Page 43 - 1959-06

Nr. 1392
Realizarea planului
de producfie —în atenţia
de Gonditcere o! S.1 C
Membrii gospodăriei colective
„Brazdă nouă“ din Apoldu de
Sus, raionul Sebeş, şi-au prevă­
zut în planul de producţie din
acest an sarcini însemnate. Prin
realizarea lor gospodăria colec­
tivă îşi va spori capacitatea de
producţie aproape în toate ra­
murile, ' se va dezvolta şi întă­
ri şi mai mult din punct de ve­
dere economic.
Pentru a-şi putea spori nu­
mărul de animale — care aduc
gospodăriei cele mai mari veni­
turi — colectiviştii au prevăzut
să mai construiască încă un
grajd cu o capacitate de 67 vite
mari, o maternitate pentru 24
scroaie, un siloz cu o capacita­
te 'de 7,5 tone, o remiză şi al­
tele. O parte însemnată din a-
ceste construcţii a şi fost rea­
lizată. La grajd sînt aproape
gata lucrările de zidărie, iar
maternitatea se află în roşu. In
afară de aceasta, au fost reali­
zate unele construcţii neplani­
ficate, dar foarte necesare. Aşa,
de pildă, s-a construit o maga­
zie cu o capacitate de 10 va­
goane, o clădire la grădină şi
pepiniera de viţe, prevăzută cu
camere pentru magazii în care
să se păstreze soluţiile şi unel­
tele, precum şi locuinţe pentru
paznici. Pentru asigurarea apei
potabile, necesară fermei de a-
nimale, s-a construit o fîntînă
în imediata apropiere a grajdu­
rilor.
Din această înşiruire de fapte
se poate vedea că membrii gos­
podăriei colective din Apoldu
de Sus se preocupă cu mult in­
teres de realizarea construcţiilor
de care au nevoie pentru dezvol­
tarea fermelor de animale şi a-
ceasta este o garanţie că în vi­
itorii ani ramura zootehnică va
putea cunoaşte o largă dezvol­
tare în această gospodărie. De
fapt colectiviştii au prevăzut ca
în cursul acestui an ferma de
vaci să crească cu încă 37 ca­
pete, cea de porci cu 30 capete
iar cea de oi să ajungă la 750
capete.
In ce priveşte realizarea numă­
rului de animale planificat, si­
tuaţia nu se prezintă destul de
bine. Dacă ferma de oi a cres­
cut la 830 capete, iar cea de
porci la peste 40 capete din care
20 sînt scroafe, apoi ferma de
vaci nu a crescut cu nimic, deşi
este cunoscut faptul că vacile
aduc un venit însemnat şi per­
manent gospodăriei prin lapte
şi viţei. Consiliul de conducere
va trebui să ia măsuri pentru
ea şi numărul vacilor să creas­
că la cel prevăzut în planul de
producţie. Nu trebuie scăpat
din vedere nici faptul că planul
de producţie prevede să se con­
struiască un siloz pentru nu­
treţ.
Planul de producţie al gos­
podăriei colective din Apoldu
CARTEA, SA PĂTRUNDĂ
M AI A D ÎN C ÍN M A SE !
In statul nostru .democrat-
popular cartea este folosită ca
una din pîrghiile importante în
"educarea maselor largi, în for­
marea omului de tip nou — in­
struit, cult, înarmat cu o con­
cepţie justă despre lume şi so­
cietate, pătruns de o înaltă con­
ştiinţă patriotică şi cetăţenească.
Cartea a devenit un puternic
.mijloc de educare şi mobilizare
a maselor la înfăptuirea politicii
partidului de construire a socia-
Jismului şi apărare a păcii. Ac­
tiviştii pe tărîm politic, cultural, te o răspîndire din ce în ce mai nu se străduiesc îndeajuns 1 —
social şi economic, intelectualii,
inginerii şi tehnicienii, simplii
muncitori şi ţărani muncitori gă­
sesc în cărţile ce se tipăresc în
ţara noastră răspuns la cele mai
importante probleme pe care le
ridică viaţa.
Ţinînd seamă de nevoile cultu­
rale mereu creşcjnde ale poporu­
lui muncitor partidul şi guvernul
au luat măsuri pentru dezvolta­
rea unei bogate activităţi edito­
riale. In tiecare an, în vitrinele
librăriilor apar sute şi sute de
titluri de cărţi noi tipărite re-
prezentînd creaţii ale scriitorilor
ş< poeţilor noştri contemporani,
opere ale clasicilor literaturii
noastre, lucrări cu caracter po-
lit'G şi ştiinţific precum şi un
mare număr de traduceri din
rîndul celor mai valoroase crea­
ţii din literatura mondială.
A face ca aceste cărţi să "de-
de Sus mai prevede ca în acest
an să se realizeze în medie 1.900
litri lapte pe cap de vacă fura­
jată, 40 litri lapte şi 2,200 kg.
lînă pe cap de oaie şi să se li­
vreze statului 18 boi graşi pe
bază de contract. Consiliul de
conducere s-a preocupat de asi­
gurarea unei bune îngrijiri a
vacilor şi ca urmare producţia
de lapte planificată pe cap de
vacă este mult depăşită. De a-
semenea, este mult depăşită
producţia de lapte pe cap de
oaie, iar jumătate din numărul
boilor prevăzuţi a se vinde sta­
tului au şi fost livraţi. La lînă
planul nu a fost realizat însă.,
In loc de 2,200 kg. cît s-a pre­
văzut pe cap de oaie, s-a reali­
zat numai 2 kg. Cauza este că
oile nu au primit hrana şi în­
grijirea corespunzătoare. Consi­
liul de conducere va trebui să
manifeste mai multă grijă faţă
de turma de oi, care aduce cele
mai mari venituri băneşti gos­
podăriei, să le asigure o alimen­
taţie mai bună şi o îngrijire mai
atentă.
In ce priveşte planul de cul­
tură, se poate spune că toate
suprafeţele planificate au îosi
însămînţate cu culturile prevă­
zute, cu excepţia porumbului
siloz, care s-a însămînţat
numai pe 6 hectare în loc
de 8. Lucrările de între­
ţinere s-au făcut la timp şi în
condiţiuni agrotehnice mult mai
bune decît în anii trecuţi. Ga
urmare culturile se dezvoltă
bine şi după cum se prezintă
în momentul de faţă se poate
aprpcia că producţia planificată
la hectar va fi mult depăşită,
şi îndeosebi la sfecla de zahăr.
In planul de producţie al
G.A.C. din Apoldu de Sus sîni
prevăzute şi multe alte sarcini.
Se poate spune că cea mai mare
parte din ele au fost realizate
sau sînt în curs de a fi reali­
zate. Consiliul de conducere
are în centrul atenţiei sale pro­
blema realizării integrale a pla­
nului de producţie. Acesta este
Un lucru bun. Dar trebuie ară­
tat că există totuşi şi anumite
sectoare unde planul nu se rea­
lizează întocmai, datorită unor
deficienţe de natură să poată fi
înlăturate. Aceste deficienţe, ori
cît de mici ar părea ele, nu tre­
buie să fie trecute cu vederea de
către organizaţia de bază din
G.A.C. şi consiliul de conduce­
re. Ele trebuie scoase la ivea­
lă, trebuie organizată o luptă
concretă împotriva lor. Organi­
zaţia de bază şi consiliul de
conducere trebuie să se îngri­
jească apoi ca şi acele sarcini
de plan pe care unii le socotesc
neînsemnate să fie realizate la
timp. Oricît de neînsemnate ar
p'ărea aceste sarcini, ele îşi au
totuşi importanţa lor şi de aceea
nu trebuie neglijate,
T. MARIAN
vinâ un bun al poporului mun­ ria noastră“ cum sînt cele din
citor, ca ele să fie citite şi- în­ Alba Iiilia, Orăştie, Hunedoara
suşite de masele largi, iată una (secţia cărţi), Căian etc. opere
din sarcinile importante ce ne literare valoroase stau nevîndute
stau în faţă în lupta pentru ri­ timp îndelungat. Care este cau­
dicarea nivelului cultural al ce­ za ? In multe cazuri lucrătorii
lor ce munceso.
In ultimii ani, cartea cunoaş­ puţin — şi în unele cazuri nici
largă în regiunea noastră. Re­ să prezjnte cărţile. Nu întotdeau­
ţeaua unităţilor de desfacere a na cumpărătorul ştie să-şi alea­
cărţilor a fost în permanenţa gă singur cartea dorită. De a-
lărgită. Metodele de prezentare ceea, de multe ori el pleacă din
şi difuzare a cărţii au fost îm­ librărie fără să cumpere lucra­
bogăţite şi îmbunătăţite. Ga ur­ rea care-i este necesară, cu toate
mare,, numărul cumpărătorilor că ea se află în raft. Dacă vîn-
şi'celor care împrumută cărţi de zătorul din librărie se pricepe să
la biblioteci cunoaşte o perma­ . explice însă conţinutul cărţilor
nentă creştere.
Ţinînd seamă însă de înainta­
rea impetuoasă a ţării noastre
pe calea socialismului, de puter­
nica dezvoltare a Industriei, de
progresele ştiinţei şi tehnicii, de
avjntul cu care se lărgeşte sec­
torul socialist al agriculturii, de
necesitatea sporită a creşterii ni­
velului cultural al maselor, re­
zultatele obţinute pînă acum în
răspândirea cărţii în regiune nu
trebuie să .ne mulţumească. A-
ceasia cu atît mai mult,' cu cît
în activitatea 'unităţilor de des­
facere a cărţii C.L.D.C., maga­
zinelor „Librăria noastră", co­
operativelor, precum şi a biblio­
tecilor există încă multe defi­
cienţe.
Intr-o serie de unităţi „Libră­ crătorii din cooperaţie privesc
Cursurile de pregătire a elevilor muncitori pentru admi­
terea în şcoala de maiştri, organizate pe Ungă I,C.S. Hune­
doara, se desfăşoară cu intensitate.
IN CLIŞEU: Elevii muncitori participînd la o lecţie de
matematică.
L a S .M .T . P r a ş t i e
Activitatea cu ltu ra l-a rtistică
este neglijată
(Urmare din pag. l-a)
ea ar fi putut contribui la îmbunătă­
ţirea muncii în staţiune, ar fi ajutat
pe mecanizatori să-şi ridice nivelul cul­ să arătăm că aceasta nu şi-a mai îm­
tural, ar fi contribuit la educarea lor.
O altă cauză pentru care activitatea
culturală la S.M.T. Orăştie a stagnat
o constituie lipsa unei baze materiale
cît de cît satisfăcătoare. In această di­ rinţelor actuale.
recţie nu putem să trecem cu vederea
faptul că conducerea staţiunii se preo­
cupă prea puţin de crearea condiţiilor
necesare desfăşurării activităţii cultti- partid să analizeze temeinic cauzele
ral-artistice. Există la S.M.T. Orăştie o care au dus la stagnarea activităţii
sală de club care însă numai în acest
scop nu este folosită. In momentul de
faţă, de pildă, clubul este folosit drepl suri care aplicate, să asigure în viitor
atelier de reparat curelele de la ba­
toze. Repararea curelelor este o treabă
foart-; importantă. Dar oare nu se gă­
sea pentru acest lucru o altă încăpere ?
Mulţi tineri mecanizatori ar dori să
joace o partidă de şah, un meci de
tenis de masă, să citească o carte. Ei
nu au însă această posibilitate. La
urarea cu noi• -><
garanţie a succeselor viitoare
(Urmare din pag. l-a)
care obţine în prezent cea mai mare
viteză de avans la săparea suitoarelor.
Un rol important în obţinerea suc­
ceselor amintite l-a avut organizarea
judicioasă a întrecerii socialiste, ur­
mărirea realizărilor brigăzilor de la
pregătiri. Urmărirea se face zilnic, la
fiecare sector, după grafice întocmite
In acest scop. Aceste grafice şînt ur­
mărite de asemenea, în fiecare zi şi
de conducerea exploatării, aşa incit se
intervine în timp util ori de cîte ori
este nevoie.
din aceste unităţi se pricep prea
— şi face lucrul acesta cu căl­
dură, cu dragoste şi interes —
cetăţeanul care intră în librărie
nu va pleca niciodată cu mîna
goală.
Lipsuri serioase există în des­
facerea cărţii la sate. In cea mai
măre parte a unităţilor coope­
ratiste care împânzesc regiunea,
cartea se vinde alături de o se­
rie de produse foarte variate, în-
cepînd de la uneltele agricole şi
pînă Ia chibrituri. Cele cîteva
titluri de cărţi care sosesc la o
astfel de unitate de cele mai
multe ori se rătăcesc prin raftu­
rile cu diferite mărunţişuri.
Numeroase fapte arată că în
reţeaua cooperatistă răspunderea
pentru desfacerea cărţii este în
general scăzută. Mulţi dintre lu­
DRUMUL SOCIALISMULUI
club, mesele de şah şi cea de tenis de
masă, biblioteca, sînt înghesuite prin­
tre grămezile de curele. Şi pentru că
a venit vorba despre bibliotecă, trebuie şi podeţe şi s-au desfundat
bogăţit, fondul de cărţi de mai bine
de un an, iar cărţile existente sînt în
majoritatea lor broşuri cu diverse con­
ţinuturi, editate acum 5 şi 10 ani şi
din care, unele, nu mai corespund ce­
Ce-i de făcut ? După părerea noas­
tră, este necesar ca organizaţia de
culturale, să tragă la răspundere pe
cei vinovaţi şi să se stabilească mă­
mecanizatorilor satisfacţia de a parti­
cipa în număr cît mai mare la o in­
tensă activitate culturală. Aceasta va
contribui la îmbunătăţirea muncii în
staţiune, la ridicarea continuă a nive­
lului cultural al mecanizatorilor, la e-
ducarea lor în spiritul disciplinei so­
cialiste.
Lp lucrările de deschidere (investi­
ţii), planul a fost îndeplinit în pe­
rioada de care ne ocupăm în proporţie
de 102 la sută. Aceasta, se da­
torează în mare măsură extinderii me­
canizării la înaintările în steril, prin Acesta este un succes de seamă obţi­
introducerea «încărcătoarelor cu
bandă şi a unei maşini de încărcat.
Amintim că în primul trimestru,
planul la încărcare mecanică a fost
depăşit cu 14 la sută. Sînt asigurate
toate condiţiile pentru ca el să fi«
depăşit şi în trimestrul Ii.
Pozitiv este de asemenea faptul că,
în cele cinci luni care s-au scurs de
munca de desfacere a cărţilor
ca pe un „comerţ care aduce un
venit mic“. A privi munca de
răspîndire a cărţii la sate prin a-
ceastă prismă, a lua în conside­
rare această muncă numai sub
aspectul comercial înseamnă a
te situa pe o poziţie cel puţin
înapoiată. In orice caz aceasta
e o poziţie care dăunează po'i-
ticii regimului demoerat-popular
de ridicare a nivelului cultural
şi politiG al ţărănimii muncitoare,
Pătrunderea largă a cărţii la
sate este în primul şi în primul
rînd o importantă sarcină polo
tică. De aceea, a privi cu tot
simţul de răspundere sarcina îm ­
bunătăţirii muncii de desfacere a
cărţii în mediul sătesc este o
datorie a tuturor lucrătorilor din
cooperaţia de aprovizionare şi
desfacere î.ncepînd de la preşe­
dintele uniunii regionale şi pînă
la ultimul vînzător. Să se acorde
şi în cadrul cooperaţiei vânzării
cărţii cel puţin atîta atenţie cît
se acordă mărfurilor care aduc
cîşfig mare, să se înrădăcineze
în rîndul tuturor lucrătorilor
răspunderea politică pentru a-
ceasfă muncă.
Un rol important în pătrunde­
re^ cărţii în rîndul maselor mun­
citoare de la oraşe şi sate îl au
organizaţiile de tineret. G.L.D.C.
şi Comitetul regional U.T.M. au
făcut un lucru bun încheind un
c antract prin care organizaţia de
tineret se angajează să difuze­
ze cărţi pînă la o anumită sumă
(destul de modestă ţinînd sea­
ma de numărul mare de tineri
organizaţi în U.T.M. din regiu­
nea noastră !)'. Această acţiune
ar fi putut să aducă un aport
însemnat la răspândirea cărţii în
Pag. 3
Inform aţiile zilei
° In cadrul turneului pe care 0 Astăzi pe stadionul „Cetate“
l-a întreprins în regiunea noas­ în curtea Şcolii medii cu lim­
tră, opera maghiară din Cluj a bă de predare maghiară din ora­
prezentat zilele trecute în loca­ şul Deva se va desfăşura faza
lităţile Vulcan, Aninoasa şi Pe- regională din cadru! celui de-ai
trila din Valea Jiului opera „Lî- V-lea concurs al grupelor sani­
liomfi“. Aceeaşi operă va fi pre­ tare de cruce roşie. La acest
zentată astăzi în localitatea Lu- concurs participă toate grupele
peni. Peste tot interpreţii ope­ sanitare de cartier, din întreprin­
rei maghiare au fost aplaudaţi şi deri, instituţii şi din mediul să­
apreciaţi de publicul spectator. tesc care au ieşit cîştigătoare la
• Pionierii şi elevii de la Şcoa­ fazele pe raioane.
la de 7 ani nr. 2 din oraşul ® Casa raională de cultură
Sebeş prezintă astăzi un pro­ „Mihail Sadoveanu“ din Sebeş a
gram de cîntece şi dansuri în­ prezentat ieri după-amiază la
chinat apropierii închiderii anu­ Orăştie un program artistic în
lui şcolar. Totodată ei vor pre­ limba germană. Acelaşi program
PENTRU zenta şi piesa în limba germa­ va fi prezentat şi astăzi în ora­
nă „Die Regentrude“.
v W W \ A /S /V /N /S /V ^ şul Sebeş.
• La Alba Iulia elevii şcolii
IM M fS W A medii „Horia, Cloşca şi Grişan“ • Pentru amenajarea albiei rîu-
prezintă astăzi în sala casei ra­ lui Cerna, colectiviştii din comuna
ionale de cultură din localitate Sîntandrei au deschis recent un
piesa de teatru „Ochiul babei“ . şantier de hidroamelioraţii. Lu­
DRUMURILOR crările care vor fi executate aici
• Teatrul de stat din oraşul vor proteja de inundaţii cea. 200
W W W VW VW W W N Stalin întreprinde în regiunea hectare. In prima zi de lucru
noastră un turneu cu comedia peste 100 de colectivişti au exe­
Pîriă în prezent, în raionul „Partea Leului“ de C. Tudoran. cutat săpături pe o distanţă de
Orăştie s-a efectuat pentru lu­ Astăzi comedia amintită va fi 100 metri din care au scos cca.
crări de întreţinere şi refacerea prezentată pe scena căminului 200 m. cubi pămînt. In total în
drumurilor un riumăr de peste cultural din Teiuş. In continua­ această zi s-au prestat aproxi­
300.000 ore contribuţie..în mun­ re aceeaşi comedie va fi prezen­
că şi muncă voluntară şi 20.000 tată în oraşele Alba Iulia, Hu­ mativ 270 ore de muncă volun­
zile-muncă cu atelajele.
nedoara etc. tară. !
S-au extras astfel din cariere
şi transportat pe şosele cea. PUBLICITATE
25.000 m.c. pietriş, s-au făcut
lucrări de reparaţie ta 18 poduri COOPERATIVA „CELULOIDUL“
Bucureşti str. 30 Decembrie, nr. 54, raionul Ţ. Vla'dimirescu
64.000 m l. şanţuri. Cel mai Telefon 15.45.54
mult au muncit cetăţenii din co­ VINDE FĂRĂ REPARTIŢIE
munele Bâcăinţi, Foit şi Orăş- la întreprinderile de stat şi cooperatiste
tioara de Sus unde planul anu­
al de contribuţie în muncă a — PÎNZĂ STERLING
fost depăşit. Pe întregul raion, — BANDĂ STERLING de 15,. 20, 25, şi 30 mm.
planul anual de contribuţie în — PEGAMOID pe doc pentru tapiţerie
muncă a fost realizat In pro^ — MUŞAMALE pentru huse pentru tapiţerie
porţie de 66 la sută. S-au evi­ — TUB WARNISCH de la 2 -1 2 mm.
denţiat deputaţii Nicolae Pîr-
f nnr» . /—*.nr>n1/-* }
van, Petru Andrişoiu, Ion Mă-
glaş şi alţii. |? In staţiunea balneo-climaterică Vaţa de Jos, deschiderea"!
L sezonului pentru anul 1959 s-a făcut în ziua de 1 iunie a.c. In i
M. TRIFOI r acest scop s-au făcut reparaţiuniie şi amenajările necesare atît ^
^ la pavilioanele băilor, ştrandului, cît şi a vilelor de locuit, ast-)
corespondent
Lfel că vizitatorii care vor veni în staţiune vor găsi, pe lîngă ser-']
t viciul medical, în condiţii bune şi prompte pe care î! reclamă I
t-bolnavii, şi posibilitatea de cazare în cele mai bune condiţiuni-j
^ igienico-sanitare şi de serviciu.
Parcul băiior oferă posibilitatea de recreaţie prin amenajă-]
!j rile care s-au făcut. Apa băilor Vaţa de Jos este recomandată I
j; vindecării tuturor formelor de reumatisme, artritisme şi artrozei
de lucru Csubacute şi cronice, nevralgii, nevrite, inflamaţii cronice ale or-^
Cganelor abdominale şi ale organelor genitale la femei, neuraste- j
iniile (anxioasă), hipertensiunea arterială, bolile provenite din]
f tulburarea metabolismului ca obezitatea şi diateza urică. I
Preţurile pentru sezonul anului 1959 la Băile Termale Vata
la începutul anului, planul de armare [ide Jos sînt foarte convenabile, după cum urmează:
în bolţari la lucrările de deschidere
şi pregătire a fost realizat în proppr- Intrare de persoană la ştrand, . . ,Lei 1,50
ţie de sută la sută, iar cel de armare
metalică în proporţie de .98 la sută. TARIFE PENTRU BAI LA BAZIN COMUN 3
Salariaţi şi membri de familie . . . „ 4
nut la exploatările miniere dip Valea Colectivişti şi întovărăşiţi , . . . „ 5
Jiului. Persoane particulare nesalarîate . . . „
In concluzie se poate spune că la TARIFE PENTRU BAI LA VANA:
exploatarea minieră Vulcan se cre­
ează toate condiţiile în vederea asigurării Salariaţi şi membri de familie . . . „ 4
din timp a brigăzilor cu noi fronturi
de lucru -T- garanţie a succeselor vi­ Colectivişti şi î n t o v ă r ă ş i ţ i ........................ . 5
itoare în lupta pentru sporirea pro­
ducţiei de cărbune. Persoane particulare nesalarîate . . . „ 6
TARIFE PENTRU CAMERE PENTRU UN PAŢ - 24 ORE ^
Salariaţi şi membri de familie . . . » 4
Colectivişti şi întovărăşiţi . . . . , , 6 J
Per.sya.ne,particulare peştiiariafe . . .„ 8 ]
1-, u J \— J U _ / <— J '---- l t----1 <___l '__ I V
^ •»
rîndul salariaţilor’ din întreprin­ " Munca de popularizare â căr->
deri şi instituţii, jn rîndul ţără­ ţii nu trebuie să se oprească însă
nimii muncitoare, îndeosebi în la mijloacele vizuale şi scrise,
rîndul tineretului de ta oraşe şi Este necesar ca su'b îndrumarea
sate. Ne dăm seama cît de' mult organizaţiilor de partid unităţile de JAN NERUDA
Trad. — I. Cassian
ai contribui această acţiune cu în ’ care-se vînd cărţi să parti­ Mătăsaru. Ilustraţii —
caracter patriotic la răspîndirea cipe mai activ, împreună cu bi­ Florjca Vasilescu
cărţii în rîndul maselor munci­ bliotecile, organizaţiile U.T.M.-şi Colecţia „Cele mai frumoa­
se poezii“
toare dacă fiecare tînă'r organi- . sindicale, cadrele didactice, clu­
Prin scrierile sale, lan tye-
zat în U.T.M. ar fi antrenat să buri şi cămine, la organizarea ruda a jucat un rol însemnai
ÎU lupta poporului ceh pentru
vîndă trimestrial cărţi în valoa­ de simpozioane, seri literare, pro­ >independenţă, împotriva asupri­
rii hahsburgice din secolul tre­
re de 15-20 lei. Din păcate, unele cese literare etc. în care să se cui.
organizaţii U.T.M., cum sînt cele • facă recenzii şi prezentări de Prin iipărirea volumului de
poezii al lui lan Neruda ne-am
din raioanele Hunedoara, Brad, cărţi, discuţii despre unele opere străduit să adăugăm la ‘patri­
moniul nostru cultural, încă im
Haţeg ş.a., n-au înţeles sensul s;.u despre eroij lor, recitări etc. nume bine cunoscut din litera­
tura ţării prietene.
şi importanţa acestei acţiuni. 'Astfel de manifestări au meni­
Să creştem păsări
S-au găsit chiar şi unii acti­ rea nu numai de p ajuta pe ci­ şi iepuri de casă
vişti U.T.M. cu atitudine înapo­ titori de a înţelege conţinutul de M. BALAŞESCU
In colecţia „In ajutorul acti­
iată, ca fostul secretar al GomL- unor .cărţi ei şj de a le trezi gus­ vităţii practice a pionierilor şi
şcolarilor“ apare o lucrare mult
teiului orăşenesc U.T.M. din Hu­ tul, şi interesul pentru citit: , aşteptată de pionieri şi şcolari:
o carie de îndrumare pentru
nedoara, Marcu Alexandru, care îmbunătăţirea difuzării cărţii creşterea păsărilor de curte —
găini, raţe, gîşle, porumbei —
a afirmat că el are „probleme necesită acţiuni multiple, bine şi a iepurilor de casă.
Autorul descrie principalele
mai importante“ de rezolvat şi gîndite şi organizate şi duse rase de păsări domestice şi de
iepuri de casă care se găsesc
că nu e de datoria lui să se ' pînă la capăt,- atît pe plan re­ in ţara noastră şi pot ji eres-
( cute de pionieri şi şcolari.
ocupe cu „comerţul de cărţi" !' gional cît şi pe plan local. Pen­ Cartea va veni in ajutorul
activităţii practice a pionierilor
Nici (Sdmifetuî regional U.T.M. tru reuşita acestor acţiuni este şi şcolarilor din cercurile de
creştere a animalelor, precum
n-a susţinut cu d&dulă căldură necesar ca, sub îndrumarea or­ şi a celor ce vor să crească In
acţiunea 'de sprijinire a muncii ganizaţiilor de partid, să pxiste gospodărie păsări de curte şi
de difuzare a cărţii. Ga urmare, o .strîrjsă colaborare şi coordo­ iepuri- de casă pentru nevoile
o: i suma prevăzută îri contrac­ nare a acţiunilor între organiza­ gospodăriei.
tul cu G.L.D.C. abia s-a realizat ţiile U.Ţ.M. şi sindicale, G.L.D.C,
o treime.
cooperaţia de consum şi alte
Pătrunderea mai largă a căr: organizaţii,,
ţii în mase necesită o largă
muncă de popularizare a opere­ Atuncind cu tot simţul de răs­
lor apărute'şi a conţinutului lor. pundere pentru înlăturarea defi-
Prin staţiile de radioficare, ci­ cienţelor şi greutăţilor existente
nematografe şi prin presa loca- să facem o cotitură în munca
fă; se face cîte ceva îri direcţia de răspîndire a cărţii.- Să mun-
aceasta. La cinematografele din c j;: în aşa’ fel îneît .cartea să
Valea Jiului s-au făcut pe plan devină un bun aj maselor largi,
local diapozitive prin care se să pătrundă tot mai adînc în
popularizează cărţile existente în rîndul oamenilor muncii de la
librării. G.L.D.G. şi TJ.R.C.C. se oraşe şi sate, ajutîn'du-i în lupta
ocupă însă foarte slab de latura nobilă pe care o desfăşoară, sub
popularizării cărţii. Nu folosesc conducerea partidului, pentru
posibilităţile pe care- le au. pace şi socialism !