului: nit în aer, dar apoi porneşte de lacătul paraşutei. Ridic In cele din urmă încep să mă de pomi; se aflau mai multe
bucurie mult aşteptata pace. cle-a dura spre pămînt. mina in sus,, de-a lungul fur dumiresc din ce cauză nu văd corturi, iar mai departe, pe uti
In această atmosferă plăcută, — Aşleaptâ-mă la cantină. tunului pînă simt metalul ine bine: văd doar cu ochiul drept, loc descoperit, stăteau tunuri
cineva, nu-mi amintesc acum In 30-40 de minute mă întorc." în asemenea împrejurări e- lului. Trag de el şi aud, feri îndrăznesc să apropii mina le. O fată oacheşă mă priveşte
cine, spusese: xistă o singură ieşire — folo cit, cum foşneşte mătasea pa dreaptă de obrazul sting şi cu ochi mari, atentă. Intru în-
— Bine, răspunse el. Am sirea paraşutei. întind mina raşutei, care ţîşneşte afară din deodată mă cuprinde spaim a: tr-un cort pentru a suna la
— Pentru voi, piloţii de în rezervată pentru tine o sticlă să deschid... cupola cabinei, dar raniţă. Urmează cunoscuta am atins parcă o bucată de aerodromul meu.
cercare, războiul nu s-a ter de vin de calitate superioară. sînt azvîrlit cu putere intr-o smucitură şi căderea fulgeră carne udă, care atîrna în for
minat încă. El continuă. parte şi mă lovesc cu partea toare se transformă într-o plu me neregulate. Q tau întins pe un pat în
y| cui altimetrului indică stingă a feţei de peretele ca tire tentă, plăcută. & spitalul luminos şi comod
. Se subînţelegea, lupta cu sti- ** 6.000 metri. înălţimea binei. Văd negru in faţa ochi ,,E nevoie de un medic“ — al trupelor de aviaţie. Afară,
¦hia, pentru progresul aviaţiei, este suficientă pentru exerci lor. Cunoştinţa mi se înne Acum urmează să cercetez mă gîndesc eu şi privesc în un cer albastru senin anunţă
ţiile pe care trebuie să le efec gurează. Această stare nu du terenul. Pămîntul îl văd slab jur. Numai pădure, nu se vede sosirea primăverii. Mă frămîn-
pentru securitatea zborurilor. tuez. La drept vorbind, acesta rează însă decît o clipă şi din ca prin sită, cumva neobişnu nici un sat. Am febră, capul tă mult nefericirea ireparabilă
Şi trebuie să se ştie că şi în nici tiu este un zbor de încer nou îmi dau perfect de bine it, cum nu mi s a întîmplat rni-e tulbure. Un sat tot trebu care s-a abătut asupra mea.
această luptă sini răniţi, se care, ci un control a ceva cunos îmi amintesc cum. după termi
pierd uneori vieţi preţioase. cut mai dinainte. Aviatorii narea vizitei, profesorul Viş-
noştri luptaseră deja în tim nevski spuse :
— Tînărut are o mînă frac
... 17 mai 1945. Terminasem pul războiului pe asemenea a- seama de tot ce se întimplă. încă. Un vînt puternic mă ie să se găsească prin apro turată şi o rană serioasă ta
un complicat zbor de încerca parate. Cu toate acestea, în Cabina nu mai are cupolă. A- poartă cu repeziciune spre pă piere, judec eu, şi mă ridic cu ochi. Mîna este un fleac, creş
re. Aterizasem. Pe aeroport procesul exploatării au apărut vionul cade vuind şi şuierînd, mînt. Pe un asemenea vînt greu pe picioare. In acest timp, te ta loc. Dar cu ochiul este
am întîlnit un prieten — pilo unele îndoieli în ce priveşte iar eu, în cabină, sînt azvîrlit contactul cu pămîntul promite de după nişte boscheţi apare mai. rău, trebuie scos.
tul de încercare Valentin IIa- trăinicia construcţiei aparatu cînd într-o parte, cînd în alta. să fie puternic. Vreau să mă un colhoznic bărbos, călare pe
pov, care sosise de la Berlin. lui, şi eu repet în prezent zbo Din această cauză nu pot nici întorc cu fata în direcţia în cal, şi se opreşte în faţa mea. Şi ochiul sting mi-a fost
intr-un fel să scap din cabină. care mă poartă vîntul dar scos.
Ne-am îmbrăţişat şi tocmai ne rul de încercare, la care a fost Din fericire, avionul, după cum mina mea stingă rămîne ne — Slavă domnului că eşti
îndreptam spre cantină să lu supus de multe ori şi în con se spune la noi, se întoarce pe mişcată. Atîrnă lingă mine ca viu 1 spune el mulţumit. Am Mă întorc de la geam şi-mi
ăm prînzul împreună, cînd spre diţii de multe ori mai grele spate şi mă pomenesc azvîrlit şi cînd nici n-ar fi a mea. Sînt văzut, cu ochii cum avionul spun cu m îhnire:
mine s-a îndreptat un inginer. prim ul.avion de acest tip. Nu fără forţă şi nu pot să acţio tău. s-a făcut ţăndări. După a-
Acesta mi-a înmînat ordinul .mă aştept la nici un fel de în aer. nez. Totuşi, în cele din urmă, ceca, privind , atent la mine, — Pe semne că s-a zis cu
comandamentului de a face încă complicaţii şi, liniştit, conduc Mă gîndesc că trebuie să fericirea îmi suride. In direc spuse cu uri aer de compătimi zborul, frate Serioja. Apoi în
maşina în picaj. După ce clau. ţia aterizării mele apare un re. încalecă pe cal. Dincolo chid ochiul, singurul meu. ochi...
¦un zbor pentru a verifica re avionului viteza necesară, trag mă feresc de sfărimături. Mă mic iaz. Cad în apă, salvîn-
zistenţa unui avion de vînătoa- manşa de conducere spre mi reţin să deschid paraşuta şi-mi du-tnă de inevitabilele contuzii de pădure se află o unitate (Va urma)
re fabricat în serie, recent so ne. Simt cum creşte, aşa cum continui căderea liberă. Avio
sit de la uzină. nul frece ca un fulger negru antiaeriană care are şi uri me
sînt obişnuit, greutatea corpu pe Ungă mine. Atunci încerc şi speriind broaştele. dic. E aproape, la o aruncă
Începutul în nr. 1368. lui meu. O forţă nevăzută mă să apuc inelul extractor al lazul iui este adine. Apa a- tură de băt.
? Vv/V.
