Page 48 - 1959-06

Pag. 4
U LTIM ELE
Interes mare faţă sie proptim Iul N. S Hroşclou
pentru crearea unei zone denuclearizate
în Peninsula Scandinava şi Marea Baltică
Finlanda
HELSINKI 15 (Agerpres). —
TASS anunţă: Cuvîntarea rostită
de N. S. Hruşciov, preşedintele
Consiliului de Miniştri al
IJ.R.S.S., la mitingul din Riga,
în care a arătat că Peninsula
Scandinavă şi Marea Baltica tre­
buie să devină o zonă a păcii,
şi în care a vorbit despre rela­
ţiile sovieto-finlandeze, a stîrnil laţiile de bună vecinătate între
un mare interes în Finlanda. Cu­
vîntarea lui N. S. Hruşciov, scrie
ziarul „Maakansa“, este o confir­
mare că Uniunea Sovietică do­
reşte să transforme Marea Bal­
tică într-o mare a păcii. Desigur,
este justă ideea, care interesează
de asemenea şi celelalte ţări, că
pentru Peninsula Scandinavă aT
îi mai convenabil dacă s-ar .afla
în afara uniunilor de mari pu­
teri sau cel puţin ar evita am­
plasarea pe teritoriul ei a baze­
lor atomice şi de rachete. Se poa­
te considera că în cuvîntarea pri­
mului ministru Hruşciov există o
propunere directă pentru aceste
măsuri atît de importante. De a-
ceea stîrneşte interes problema
dacă primul ministru al Uniunii
Sovietice face propuneri practice
în acest domeniu în timpul vi­
zitei ce urmează să o facă în
august. „In Finlanda — scrie
în încheiere ziarul —¦ se acordă
un mare interes vizitei pe care
primul ministru al Uniunii So­
vietice o va face în nord şi există carea conferinţei la nivel înalt în
o mare satisfacţie în legătură cu
faptul că'această vizită va avea
Ioc şi în ţara noastră“.
„Ideea colaborării, bazată pe
o neutralitate garantată, subli­
niază ziarul „Uusi Suomi“, pare, legeri reciproce mai bune. Majo­
cel puţin teoretic, a fi unica posi­ ritatea poporului danez se opu­
bilitate. Este probabil că acest ne ca prin construirea în Dane­
lucru ar consolida cel mai bine marca de depozite militare ger­
situaţia paşnică în acest colţ al mane, Wermachtului german să
lumii... Suedia
| nordice la blocurile agresive cre­
STOCKHOLM 15 (Agerpres)
TţtSS anunţă: Comentînd cuvîn­
tarea rostită la Riga de N. S.
Hruşciov, ziarul „Ny Dag“-scrie:
„Ideea transformării Mării Bal­
tice într-o mare a păcii se spri­
jină pe o platformă foarte trai­
nica — voinţa de pace a popoa­
relor. De aceea ea va triumfa“.
Este foarte important,, scrie,
ziarul în continuare, că-Uniunea Ideea creării unei zone denuclea­
Sovietică aduce o asemenea con­ rizate în ţările Peninsulei Scan­
tribuţie Ia lupta comună pe care dinave şi în bazinul Mării Bal­
popoarele Scandinaviei jşi ţărjlor tice propusă de N. S. Hruşciov,
Redacţia şi administraţia ziarului str. 6 Martie nr. 9. .Telefon: 188; 189; 75. Taxa plătită In numerar conform aprobării Direcţiunii Generale P.TXR. nr. 238.320 din 6 noiembrie 1949. <~ţ Tiparul: întreprinderea Poligrafică „l Mal« - Deva.
w u m j ß s o c r A u rs**m«.. ¦m'V* Mr. n 9 <
uamwimiTW^w
In U .R .S .S . Pentru încetarea Z ilele culturii şi artei bieloruse
Alte 6.000.000 de muncitori şi funcţionari producţiei Industria R. S. S. Bieloruse
vor trece la ziua de lucru de 7 ore de arm e în anii septenalului
n u c le a re
m MOSCOVA 15 (Agerpres). TASS anunţă: Incepînd de ta 1 în Anglia
f j octombrie a.c., 6.000.000 de muncitori şi funcţionari din incluş­
i i tria constructoare de maşini şi de prelucrare a metalelor din LONDRA 15 (Agerpres). — La 14
= U.R.S.S. vor trece în mod treptat la ziua de muncă de 7 ore. iunie, în cadrul Congresului anual al Ca să ne putem da seama de derile vechi pe baza noii tehnici. decursul septenalului producţia
M ' Această acţiune se va termina în anul 1960. sindicatului lucrătorilor din industria proporţiile saltului 'pe care l-a Au fost create noi ramuri in­ globală a industriei. Creşterea
chimică, din care fac parte 20.000 mem­ făcut Bielorusia, trebuie să a- dustriale, o puternică bază ener­ producţiei industriale cere o
U Intr-un interviu publicat de ziarul „Sovetskaia Rossia“, Va- bri, a fost adoptată în unanimitate o runcăm o privire în trecutul ei. getică şi o industrie locală de creştere corespunzătoare a pro­
Jf sili Prohorov, secretar al Consiliului Centrat al Sindicatelor din rezolujie în care se cere încetarea pro­ Semicolonie a Rusiei ţariste, combustibili pe baza resurselor ducţiei de maşini — unelte. Faţă
!g U.R.S.S., declară că în această ramură atît de importantă a eco-
U nomiei naţionale lucrează peste o treime de muncitori, peste 50 ducţiei de arme nucleare în Anglia. Bielorusia avea înainte de re­ de turbă. A fost organizată de 1958 producţia industriei de
!g la sută din ingineri şi tehnicieni şi aproximativ 30 la sută din Pre/.entînd rezoluţia, laburistul E d-. voluţie o economie foarte îna­ producţia de maşini — unelte maşini şi a metalurgiei prelu­
g funcţionarii încadraţi în industria U.R.S.S. wards, secretar general al sindicalului poiată. Industria forestieră şi a- şi maşini agricole, turbine şi a- crătoare va creşte în 1965 de
şi deputat în parlament, a declarat că limentară dădeau peste 50 la parataj radiotehnic, îngrăşămin­ 2,1 ori. Uzinele din Bielorusia
M Vasili Prohorov arată că încă de anul trecut cîteva zeci de politica atomica a guvernului englez sută din producţia globală. In­ te şi fibre artificiale şi multe
H uzine constructoare de maşini au experimentat ziua de muncă re­ constituie o povară economică de ne­ dustria metalurgică constituia altele. Faţă de anul 1913 pro­ vor produce mulle agregate şi
f l dusă. S-a constatat că producţia acestor uzine nu numai că nu suportat pentru ţară. mai puţin de 5 la sută din pro­ ducţia de energie electrică a maşini-unelte speciale, unicate
J j a scăzut, dar, dimpotrivă, sporeşte mereu, ducţiau globală şi producea în crescut în 1940 de 24 de ori, în adevăratul înţeles al cuvin-
Congresul a adoptat de asemenea cu special utilaj¦agricol mărunt — ci industriei metalurgice de_ 58 tutui, prin capacităţile lor te h ¦
g Astfel, arată Vasili Prohorov, fiecare din cei 6.000.000 de majoritate covfrşitoare de voturi o re- ptuguri, boroane, seceri şi al­ de ori, iar extracţia de turbă a nice şi destinaţia lor. In cadrul
jf constructori de maşini din Uniunea Sovietică va realiza în de- tele. '¦‘ '> ¦'> • crescut de 240 de ori. O nouă septenalului va intra in funcţie
p cursul unui an peste 30 de zile de odihnă suplimentare. la Minsk o mare uzină de linii
Depunerea candidaturilor pentru zoluţie care cheamă Ia crearea unei In anii planurilor cincinale ramură industrială creată in automate şi agregate, înzestrate
alegerile în organele locale federaţii a celor două state germane dinainte de război, ca rezultat Bielorusia în anii Puterii So­ cu tehnica cea mai perfecţiona­
şi Ia crearea unei zone demilitarizate al înfăptuirii politicii de indus­ vietice a fost industria chimi­ tă.
de conducere ale Uniunii Naţionale a R.A.U. In Europa. Rezoluţia cheamă de ase­ trializare socialistă, In Bielo­ că ; au fost construite uzine
menea la încheierea unui tratat dc pace rusia au fost construite 1.700 pentru producţia de solvenţi pe O mare dezvoltare va lua pro­
de întreprinderi industriale şi bază de acetonă, hidroliza lem­ ducţia de automobile, şi tractoa­
re. Uzina de automobile din
CAIRO 15 (Agerpres). TASS candidatura peste 91.000 de ean- cu Germania. au fost refăcute toate întreprin- nului, extrase tanante, îngrăşă­ Minsk va avea o „surioară" la
atiunţă: S-a terminat depunerea didaţi, printre care toţi condu- minte etc. De asemenea au fost Jodino, care va produce camioa­
candidaturilor pentru alegerile cătorii guvernului central şi con­ construite uzine de materiale ne basculante de 25 şi 40 tone.
în organele locale de conducere siliilor executive ale celor două Deschiderea celui de-al 32-lea Congres de construcţie. La Moghilev, la uzina de maşini
ale Uniunii Naţionale a R.A.U. provincii care vor candida în cele Crearea în Bielorusia a unei de ridicat şi transportat, se or­
care, potrivit unui decret repu­ 4 faze ale alegerilor pînă ia a! Confederaţiei Generale a Muncii ganizează producţia de auto­
blican, trebuie să, aibă loc la Congresul general ' al Uniunii din Franfa mari industrii socialiste a dus tractoare. In anii septenalului
15 iulie. Potrivit relatărilor zia­ Naţionale, organul de conduce­ la creşterea greutăţii specifice a producţia de automobile va creş­
rului „Al Ahbar“, în cele două republicii în producţia U.R.S.S. te odată şi jumătate. O atenţie
In anul 1940 Bielorusia a dat
I provincii ale R.A.U. şi-au depus re suprem ăl Uniunii Naţionale. PARIS 15 (Agerpres) TASS ţa delegaţiilor sindicale din U- o parte însemnată din producţia deosebită ¦se acordă producţiei
de maşini unelte, placaj, hîrtie, de maşini pentru agricultură şi
Alegerea noului primar al Atenei — anunţă': La 14 iunie s-a deschis niunea Sovietică, China, R. D. ţesături de in, încălţăminte şi îndeosebi de maşini pentru lu­
un succes al forţelor de opoziţie altele pe întreaga Uniune So­ crări. de îmbunătăţiri funciare
în suburbia pariziană Ivry sur Vietnam, Albania, Republica De­ vietică. Producţia industriei bie­ pentru curăţirea islazurilor şi
loruse şi în special producţia de păşunilor de hăţişuri, pentru tă­
Seine cel de-al 32-lea Gongres mocrată Germană, Bulgaria, maşini şi maşini — unelte este ierea muşuroaielor, precum şi
cunoscută nu numai în Uniunea de agregate pentru prepararea
al Confederaţiei Generale a Mun­ Ungaria, Polonia, Romînia şi Sovietică, ci şi peste hotare. nutreţurilor, de uscătoare de
cereale şi meliţe pentru in.
cii (@.G.T.) — cea mai mare Cehoslovacia. Ei s-au alăturat Strungurile unicate fabricate în
Bielorusia lucrează în între­ Factorul principal şi hoţjări-
ATENA 15 (Agerpres). •— In pă cum relatează agenţia France Uniune sindicală din Franţa. La declaraţiei făcute cu acest pri­ prinderile din ţările de demo­ tor, care asigură progresul teh­
urma celui de al doilea tur de Presse, Tsukalas a obţinut cele craţie populară şi din India sau nic continuu în economia ~na­
scrutin pentru alegerea primaru­ mai multe voturi datorită spriji­ Lucrările Congresului participă lej de biroul confederal al G.G.Ţ. Indonezia. Pe drumurile Repu­ ţională este mecanizarea şi. au­
lui oraşului' Atena, victoria a re­ nului acordat de către EDA. blicii Populare Chineze, ale Po­ tomatizarea complexă a procese­
venit candidatului Tsukalas. Du­ aproximativ 1.500 de delagaţi. Congresul a fost deschis de
loniei, Ungariei, Bulgariei şi lor de producţie. In legătură
Deschiderea lui a fost precedată Robert Henriot, secretar gene­ ale altor ţări, ca şi pe "drumu­ cu aceasta planul septenal pre­
rile ţării noastre pot fi. întilnite vede introducerea pe scară lar­
de o amplă discutare în cadru) ra! al Federaţiei naţionale a autocamioanele cu motor Diesel, gă de linii automate, linii me­
purtînd pe radiator un zimbru canizate în flux şi aparate de
tuturor organizaţiilor sindicale feroviarilor, care a salutat pe — emblema Uzinei de automo­ control şi reglementare auto­
bile din Minsk. Camioanele bas­ mată, Producţia de aparate ~şi
a proiectului programului de ac­ delegaţii congresului, pe condu­ culante cu o capacitate de 40 utilaj pentru automatizare va
de tone produse de această uzi­ creşte de peste 4 ori, iar pro­
tivitate al G.G.T., elaborat de cătorii Federaţiei Sindicale Mon­ nă au fost premiate la Expozi­ ducţia iiidustriei electro-tehnice
ţia universală de la Bruxelles. de cel puţin 5 ori. Va spori cu
comisia administrativă. diale şi pe' reprezentanţi ai sin­ Pe ogoarele din Chină, Vietnam mult producţia de transforma­
şi alte ţări lucrează tractoare toare de forţă, motoare electri­
Gel de-al 32-lea Gongres al dicatelor frăţeşti, precum şl pe „Belarus". Ş i exemple din a- ce„ şi tot felul de aparate elec­
ceslea ar putea fi 'dale multe. trice.
G.G.T. constituie un mare eve­ cei care nu au putut veni la Produsele industriei bieloruse
pot fi găsite în peste 30 de ţări Producţia de energie electrică
niment în' viaţa politică şi so­ Gongres. In numele Congresu­ de pe glob. a Bielorusiei a depăşit cit mult
nivelul dinainte de revoluţie. In
cială a Franţei şi reţine atenţia lui Henriot a exprimat senti­ Noul plan septenat trasat de septenal ea va creşte 'de peste
partidul comunist va asigura o două ori şi. jumătate. Vor fi
opiri'iei publice, deoarece el s-a mente de solidaritate frăţească creştere excepţional de rapidă construite o serie 'de termo­
a tuturor ramurilor economiei centrale, printre care centrala
deschis în atmosfera unei as­ i faţă de oamenii,-muncii efin Al­ bieloruse. Investiţiile capiiăle electrică raională 'de la Bereza,
pentru dezvoltarea economiei cea mai mare din republică,
de pe ţărmurile Mării Baltice o prim-secretar al C.C. al P.C.U.S. cuţiri serioase a conflictelor so­ geria. naţionale a R.S.S. Bieloruse to­ care va alimenta cu energie' e-
duc în propriul lor interes şi în şi preşedinte al Consiliului de talizează circa 32 miliarde de lectrică oraşele Minsk, Brest,
interesul păcii internaţionale. Miniştri al U.R.S.S,, continuă să ciale provocate de politica eco­ El a salutat de asemenea-, pe ruble, ceea ce depăşeşte de pes­ Grodno, Baranovici şi altele.
rămînă în centrul atenţiei cercu­ te două ori investiţiile din ulti­
Majoritatea poporului suedez, rilor largi ale opiniei publice şi nomică a guvernului, oare duce . cunoscuţii oameni politici, pe mii 7 ani. Aceste investiţii sînt In. cadrul familiei frăţeşti a
arată ziarul, doreşte să contri­ presei din Polonia. Această pro­ aproape egale cu investiţiile ca­ republicilor sovietice, păşind a-
buie la slăbirea încordării inter­ punere a lui N. S. Hruşciov este la înrăutăţirea situaţiei oame­ reprezentanţii ştiinţei prezenţi la pitale în economia naţională a lâtitri de ele sub conducerea în­
naţionale. Suedia este interesată apreciată de presa poloneză ca o R.S.S: Bieloruse In tot decursul ţeleaptă a marelui Partid Co­
în întărirea atmosferei de pace nouă mărturie importantă a nă­ nilor muncii. • congres şi pe ceilalţi oaspeţi. A- existenţei sate. munist al Uniunii Sovietice,
şi securitate în regiunile ce o zuinţei permanente a guvernului Bielorusia merge din victorie în
înconjoară. Tocmai de aceea re­ sovietic de a micşora încorda­ Participanţii la Gongres au poi Henriot ă dat cuvîntul lui îndeplinirea sarcinilor prevă­ victorie spre zările luminoase
rea internaţională. zute de planul septenal va în­ ale comunismului, pe calea ce
Finlanda şi Uniunea Sovietică întîmpinat cu indignare- ştirea că Behăit -Frachbn, secretar general tări puterea industrială a repu­ duce spre cele mai înalte culmi
prezintă pentru m i o însemnă­ Astăzi, se spune într-un arti­ blicii. De 1,8 ori va creste în ale bunăstării si culturii.
tate atît de mare. col de fond al ziarului „Trybuna autorităţile franceze- nil- au a- a-1 foG/T., care -a- prezentat ra­
Ludu“, problema luptei pentru
Asigurarea menţinerii păcii în întărirea păcii în această regiu­ cordat viza de intrare în Fran­ portul.
regiunea Mării Baltice are o în­ ne este cu atît mai actuală cu
semnătate hotărîtoare pentru vi­ cît blocul atlantic a început în­ Interviul acordat de Otto Winzer
itorul Suediei, conchide „Ny zestrarea Germaniei occidentale
Dag“. cu arma atomică, iar guvernul corespondenţilor ia Geneva
de fa Bonn, bucurîndu-se de
sprijinul cartierului general al ai ziarului N eues D eutschland
NATO, încearcă sa obţină con-
Danemarca simţămîntul Danemarcei şi Nor­ BERLIN 15 (Agerpres) Zia­ ze-r. El vrea ca, pe baza politicii
vegiei pentru a construi în a- rul „Neues Deutschland“ a pu­ „de pe poziţii de forţă“, să fie
ceste ţări baze pentru aprovizio­ blicat interviul acordat de Otto continuată înarmarea atomică a
COPENHAGA 15 (Agerpres) narea flotei maritime militare Winzer, adjunct al ministrului Germaniei occidentale, R. D. MIERCURI, 17 IUNIE 1959
TASS anunţă: Comentînd cuvîn­ vest-germane. In acelaşi timp Afacerilor Externe al R. D. Ger­ Germană să fie alipită la Ger­
tarea rostită de preşedintele Con- guvernul S.U.A. caută să obţină mane, corespondenţilor de la mania occidentală şi să i se im­ Spectacole cinematografice
siliului de Miniştri al U.R.S.S., consimţămîntuî Danemarcei pen­ Geneva ai ziarului „Neues pună R\ D. Germane regimul
N. S. Hruşciov, la mitingul care tru construirea pe teritoriul ei a Deutschland“, agenţiei ADN, militarismului şi al războiului DEVA: Dezertorul; ALBA IUL1A: destin; Născuţi în furtună; SIMBRIA:
a avut loc la Riga, ziarul „Land rampelor de lansare a rachete­ posturilor de radio şi televizi­ atomic. Cronica amanţilor săraci; Romanţa pe­ Melodii nemuritoare; LONEA: S-a în-
og Folk“ subliniază într-un arti­ lor cu încărcături atomice. Toa­ une din R. D. Germană. riferici; BRAD: Mikolka cel viteaz; tîmplat la Penkov; PAROŞENI: God-
col de fond că caracterizarea pe te acestea reprezintă o ameninţa­ Referiridu-se Ia sarcinile Co­ HAŢEG: Zile dc dragoste; HUNEDOA­ zila; BARU MARE: Don Giovanij
care a lăcut-o N. S. Hruşciov re a păcii în regiunea Mării Bal­ Otto Winzer a subliniat că mitetului pe întreaga Germanie. RA: Asasini fără voie; IL1A: Ultima TEIUŞ: Rio Escondido; ZLATNA: Un
politicii proatlantice a guverne­ tice, iar dacă acest proces nu va reprezentantul delegaţiei vest- Otto Winzer a subliniat că acest staţie/ ORAŞTIE: Cîndva la Paris, condamnat la moarte a evadat; CA;
germane la conferinţa de la Ge­ comitet trebuie sâ fie creat pe Strada Mare; SEBEŞ: Tatăl meu ac­ LAN: Vrăjitoarele din Salem: APOU:
lor Danemarcei şi Norvegiei co­ li oprit Ia timp, primejdia va neva, Wilhelm Grewe, a respins bază de paritate pentru ca" re­ torul; PETROŞANI: Pasagerul clan­ DU DE S U S : Romanţa periferiei.
ca fiind „inacceptabile“ noile prezentanţii celor două state
incide cu părerea majorităţii po­ continua să crească. propuneri sovietice dictate de germane să aibă drepturi egale. B li
năzuinţa spre înţelegere reci­
porului danez care vede limpede In primul rînd, scrie în con­ procă şi care corespund intere­ Oprindu-se asupra ultimelor Programul I: 7,30 Muzică uşoară; rile taragotistului Ion Miirgu; 15,00
urmările primejdioase aîe poli­ selor naţionale ale poporului propuneri ale guvernului sovi­ 8,30 Muzică; 9,00 Melodii şi ritm — Concert de valsuri; 15,40 Pe clapele f i
tinuare ziarul, trebuie să salu­ german. Grewe a afirmat de a- program dc muzică uşoară; 10,00 Con­ cordeonului; 16,15 Gîntecul săptămînji
ticii economice şi militare impu­ tăm faptul că N. S. Hruşciov semenea că aceste propuneri nu etic în problema Berlinului, cert de muzică din opere; 11,03 Me­ „Partidul"; 16,30 Muzică vocală inter-
se ţării noastre de către N.A.T.O. pot servi drept bazo pentru tra­ Otto Winzer a subliniat că Re­ lodii populare romîneşti executate la pretată de solişti rom îni: 16,50 Curs
Majoritatea poporului danez spe­ a concretizat şi a sprijinit ideea tative. Insă reprezentantul R.F. publica Democrată Germană va diferite instrumente; 12,20 Scriitori con­ de limba rusă; 17,00 Muzică uşoară
Germane nu a adus nici un fel respecta întrutotu] statutul pro­ temporani de peste hotare; 13,30 Cîntă sovietică; 17,35 Muzică din opere; T8.05
ră cu sinceritate că tratativele care, tradusă în viaţă, ar putea de argumente care să justifice Sofia Popa: în program muzică popu Noi înregistrări dc muzică populară
vizoriu al Berlinului occidental, Iară romînească; 14,00 Concert de es moldovenească? 19,00 Muzică uşoară)
de la Geneva vor duce Ia convo­ îndepărta umbra războiului ce respingerea noilor propuneri so­ Guvernul R. D. Germane, a sub­ tradă; 16,45 Noi înregistrări de cînte 19,30 Teatru la microfon: „Ciu Yuan";
liniat el, a aprobat de aseme­ ce; 17,25 Mic concert de muzică uşoa 21,15 Noi pace vrem — emisiune de
ameninţă ţările regiunii Mării vietice. In realitate, domnul nea, instituirea comisiei de su­ ră; 18,00 In slujba patriei; 20,20 „Noap
scopul slăbirii încordării inter­ praveghere şi control a celor te bună, copii"; 20,25 Izvoare fermeca­ cîntece; 22,20 Muzică populară rorâî-
naţionale şi realizării unei înţe­ Baltice şi ar putea întări consi­ Gre\ye nu doreşte reunificarea patru puteri cu condiţia garan­ te — folclor prezentat dc poetul Ion
tării suveranităţii R. D. Ger­ Brad; 20,40 Buchet de melodii; 21,40 nească; 23,15—24,00 Concert de noapte.
derabil securitatea acestei părţi Germaniei, a declarat Otto Win- mane. Muzică; 22,30 Muzică corală romîneas­
că: 22,50 Concert simfonic. Buletine de ş tir i: 5,00, 6,00, 7,00,
a F.uropei.
Nu se poate de asemenea să 11.00, 13,00, 15,00, 17,00, 19,00, 20,00,
nu se acorde atenţie faptului că 22.00, 23,52 (programul 1); 14,00, 16,00,
prin crearea în regiunea Mării lin non incident islando-cnglez
In zona dc pescuit a Blândei
Baltice şi a Peninsulei Scandi­
nave a unei zone în care să nu
fie stocate arme rachete şi ato­
i se deschidă frontierele Dane­ REYKJAVIK 15 (Agerpres),. vanţii lor nu aşteptau decît or­
marcei. Neparticiparea ţărilor mice, prin realizarea propunerilor Recent, în zona de pescuit a Is- dinul căpitanului pentru a des­
iandci a avut loc un nou inci­ chide focul.
similare în Balcani, prin tradu­ dent. In timp ce vasul islandez
ează în nordul Europei o zonă de patrulare „Mariâ Julia“ a în­ Ştirea despre această acţiune Programul 11: 14,07 Din înregistră- 18.00, 21,30, 23,00 (programul II):
denuclearizată care ar slăbi în­ cerea în viaţă a pianului Ra- cercat să reţină un trauler en­ dc violenţă a stîrnit un nou val
cordarea în regiunea Mării Bal­ glez, care pescuia în mod ile­ do indignare în rîndiirile poporu­ Timpul probabil în regiunea noastră
tice, regiune pe care NATO în­ packi, în Europa s-ar crea un gal în zona de pescuit a Islan- lui islandez. După cum relatează
cearcă s-o transforme într-un dei, în ajutorul trauleruliti a ve­ ziarul „Ghjodviljinn“, la mitin­
centru de agresiune, scrie în în­ larg cordon de securitate care nit vasul militar englez „Dun- gul care a .avut loc în aşezarea
cheiere ziarul „Land og Folk“. can“; Căpitanul vasului i-a a- pescărească Hjobn (islanda de
ar separa forţele armate ale meninţat pe islandezi că dacă a- sud-est) a fost adoptată o rezo­
R. P. Polonă ceşlia vor încerca sâ reţină trau- luţie în care se cere guvernului Pentru 16 iunie 1959 vreme 11-16 grade iar ziua între 20-25
NATO şi ale Tratatului de la lerul englez, vasul „Dunca;1 va islandez să rupă relaţiile diplo­ nestabilă, cu cerul schimbător grade. Ploi locale în zona de
VARŞOVIA 15 (Agerpres). trage asupra vasului de patru­ matice şi comerciale cu Anglia şi cu înourări pronunţate în munte.
Varşovia. Acest cordon ar mic­ lare islandez. precum şi toate legăturile cu cursul zilei. Vînt moderat cu in­
tensificări temporare din secto­ Pentru următoarele trei zile,
şora în mod simţitor primejdia Potrivit mărturiei membrilor NATO. In semn de protest par­ rul ves’t şi nord-vest. Temperatu­ v.eme nestabilă cu ceru! schim­
echipajului de pe „Maria .hilia", ra uşor variabilă, noaptea între bător.
unui conflict armat, ceea ce la tunurile engleze erau aţlnfjje a- ticipanţii ia miting au cerut blo­
dudul său ar uşura rezolvarea supra vasului islandez iar ser­
carea mărfurilor engleze impor­
acelor probleme care constituie
sursa încordării internaţionale. tate în Islanda^