Page 45 - 1959-06

10"o tei'a p-t,nt'/,:..!..>'

HUn^ o aro.r .

PROLETAR! DIN TOATE ŢÂkl ÎE, UNIŢI-Vm Cu iofii ta m uncă
în gospodăria
coieciivă

Gospodăria colectivă- „Ilie

Pintilj'e“ din Dobîrca a luat fiin­
ţă cu 9 ani în urmă, cu 86 fa­

milii de ţărani muncitori . din

sat.

Gonvingîndu-ise de belşu­

gul produselor din ' gospodăria

colectivă, numeroşi ţărani mun­

Anul XI Nr. 1393 Marţi 16 iunie 1959 4 pagini 20 bani citori, ca Ioan Gunţan, Ilie Co-
truş, Maria Popa şi alţii, au ce­
rut în acest a n . să fie primiţi

în .G.A.S. Numai în cursul lu­

H O T Ă RÎRE A Cu planul nilor ianuarie şi februarie, în
C, C. al Partidului Muncitoresc Romîn semestrial gospodăria colectivă din Dobîr­
şi a Consiliului de Miniştri ai R. P. Romîne îndeplinit ca s-au înscris 54 noi familii.
Acum, toţi ţăranii muncitori din
sat sînt colectivişti şi muncesc
intens pe tarlalele gospodăriei,
pentru a obţine în acest an re­

cu privire la cea de-a 15-a aniversare Topitorii de la oţelăria Mar­ colte sporite la hectar. Ei acor­
a eliberării Rotnîniei de sub jugul fascist tin nr. 1, a Combinatului dă în aceste zile o deosebită

şi pentru- construirea socialismului. siderurgic Hunedoara, se situea­ atenţie -întreţinerii culturilor.
La manifestările organizate în cadrul
decadei, vor lua parte cele mai bune ză în fruntea întrecerii pentru Participînd cu toţii la muncă,
formaţii artistice de amatori din
Comitetul Centra! al Partidului le reşedinţă de regiune vor avea întreprinderi, Instituţii ’şi de la sate, realizarea de cît mai multe şar­ numai într-o singură zi colecti­
care s-ău evidenţiat cu prilejul con­ je rapide. Pînă la 12 iunie, nu­ viştii din Dobîrca au terminat
Muncitoresc Romîn şi Consiliul de loc parăzi militare, defilări ale găr­ cursului pe ţară în cinstea aniver­ mărul şarjelor, cu o durată de praşila I-a la cartofi şi în două
Miniştri al R. P. Roniîne au adoptai zilor muncitoreşti şi demonstraţii sării eliberării patriei de sub jugul timp mai scurtă decît cea pla­
fascist.
o Hotărîre cu privire la cea de-a ale oamenilor muncii. In celelalte nificată, elaborate la această o- zile, praşila Il-a la sfecla de za­
In cursul anului se vor publica noi
15-a aniversare a zilei de 23 August, oraşe din ţară vor avea toc demon­ romane, volume de nuvele, poezii şi ţelărie, a ajuns la 443. D in' a- hăr cultivată pe 10 ha. Şi pră-
alte lucrări beletristice consacrate luptei
ziua eliberării Roniîniei de sub ju­ straţii ale oamenilor muncii sau mi­ poporului în frunte cu comuniştii în cestea, 146 au fost elaborate de şitul porumbului de pe cele' 156
anii ilegalităţii, pregătirii şi înfăptuirii brigăzile din schimbul tineretu­ ha. ale gospodăriei, s-a terminat
gul fascist, cea mai tnare sărbătoa­ tinguri. insurecţiei armate, construirii socialis­ lui. Echipa de mecanici şi electricieni de la şantierul nr. 1 O.S.M, al l.C.S. intr-un timp scurt.-'
mului în ţara noastră. Se vor realiza Hunedoara, condusă de tovarăşul Nicolae Ştefan, realizează in medie un
re naţională a poporului romîn. , In a doua jumătate a anului 1959 filme artistice şi documentare evocîiul Scurtînd durata de elaborare indice lunar de 1,25—1,30. DUMITRU JUGASTRU
episoade' ale insurecţiei armate şi par­ a şarjelor şi realizînd o pro­ corespondent
Aşa cum se arată în hotărîre, vic­ se va deschide la Bucureşti expozi­ ticipării Roniîniei la războiul antihi­ ducţie sporită de oţel pe m.p. >Clişeul nostru înfăţişează o parte din echipă. Ş efu l" acesteia, Nicolae
toria insurecţiei armate din 23 ţia „Dezvoltarea economiei Republi­ tlerist. vatră cuptor şi zi calendaristică, Ştefan, este al doilea de la, stingă la dreapta.
August 1944 şi răsturnarea dictatu­ cii Populare Romîne în cei 15 ani
rii militare fasciste obţinute sub de la eliberare“. Activitatea desfăşurată de P.C.R. --- — —............. — ........... ........-« g ssa 9 -----------------
conducerea Partidului Comunist Ro­ pentru pregătirea şi . înfăptuirea in­
mîn prin acţiunea coordonată' a for­ Marii sărbători îi vor fi consa­ surecţiei armate din august 1944 va colectivul oţelăriei Martin nr. 1 Gospodăriei agricole colective din Geoagiu
ţelor patriotice populare, a soldaţi­ crate o şedinţă solemnă a Acade­ fi oglindită într-o expoziţie la Mu­ a raportat sîmbătă un nou suc­
lor, ofiţerilor şi generalilor patrioţi miei Republicii Populare Romîne şi zeul de Istorie a Partidului. ces : îndeplinirea planului, se­
din armată, în condiţiile loviturilor o sesiune ştiinţifică comună a Şcolii
nimicitoare dale armatelor fasciste Superioare de Partid „Ştefan Gheor- O largă şi bogată activitate cul- mestrial .şi elaborarea primelor un ajutor mai substanţial 1
de Armata Sovietică eliberatoare, ¦ a ghiu“. Institutului de Istorie a Par­ tural-educativă se va desfăşura în clu­ tone de oţel în contul semestru­
constituit o cotitură istorică în via­ tidului de pe lîngă C.C. al P.M.R., lui doi.
ţa poporului romîn. Ea a însemnai Institutului de Istorie şi celorlalte buri, căm'’in‘e culturale,i şcoli, ins!ti*tu}te
începutul revoluţiei populare care a institute de ştiinţe sociale ale Aca­ -k Gospodăria colectivă din Geoagiu, ra­ pentru a mobiliza pe toţi colectiviştii Pentru această situaţie se face vinovat
dus la instaurarea regimului demo­ demiei Republicii Populare Romîne şi de învăţămînt superior şi unităţi mi­
Academiei Militare Generale. D esfăşurînd larg întrecerea ionul Orăştie, posedă suprafeţe mari de la lucru. In timp ce numeroşi colec­ şi comitetul comunal de partid, care
litare. Vor avea loc conferinţe, con­ socialistă, şi colectivul o- teren cultivate cu diferite culturi. Cea tivişti c a : Homorodeanu Elena, Bul- deşi cunoaşte situaţia nu a luat mă­
jelăriei electrice a reuşit să mai mare parte din acestea au fost bucan Toma, Oancea Ana, Herţa Ioan, surile necesare pentru a o îndrepta.
cursuri de masă, întreceri sportive.
Pentru tineretul muncitor şi stu­ producă în afara sarcinilor de îngrijite bine şi ca urmare s-au dez­ Bczeşan Nicolae, Finişan Ioan, Şo- O altă cauză care duce la întirzie-

crat-popular şi la construirea socia­ Institutul de Istorie a Partidului dios vor avea loc o scrie de mani­ plan, însemnate cantităţi de oţel voltat frumos. Sfecla de zahăr, de pil­ fronie Sirnion,' Ursu Ioan, Achim Ma­ rea lucrărilor în G.A.C. din Geoagiu

lismului în ţara noastră. de pe lîngă C.C. al P.M.R. va edita festări cu caracter educativ patriotic, special. Acest lucru a dus la în­ dă, ce ocupă o suprafaţă de 35 hec­ ria, Noja Petru, Păcurar Vasile, Albu este slaba organizare a muncii. Se

In înlreaga ţară, oam enii; muncii o lucrare cu privire la pregătirea — întilnirl cu militanţi ai mişcării deplinirea înainte de dermen, a tare a fosi prăşită pînă acum de două Ana, Rob Ioan, Crişan Ioan, Atarcu ştie cît de important este rolul echipe­
au începui de pe acum pregătirile şi desfăşurarea Insurecţiei armate de
în întimpinarea marii sărbători a la 23 August 1944 ş i, la însemnătatea muncitoreşti, excursii şi vizite Ia mu­ sarcinilor planului semestrial. ori şi fo plus i s-au făcut lucrări de Ioan lui Molse, Murgii Andrei şi mulţi lor în organizarea şi huna desfăşura­
eliberării patriei. In legătură cu a- ei istorică. De asemenea, vor apare ? rărit şi plivif. De asemenea, cele 35 alţii lucrează cu hărnicie în gospodă­ re a muncii, precum şi în mobilizarea
eeasta, Hoţărîrea prevede sarcinile o' lucrare de sinteză „Economia Romî- zeele şi locurile evocind momente im­ hectare de floarea-soarelui au fost ter­ ria colectivă, alţii lipsesc de fa lucru, tuluror colectiviştilor pentru a lua par­
organizaţiilor de partid, sindicaie şi niei între anii 1944—1959“ şi alte lu­ portante din istoria Partidului Muncito­ Cocsarii hunedoreni, cei care' minate de prăşit pentru prima dată iar ocupîndu-se de anumite treburi perso­ te la toate lucrările din gospodărie.
de U.T.M. privind larga desfăşurare a crări ştiinţifice legate de această am­ nu de mult s-au angajat pe o suprafaţă de 20 hectare s-n fă­ nale, fără importanţă. Aşa de pildă, Cu toate acestea echipele din G.A.C.
resc Romîn. să mai producă peste plan. pînă cut şi praşila a 11-a. La fel, s-a ter­ Stoica Sirnion (Mărăuş), Şuteii Ioan, Geoagiu sînt organizate numai ne hîr-
întrecerii socialiste pentru obţinerea versare. la sfîrşitul anului încă 50.000 minat prqşila l-a la cartofi şi a înce­ Rob Lazăr, Sîrbu Aviron, Popa losif tie, în realitate ele nu există. Intr-o
La Timişoara şi Arad se vor dez­ tone cocs, au reuşit şi ei să-şi put cea de-a doua. şi alţii îşi pierd timpul pe acasă în gospodărie colectivă cu aproape 1.00(1
de noi şi importante succese în pro- ¦ Aşa cum se arată în hotărîre, veli monumente ridicate în memo­ realizeze planul semestrial îna­ Ioc să participe cu regularitate la mun­ braţe de muncă şi cu mari suprafeţe
inte de termen. La acest succes Dacă la aceste culiuri lucrările de cile din gospodăria colectivă. de teren, este de neconceput să şe poa­
ducţia industrială şi agricolă. Se vor între 13—24 august se va desfăşura ria ostaşilor romîni căzuţi ÎR luptele s-a ajuns datorită unor măsuri întreţinere au fost făcute la timp şi în tă obţine rezultate bune atîta vreme
împotriva armatelor fasciste. tehnico-organizatorice cum ar fi bune condiţiuni, apoi la porumb situa­ Aceştia poate nu-şi dau seama că, cît munca nu este organizată pe. echi­
desfăşura acţiuni de înfrumuseţare a Decada culturii din R. P. Romînă" mărirea înălţimii piloţilor, re­ ţia se prezintă slab. Din cele .340 nec- lipsind de la lucru fac un mare rău pe şi în unele cazuri chiar brigăzile
Se va emite o serie de timbre con­ ducerea perioadei de cocsifica­ tare cultivate cu porumb au fost pră- atît ’ gospodăriei cit şi lor personal. De nu-şi trăiesc viaţa.
• oraşelor şi satelor şi alte lucrări de cu prilejul căreia se vor trece în re, ridicarea, temperaturii. Cu­ şife pentru prima dată numai cca. 150 aceea,' ei trebuie ajutaţi de' către orga­
sacrată aniversării a • 15 ani de la vinte de laudă merită cocsarii hectare. Porumbul de pe o suprafaţă nizaţia de bază să înţeleagă că în gos­ Consiliul de conducere, îndrumat şl
interes obştesc. revistă realizările în domeniul crea­ -,-din-schimburile conduse de. in-, mai mare de 150 hectare, nefiind pră­ podăria colectivă veniturile se împart sprijinit de comitetul comunal de par­
victoria insurecţiei armate. ginerii Ioan Qăbuţă şi Viorel şit la timp a fost năpădit de buruieni. după munca depusă de fiecare. Cei care tid, va trebui să ia măsuri pentru a
Celei de-a 15-a aniversări a eli­ ţiei artistice şi culturii. In cadrul Zilele de 23 şi 24 August vor fi Ardeleanu, care au realizat cele Se pune întrebarea: care sînt cauzele nu lucrează cu regularitate nu se pot organiza temeinic echipele, pentru a
berării patriei de sub jugul fascist decadei se vor prezenta spectacole mai mari depăşiri de'plan. ce au determinat rămînerea în urmă aştepta la venituri mari. atunci cind recruta şefi de echipe corespunzători
zile uelucrătoare.
ii va fi consacrată o sesiune solem­ de teatru, vor avea loc concerte şi

nă a Marii Adunări Naţionale a Re­ audiţii 'a 'noi lucrări muzicale, sim­

publicii Populare Roniîne. Sfaturile fonice şi cîntece de masă, se va

populare regionale se vor întruni în deschide expoziţia anuală de stat a

sesiuni festive. artelor plastice unde vor fi expuse n alt colectiv din cadrul a lucrărilor de întreţinere a culturii de acestea vor fi împărţite.

Hoţărîrea prevede că în ziua de opere iiustrînd momente şi aspecte şi pentru a-î învăţa şi ajuta cum să

23 August la Bucureşti şi în oraşe- din lupta poporului pentru eliberare marelui combinat hunedo- porumb în ' G.A.C. din Geoagiu? D Pentru lămurirea, colectiviştilor să muncească. Secţia agricolă a sfatului

rean, care a raportat îndeplini­ cauză principală care a dus la acea- participe cu hărnicie la lucru în ca- popular raional va trebui să acorde un

rea planului semestrial înainte stă situaţie este aceea că organizaţia drul gospodăriei colective, organizaţia aill^or ma' substanţial consiliului de

de termen, este. colectivul tur­ de bază şi consiliul de conducere nu de bază trebuie să aibă un colectiv conducere în organizarea muncii. In­

nătoriei de tuburi. . . ¦! s-au preocupat în suficientă măsură larg de agitatori recrutaţi dintre cei ginerii agronomi trimişi pe teren pen­
-STÍS29 -
mai harnici şi pricepuţi colectivişti, ca­ tru a ajuta gospodăria colectivă nu au
re să, fie ¦repartizaţi în toate brigăzile dreptul de a se limita în activitatea

Succesele pe ca­ VIAŢA NOUA—temă predominantă şi echipele. Rău este însă că despre lor numai la a da unele indicaţii gc-
re le obţin mine­ aşa ceva nu poate fi vorba în G.A.C. T. MARIAN
rii din brigada in în repertoriile formaţiilor artistice de amatori din Geoagiu. Se poate spune că aici
care lucrează Ni- munca politică de masă este neglijată. (Gontinuare fn pag. 3-a)

colac Criştiu, din Sala teatrului nou din Hunedoara. z ă . pretutindeni, specificul local în port chestra de balalaici a întreprinderii

sectorul li al minei Pe scenă se perindau coruri, echipe şi obiceiuri, avîntul în muncă, lupta „1 Mai“ din Deva, corul căminului

Ţebea, se daloresc de dansuri, brigăzi artistice de agita­ împotriva a lot ce mai este rău şi cultural din Dobra, fanfara sindicatu­

organizării bune a ţie, orchestre, fanfare... Sala era ar­ lui C.F.R. din Simeria, solistele voca­
muncii şi armării hiplină. Spectatorii — siderurgicii, con­
corecte a frontului structori, ţărani munciiori din împre­ le Rozalia Uatnian şi Ana Nicşa din
de lucru. jurimi — ascultau cîntece patriotice
şi populare, priveau dansuri minunat Impresii Hărţăgani. /'
Clişeul nostru îl interpretate, erau impresionaţi de exe­ efe ta faza regională
a celui de-al V-lea Corurile Combinatului . siderurgic şi

a Întreprinderii de construcţii siderur­

gice din Hunedoara, s-au impus de la

preziniă pe iov. cuţiile orchestrale, rîdeau cu poftă la concurs al echipelor începui prin măiestria cu care au exe­
Criştiu jixind o ar- replicile meşteşugit compuse ale bri­ artistice de amatori ale cutat ioale cmteceie prezentate la
mâtură. găzilor artistice de agitaţie. Două zile sindicatelor şi căminelor concurs. Ţinută, armonie, fineţe inter­
— sîmbătă şi duminică — cortina a pretativă, dirifare, aceste calităţi au

P oferit la fiecare deschidere, cile o nouă culturale ieşTt în evidenţă în toată plinătatea

surpriză spectatorilor. Formaţii artis­ lor. Care cor a fost mai bun ? Ju­

tice de amatori ale sindicalelor, echi­ se opune mersului nostru biruitor spre riul concursului va avea desigur multă
pe ale căminelor culturale săteşti, au socialism. bătaie de cap pînă să se pronunţe.
adus pe scenă viaţa nouă care pulsea- Siderurgiştii hunedoreni au mai fost
In tot timpul concursului, specta­ reprezentaţi la concurs de brigada ar­
¦$SSftS>- torul a avui impresia că se află in­ tistică de agitaţie de la C.T.E.-2. Re­

tr-o călătorie prin regiune şi că la marcăm îndeosebi modul original de

Concursul grupelor sanitare fiecare popas are prilejul să cunoas­ a-şi prezenta programa!. Membrii, bri­
că frumuseţea muncii rodnice din în­ găzii a u .evQlat în spatele unui ecran,
treprinderi şi de pe ogoare, avîntul dind impresia că programul se desfă­

Duminica s-a desfăşurat la rii s-au îndreptat apoi spre mar­ clasată pe locul I, urmînd să oamenilor în întrecere, viaţa îmbelşu­ şoară într-un studiou de televiziune. " Echipă cié fierări-betonişti condu să de tovarăşul Nicolde Lupţi, lucrează
Deva cel de-al V-lea concurs re­ ginea oraşului unde trebuia să participe şi fa concursul pe ţară. gată din gospodăriile colective, frumu­ Avîntul muncii minerilor Văii Jiului
gional al grupelor sanitare de se desfăşoare concursul. Pe locul II a fost clasată seţea peisajelor şi, îndeosebi, frumu­ la 'montarea armăturii fundaţiilor bate riel a IV-a de cocs a Combinatului
Cruce roşie. La concurs au par­ grupa sanitară a uzinelor din seţea sufletească a omului crescut şi pentru a da patriei cît mai mult căr­
ticipat 10 din cele mai bune ...Grupele şi-au ocupat locu­ Cugir, iar pe locul III, grupa sa­ educat de partidul comuniştilor. Fie bune,’ a fost. reprezentai pe scena tea­ siderurgic Hunedoara. Desjăşurînd la rg întrecerea socialistă, această brigadă
grupe sanitare din regiune. rile. De Ia un punct fix echipele, nitară a uzinei metalo-chimice că pe scenă evolua o jorinaţie din ra­ trului nou din Hunedoara de brigada
dotate cu tărgi, truse sanitare Zfatna. ionul Brad sau din raionul Petroşani, artistică de agitaţie din Aninoasa, or­ îşi depăşeşte norma în medie cil 30 la sută. Foto: I. TEREK
In tribunele stadionului „Ceta­ şi măşti de gaze, au pornit să fie că artiştii amatori erau din Hu­ chestra, fanfara şi. echipa de dansuri . i In c liş e u E c h ip a in plin lucru.
te“, la deschidere au fost pre­ depisteze „răniţii" din punctele Au mai primit menţiuni grupa nedoara sau llia, nota dominantă a din Lupeni, corul din Vulcan, echipa,
zenţi tovarăşii : Andrei Cerven- fixate de juriu. Cu fiecare gru­ sanitară a uzinei cocsochimice a pieselor interpretate de ei, era viaţa de fluieraşi din Lonea, dansatorii din
covici, secretar al Comitetului pă se deplasează un medic, care C.S.H. pentru disciplină, grupa şi munca oamenilor pentru construi­ Cimpa. In versuri pline de miez şi
regional de partid, Dumitru De- dă apoi calificativul la proba sanitară a Filaturii Lupeni pen­ rea socialismului. bine compuse, brigada artistică de a-
jeu, preşedintele Comitetului e- respectivă. După ce proba prac­ tru cea mai bună activitate la gilaţie din Aninoasa a vorbit despre
xecutiv al Sfatului popular re­ tică a fost trecută, grupele s-au proba practică şi grupa sanita­ Spectatorii hunedoreni au cunoscut mările prefaceri 'din munca şi viaţa
gional, Ion Niculescu, prim-se- prezentat în faţa juriului la pro­ ră din satul Holdea, comuna Lă- prin intermediul brigăzii artistice de minerilor, prefaceri iniţiale şi conduse
cretar ai Comitetului orăşenesc ba teoretică. Prin tragerea la pugiu de Sus, raionul Ilia, pen­ agitaţie din Gurabarza, succesele in de partid. De asemenea, brigada a
de partid Deva, Ion Henţiu, pre­ sorţi, 6 membre ale grupei răs­ tru activitatea depusă în cadrul producţie ale minerilor, lupta lor hotă- popularizai succesele în producţie ale
şedintele Comitetului executiv al pund întrebărilor. Răspunsurile circumscripţiei sanitare. A pri­ rită pentru înfăptuirea sarcinilor tra­ minerilor din Aninoasa, a combătut
Sfatului popular orăşenesc Deva, sînt dintre cele mai bune. Pe fi­ mit de asemenea menţiune, tov. sate de partid şi • guvern, ¦realizările lipsurile nemotivate de la lucru ale
şi un numeros public. şele grupelor se pun doar no­ Cornelia Vermana, comandanta în domeniul social şi cultural. Totoda­ unora, atitudinile de ingîmfare ale al­
tele 18, 19 şl 20, semn că mun­ grupei sanitare a uzinei meta­ tă, ei au. văzut fermitatea cu care sînt tora, proasta gospodărire a ¦ cantinei
După ce tovarăşul Nicolae ca de însuşire a cunoştinţelor lo-chimice Zfatna, pentru cel mai combătute 'lipsurile, atitudinile nefus­ etc. Conţinutul repertoriului, strlns le­
Ghencioiu, preşedintele Comite­ bun răspuns la prob.a teoretică. te faţă de mutică, apucăturile hirocra- gai de viaţa minerilor, de munca şi
tului regional de Cruce roşie, a teoretice a dat roade. Concurenţilor clasaţi pe primele ¦tice ale •undra .eic. Echipa de dansuri năzuinţele lor, interpretarea cu mult
focuri le-au fost înmînate într-un a Trustului regional de construcţii lo­ talent a diferitelor momente, modul
primit raportul grupelor, a în­ Avîndu-se în vedere cele mai cadru festiv drapele de grupe cale din Deva, printr-un dans cu Ie­ degajat şi firesc de a trece de la o
bune rezultate obţinute atît Ia fruntaşe, diplome şi premii în rnă, a ilustrat munca avîntată a con­ situaţie la alta, a făcut pe mulţi Să
ceput defilarea. Aproape 1.000 de obiecte. structorilor peniru a da oamenilor
probele practice cît şi la cele muncii locuinţe cît mai multe. De un GH. PAVEL
tinere şi tineri, în coloane strîn- teoretice, grupa sanitară nr. 1 GH. STOICOV1CI binemeritat succes s-au bucurat şi or­
a uzinei „Victoria“ Călan a tost (Continuare In pag. 3-a)
se, au defilat prin faţa tribunelor.

Grupele sanitare şi spectato­