Page 44 - 1959-06
P. 44
Pag. 4 DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 1392
Vizita delegafiei de partid Ziarele vest-germane Conferinfa de la Geneva
şi guvernamentale a R. D. Germane
critica atitudinea cancelarului Adenauer Şedinţa din ziua de 12 iunie
în U. R. S. S.
KIEV 13 (Agerpes). - TASS Apoi, membrii delegaţiei, îm- BONN 13 (Agerpres). — zent, se pune în faţa Bundes- GENEVA. Corespondenţă spe şi reluată miercuri în ’ şedinţa
a n u n ţă : Membrii delegaţiei de părţindu-se în două grupuri, au Schimbarea atitudinii cancela tagului problema mult mai sim cială : Şedinţa din 12 iunie a oficială, nu este nicidecum
p lu : De a alege un-nou cance Conferinţei de la Geneva a mi un ultimatum sau dictat,
partid-şi guvernamentale a Re început să viziteze oraşul. Pri rului Adenauer şi hotărîrea a- lar, care să fie în plenitudinea niştrilor Afacerilor Externe a aşa cum încearcă să pre
capacităţilor sale". fost prezidată de S. Lloyd. In zinte lucrurile delegaţiile oc
publicii Democrate Germane în mul grup, în frunte cu Walter cestuia cie a-şi păstra postul de centrul discuţiilor s-au aflat, noi cidentale. A.A. Gromîko a ana
In continuare, revista scrie le propuneri ale guvernului so lizat în amănunt declaraţiile re
frunte cu VValter Ulbricht şi Ulbricht a vizitat, împreună cu cancelar fără a mai candida la cu amară ironie: „Este mişcă vietic în problema Berlinului oc prezentanţilor puterilor occiden
tor să citeşti cum Adenauer, în cidental şi Comitetului pe în tale. El a subliniat că încercări
Otto Grotewohl au făcut la 11 Podgornîi, o şcoală medie din alegerile prezidenţiale este viu vîrstă de 83 de ani, se sfătuieş treaga Germanie, propuneri pre
te cu fiul său Paul Adenauer, zentate de delegaţia sovietică în le puterilor occidentale de a con
iunie o vizită primului secretar Kiev, din raionul Pecersk. Aici criticată de ziarele vest-germane. ca şi cum R. F. Germană ar şedinţa din 10 iunie. . vinge Uniunea Sovietică să ac
constitui o moştenire de familie cepte permanentizarea rînduleli-
al Comitetului Central al Parti oaspeţii s-au interesat de pro Astfel, revista vest-germană deosebit de preţioasă“. Selwyn Lloyd s-a pronunţat lor de ocupaţie în Berlinul oc
împotriva noilor propuneri sovie- cidental sînt zadarnice şi că
dului Comunist din Ucraina, Ni- blemele învăţămîntului politeh „Der Spiegel“ publică un ade „Motivele pe care le invocă lice supuse conferinţei în şedin Uniunea Sovietică nu poate sem
cancelarul sînt zurleşti: situaţia ţa de miercuri şi a pledat pen na nici un document care sa ur
kolai Podgornîi, preşedintelui nic al elevilor. vărat pamflet pe marginea a- politică externă, de 10 ani mai tru menţinerea drepturilor de o- mărească un astfel de scop.
serioasă ca niciodată, a devenit cupaţie occidentale în virtutea
Prezidiului Sovietului Suprem al Cel de-al doilea grup, în frun cestei hotărîri. în ultimele. 8 săptămîni ceva aşa-numitului „drept al învingă In legătură cu conferinţa la
mai serioasă încă. Rareori ade torului“. Selwyn Lloyd a susţi înalt nivel, A.A. Gromîko a ară
R.S.S. Ucrainene, Demian Ko- te cu Otto Grotewohl, a vizitat „Popoarele, scrie „Der Spie văratul motiv al unei hotărîri nut necesitatea includerii în ori tat că unu delegaţi occidentali a-
istorice, demne de remarcat, este ce acord a menţinerii drepturi firmă că 'dacă miniştrii de Ex
rotcenko, şi preşedintelui Consi Institutul politehnic din Kiev. gel“, au fost întotdeauna nevoi atît de limpede ca în acest c a z : lor de ocupaţie ale puterilor oc terne nu ajung la nici un rezul
Iui Adenauer nu i-a fost pe plac cidentale. El a recunoscut însă tat nu va avea Ioc conferinţa
liului de Miniştri al R.S.S. Seara membrii delegaţiei de te să plătească prea scump pen ca acel om pe care acum 3 luni că acesta nu constituie ultimul la nivel înalt. Precizînd pozi
a vrut el singur să-l arunce în cuvînt al delegaţilor occidentali. ţia guvernului sovietic în aceas
Ucrainene, Nikifor Kalcenko. partid şi guvernamentale a R.D. tru responsabilitatea conducăto sus pe postul de preşedinte ah Trecînd la examinarea unor tă chestiune, A.A. Gromîko a
statului, să devină cancelar fe pun.cte din cadrul propunerilor subliniat că conferinţa la nivel
Oaspeţii din R.D. Germană au Germane au vizionat la Teatrul rilor lor, îneît un şef de guvern deral“. (Este vorba de ministrul sovietice, el a exprimat intenţia înalt nu poate fi condiţionată
Economiei vest-germane, Er de a se căuta o înţelegere asu de nici o tîrguială.
avut o convorbire prietenească de Stat de Operă şi Balet „Ta- din Germania să mai poată pre hard — N.R.). pra unor chestiuni ca acelea pri
vind interzicerea activităţii sub In continuarea şedinţei a luat
cu conducătorii R.S.S. Ucraine ras Sevcenko" baletul „Gîntecul tinde circumstanţe atenuante“. „Der Spiegel“ consideră că versive din Berlinul occidental, cuvîntul Grewe, delegatul vest-
„prfn demisia sa, demisie bine reducerea trupelor de ocupaţie german. Discursul său a fost
ne. pădurii“. „Istoria candidaturii lui Ade motivată, Erhard ar fi putut să etc. In încheiere Lloyd a apelat tot atît de negativ ca şi cele
impună votul de neîncredere con la reluarea spiritului adevărate lalte, din trecut. El a exprimat
nauer Ia preşedinţia R.F. Ger lor negocieri. doar dorinţa ca conferinţa să re
structiv dacă el ar fi fost un ia discuţiile în cadrul unor şe
mane, scrie revista, este un act După o scurtă declaraţie a lui dinţe neoficiale.
politician pe care se putea pu Christian Hortor, care a apre
Opinia publică din R.D. Get mană de ramolisment care s-a desfă ciat ca satisfăcătoare întîlnirea A vorbit apoi ministrul fran
şurat în văzul lumii întregi. Da ne bază. Realitatea a arătat că sa de joi cu ministrul de Ex cez, Gouve de Murville, care a
că deputaţii din Bundestag nu terne sovietic, a luat cuvîntul făcut doar cîteva observaţii su
sprijină noile propuneri sovietice vor da acum un vot de neîn el nu este, din moment ce a pre A.A. Gromîko. Ministrul de Ex plimentare în legătură cu pro
terne sovietic a subliniat că pro punerile sovietice.
BERLIN 13 (Agerpres). — resc numai un singur lucru — credere constructiv, atunci ei vor ferat să plece în S.U.A. m mo* punerea Uniunii Sovietice făcu
TASS a n u n ţă N o ile propuneri pace pentru Germania şi pen acţiona cu bunăştiinţă în defa tă în şedinţa neoficială de marţi La ridicarea şedinţei s-a hotă-
făcute de Uniunea Sovietică la tru lumea întreagă. voarea R.F. Germane". „Der menttil cel mai nepotrivit“. rît ca luni după-amiază să aibă
conferinţa de la Geneva se află loc o şedinţa neoficială a celor
în centrul atenţiei opiniei pu Propunerile de pace ale gu Spiegel" arată că „Germania oc In înch’eiere, revista arată că 4 miniştri.
blice din Republica Democrată vernului Uniunii Sovietice sînt cidentală are dreptul să pretin
Germană. Opinia publică din viu comentate de presa demo dă un cancelar a cărui stare „propunerea Iui Adenauer de
R.D.G. apreciază aceste propu crată din Berlin. Ziarul „Neues mintală să permită ca el să fie
Deutschland“ subliniază că tras la răspundere pentru actele a-1 avansa pe Etzel (actualul
neri ca pe o nouă dovadă a do propunerile Uniunii Sovietice şi sale". ministru de Finanţe al R.F.G.),
rinţei sincere a Uniunii Sovie ale Republicii Democrate Ger „Diagnosticul de scleroză din
tice de a contribui în mod efec mane cu privire la crearea unui în postul de preşedinte al R.F.
tiv la rezolvarea problemelor in comitet pe întreaga Germanie, cauza bătrîneţii este nou la noi,
ternaţionale litigioase. pe bază de paritate, oferă Ger continuă „Der Spiegel“, vechi Germane, avînd *în vedere că
maniei mari posibilităţi. este în schimb faptul că în faţa
Cunoscutul om de ştiinţă, proî. Etzel nu ar fhputuT obţine nicio
A. Steinînger, preşedintele „Ligii Ziarul subliniază că propune Germaniei prusace s-a pus des- dată, în calitate de cancelar, o
germane pentru problemele rile lui , A. A .. Ciromîko coresr . tul de deseori problema necesi
O.N.U.“, a .spus că noile pro pund părerilor majorităţii covîr- tăţii de a se demite un cap în
puneri sovietice sînt o expresie
strălucită a politicii principiale şitoare a poporului german. coronat. Un rege al Bavariei,
•şi în acelaşi timp elastice a- U- Ziarul „Beriiner Zeitung“ ara nebun, s-a sinucis, un rege pru
S.E.A .T.O . se niunii Sovietice determinată de tă că propunerile sovietice nu con sac a fost nevoit să renunţe să Corespondentă specială
dorinţa dc-a asigura pacea şi de stituie un „ultimatum“, cum în mai guverneze încă în timpul
amestecă în treburile hotărîrea de a se ajunge la o cearcă să le prezinte presa oc vie,ţii .sale, doi şefi de stat ger
înţelegere. cidentală,’ci sînt expresia dorin mani, care au guvernat în total
interne ale Laosului
Prof. Steininger a subliniat
' PEKIN 13 (Agerpres). -
După cum anunţă din Bangkok că conferinţa de la Geneva a ţei sincere de a se ajunge la un 4Q de ani,-s-au văzut siliţi să-i încredere a ,majorităţii, nu este de la Geneva
agenţia China Nouă, Pote Sa- miniştrilor Afacerilor Externe compromis. , ¦ • : , * împărtăşească soarta, in pre* decît o glumă proastă“«;
rasin, secretar general al trebuie, în primul rînd, să asi
S.E.A.T.O., luînrl cuvîntul zilele gure convocarea unei conferin — :------------ -sissas------------------- GENEVA 13 (Agerpres). sprijinit de întreaga opinie
trecute în cadrul unei conferin ţe la nivel înalt şi să creeze o
ţe de presă, a declarat vcă atmosferă favorabilă rezolvării Orcul partizani — Pauza intervenită in lu publică internaţională, potri
S.E.A.T.O. nu va sta „cu mîi- la această conferinţă a proble lor păcii din oraşul
riile încrucişate“ să privească la melor internaţionale litigioase. Braunschweig, did crările conferinţei de la Ge vit căruia trebuie căutată o
evoluţia evenimentelor din Laos. R.K. . Qerrpană,. a.
După cum a arătat W. Heyl, organizat o veghe neva, urmează să fie folosi înţelegere pe o bază realistă
Declaraţia lui Sarasin, se sub locţiitor al secretarului general atomică în centrul
liniază în comunicatul agenţiei al Uniunii creştin-democrate, oraşului, iu piaţa tă de doi dintre delegaţii la este împărtăşit de unii oa
China Nouă, confirmă existenţa noile propuneri ale Uniunii So Hagemă rkt. Nume
unui plan american-care preve vietice dovedesc că aceasta este, roşi cetăţeni au conferinţă — ministrul de Ex meni politici cu răspundere
înlr-adevăr, dispusă să accepte semnat un protest
de atragerea Laosului în un compromis. In timp ce pute împotriva înarmării terne britanic, Selwyn Lloyd, din Occident. Astfel, ministrul
S.E.A.T.O. pentru ca S.U.A. să rile occidentale, a declarat W. atomice a R. F.
Heyl, nu şi-au dezvoltat punctul Germane. şi ministrul de Externe fran de Externe britanic, Selwyn
aibă posibilitatea ca şi pe viitor lor de vedere, Uniunea Sovie
să transforme Laosul într-o ba tică, de comun acord cu R.D.G., IN FOTO: Ve cez; Couve de Murville — Lloyd/ la sosirea sa la Lon
ză militară îndreptată împotriva a creat prin propunerile ei, con ghea atomică din
Chinei şi Republicii Democrate diţiile convocării unei conferin Braunschweig. pentru consultări cu guverne dra, ¦¦a declarat în legătură
Vietnam şi să se folosească de ţe la nivel înalt.
le 'lor. Ei au părăsit. Geneva cu perspectivele conferinţei că
Laos pentru a ameninţa ţările Salutînd propunerile Uniunii şi au sosit fiecare în capita In cadrul tratativelor „trebuie
Sovietice, Pfaffenbach, preşe lele ţărilor respective. Luni, să se manifeste răbdare“. A-
din Asia care promovează o po dintele organizaţiei din Berlin urmează să fie reluate lucră genţia France Presse, rele
litică de neutralitate. • *•> a partidului naţional democrat rile conferinţei printr-o şe va că oamenii politici englezi
din Germania, a subliniat că dinţă neoficială a miniştrilor ar fi favorabili realizării u-
reprezentanţii la Geneva ai U- de Externe.
niunii Sovietice şi R.D.G. do nui acord Est-Vest „chiar şi
După şedinţa de vineri s-a într-o formă limitată".
dovedit întrufotul inconsis Trebuie de asemenea men
tenţa zarvei propagandistice ţionată declaraţia făcută la
occidentale, care caută să pre San Francisco de vicepreşe
zinte în imaginile cele mai dintele Nixon în legătură cu
sumbre conferinţa de la Ge problema generală a tratati
neva, să arunce asupra Uniu velor între Est şi Vest. El a
nii Sovietice vina pentru o
pretinsă „atitudine ultimati arătat că, deşi la Geneva „si
tuaţia nu este încurajatoare",
vă". Declaraţiile lui A. A.
Cronica evenimentelor internaţionale leze nemijlocit guvernul“. In Gromîko, ministrul Afacerilor conferinţele „sînt cit se poute
Externe al U.R.S.S., in care de folositoare...“.
A mai trecut o săptămînă la dă pentru ca tratativele de la evidentă lipsa de interes şi do şedinţa oficială care a avut loc spatele acestei formulări vagi, nu j
Geneva. După mai bine de Geneva să iasă din impasul în rinţă din partea miniştrilor de vineri dimineaţa la Palatul Na a reafirmat faptul că ar fi Bineînţeles nu trebuie omis
o lună de tratative, Conferinţa care se află în prezent. Astfel, Externe occidentali de a se re ţiunilor, în cadrul căreia, după se poate să nu se vadă însă a- greşit să se considere propu faptul că acele cercuri ostile
miniştrilor de Externe parcurge Uniunea Sovietică este dispusă zolva în mod echitabil şi realist cum a declarat purtătorul de cu clevărata cauză care a determinat nerile sovietice drept o ame Conferinţei de la Geneva, ca
în prezent zilele hotărîtoare, deşi să nu insiste asupra lichidării principalele probleme ale actua vînt al delegaţiei sovietice, at hotărîrea lui A denauer: profun ninţare, un ultimatum sau un şi icleii tratativelor In gene
nu se poate afirma că şi rezul imediate totale a regimului de lităţii internaţionale. Odată cu mosfera şedinţei a fost mai bună da criză politică care macină în dictat, au subminat definitiv ral n-au dezarmat. S-a fă
ocupaţie în Berlinul occidental, prezentarea noilor propuneri so decît cea de miercuri şi nu s-au ultima vreme cercurile conducă poziţiile acelora care caută cut astfel o mare publicitate
tatele obţinute pînă în prezent cu condiţia însă ca această si mai auzit din partea delegaţilor toare de la Bonn. Izvorul aces să denatureze politica Uniu convorbirilor avute de cei trei
tuaţie să nu dureze mai mult de vietice, purtătorii de cuvînt ai occidentali repetarea unor expre tei crize e nemulţumirea gene nii Sovietice la Conferinţa miniştri occidentali, cu prima
ar justifica o încheiere — în a- im an. Propunerea sovietică cu delegaţiilor occidentale — ofi sii tipice „războiului rece“, cum rală care domneşte în Germa miniştrilor de Externe de la rul Berlinului occidental, Wi.1-
ceste condiţii — a acestei im privire la crearea unui comitet ciali şi neoficiali — se strădu s-a întîmplat miercuri. nia occidentală faţă de politica Geneva. 'Astfel, pînă şi pur !y Brandt, care a sosit la Ge
inter-german, cu anumite sarcini iesc să alimenteze fot mai mult promovată de guvernul Germa tătorul de cuvînt american, neva, şi cu acest prilej au
portante întîlniri internaţionale. în ce priveşte pregătirea Trata ideea „lipsei de perspectivă“ a Pauza de două zile care a in niei occidentale, politică contra care în ultimele zile a dove fost lansate din nou apeluri,
Uniunea Sovietica tace totul conferinţei. Explicaţia acestor e- tervenit în tratativele de la Ge-, ră intereselor vitale ale poporu dit un zel deosebii în a pre pentru o „poziţie rigidă" m
pentru ca conferinţa să fie încu tului de pace cu Germania, coin neva şi care va ii folosită de lui german. Această nemulţumi zenta într-o lumină cu totul ce priveşte problema Berli
nunată de succes. Lucrul aces cide cu vederile exprimate de forturi zadarnice nu e greu de unii miniştri occidentali pentru re l-a determinat, de altfel, în falsă poziţia delegaţiei, sovie nului occidental.
toţi participanţii la conferinţă. găsit însă. Manevrele care au ca consultări cu guvernele lor este primăvară pe Adenauer să re
Diferendul se iveşte aici în ce scop suspendarea, amînarea sau nunţe la postul de cancelar şi tice, a fost. nevoit să se ocu Săptămînă care urmează —
priveşte participarea reprezen micşorarea nivelului conferinţei de aşteptat să ducă la recunoaş pe de faptul că şeful delega cea de a 6-a — va dovedi
tanţilor celor două state germa terea caracterului realist şi con ţiei. sovietice a replicat cu dacă puterile occidentale sînt
ta este dovedit în mod grăitor sînt determinate de faptul că,
ne în comitetul propus. Cum e aşa cum se exprimă unii comen structiv al noilor propuneri so
de lucrările ultimei săptămîni. şi firesc, dealtfel, Uniunea So tatori occidentali, puterile occi vietice, astfel îneît tratativele, să se mulţumească cu titlul ono- tărie .la propaganda despre sau nu hotărîte să im in con
In interesul realizării unui acord, vietică militează cu consecvenţă
deci pentru ca conferinţa să se pentru reprezentarea R.D. Ger dentale au fost „prinse pe picior care se reiau mîine printr-o şe rilic de preşedinte al R.F.G., asa-zisul „ultimatum sovie siderare situaţia existentă şi
greşit“ de noile propuneri sovie dinţă neoficială, să continue pen
încheie cu rezultate aşteptate de mane şi R.F. Germane pe bază tice care creează premise serioa tru obţinerea de rezultate pozi pentru care trebuia să-şi pună tic". să se situeze pe o poziţie rea
către opinia publică mondială de paritate (1 la 1). Puterile oc se ca tratativele să fie încunu tive. candidatura în curînd. Atrage de asemenea aten listă în rezolva’ia probleme
iubitoare de pace, delegaţia so cidentale, în schimb, fără a a- nate de succes. Dificultăţile în
vietică a prezentat miercuri noi- care se află miniştrii occiden U ltima săptămînă a adus, de Perspectiva că odată ce eî va ţia faptul că punctul de ve lor internaţionale cele mai ur
vea nici un cod internaţional în tali în faţa propunerilor sovietice asemenea, pe primul plan părăsi conducerea guvernului po dere al Uniunii Sovietice, gente.
sprijinul lor, susţin ideea repre sînt amplificate, după expresia al vieţii politice din lumea occi
zentării după numărul populaţi ziarului francez „Le Monde“, de dentală hotărîrea lui Adenauer litica R.F. Germane ar putea
ei. Cu alte cuvinte, comitetul „existenţa în interiorul lagărului de a renunţa să mai candideze
la sale propuneri, care includ pan-german să fie dominat de atlantic a unor divergenţe mai porni pe o cale mai realistă şi
ambele probleme aflate pe ordi reprezentanţii Germaniei occi serioase ca oricînd“. Ia funcţia de preşedinte al R.F.G.
dentale. şi deci, în consecinţă, de a rămî- mai puţin negativă l-a speriat Luni 15 şi marţi 10 iunie 1959
nea de zi a conferinţei: trata Dezbaterile ce au avut loc în ne în continuare cancelar. In pe Adenauer şi f-a determinat să
tul de pace cu Germania şi pro Această ultimă săptămînă de aceaslă ultimă săptămînă la Ge legătură cu această hotărîre ne
blema Berlinului occidental. Pă tratative la Geneva a dovedit neva arată totuşi că „conferin aşteptată, care a fost considera revină asupra unei hotărîri an Spectacole cinematografice
două lucruri esenţiale. Pe de o ţa se află în faţa unei largi po tă ca o adevărată senzaţie în terioare şi să rămînă astfel la
parte, dorinţa Uniunii Sovietice sibilităţi oferite de Uniunea So Occident, se impun, desigur, u-
trunsă de dorinţa sinceră de a-şi (exprimată grăitor de noile sa vietică de a se discuta proble nele considerente. După cum conducerea guvernului. Dar o- DEVA : Dezertorul; ALBA IUL1A : în furtună: SiM ERIA: Melodii nemu
aduce o contribuţie însemnată le propuneri) de a se ajunge la mele importante ce pot furniza declară agenţia Associated Press, pinia publică din Germania occi Cronica amanţilor să ra c i: Romanţa
soluţionarea problemelor în dis baza satisfăcătoare a unui a- Adenauer doreşte să-şi menţină dentală nu e intimidată de aceay .periferici; BRAD : Lumini v erzi; Le ritoare! LONEA: S-a întîmplat ţa
Ia destindera încordării interna cuţie, ceea ce . cere, fireşte, efor cord“, după cum scrie ziarul funcţia de cancelar „deoarece stă revenire a lui Adenauer. Ea gendă din Polezia ; HAŢEG: Zile de Penkov: PA R 0ŞE N I: Godzila : B.A-
ţionale, Uniunea Sovietică şi-a turi din partea ambelor părţi. „f’Humanite“. Acest lucru a fost este de părere că situaţia inter îşi continuă cu şi mai mari efor dragoste; HUNEDOARA : Asasini fără RU MARE: Don Giovani j TEIUŞ:
Pe de altă parte, este tot mai dovedit în mod incontestabil de naţională ii cere să rămînă în turi şî cu acţiuni de o şi mai voie: 1I.IA : Ultima staţie: ORAŞTIE : Rio Escondido; ZLATNA : Un condam
formulat noile sale propuneri tr-o funcţie prin care să contro mare amploare lupta pentru apă Cîndva la P a ris : Strada M are: nat la moarte a e v ad at: CALAN : Pes
rarea intereselor sale vitale, lup SEBEŞ: Tatăl meu actorul: PETRO carii din A rai; Vrăjitoarele din Sa
prezentate pe masa de lucru a ta împotriva politicii nerealiste ŞANI: Pasagerul clandestin; Născuţi lem: APOLDU DE SU S: Romanţa
conferinţei ca minimum a ceea periferiei.
ce. trebuie întreprins, avînd în
vedere actuala situaţie în Ber pe care o promovează cercurile
lin şi în Germania. conducătoare de la Bonn. poli Timpul probabil în regiunea noastră
* ‘ *.... * J
Esenţa noilor propuneri so
tică care nu contribuie în nici
vietice ,este aceea că, în unele un fef la soluţionarea prnh’e- Pentru ziua de 14 iunie 1959. grade, iar noaptea, va coborî intre plus
Vremea rămîne nestabilă, cu cerul 9 la plus 13 grade.
privinţe, ele vin foarte mult .în mei germane .— problema cea variabil, mai mult noros. Vor mai că
mai imperioasă a actualităţii in Vînt slab cu intensificări tempo*
întîmpinarea propunerilor formu rare din sectorul nord-vest. Pentru ur
late anterior de către miniştrii ternaţionale. dea averse locale , de ploaie. Tempe mătoarele 3 zile vremea rămîne in
de Externe occidentali; ceea ce,
CON ST. MACOVEI ratura va urca, ziua între 18—24 stabilă, favorabilă ploilor.
bineînţeles, creează o bază soli
Redacţia şl administraţia ziarului str. 6 Martie nr. 9. Telefon: 1881 189 j 75. Taxa plătită în numerar conform aprobării Direcţiunii Generale P.f.T.R. nr 236:320 din 6 noiembrie 1919 — Tiparul: întreprinderea Poligralică .1 Mai« — Deva.