Page 49 - 1959-06

: ffcijfön&ä
Deva

PROLETARI DIN TOATE. TARIl.R, UNIŢI-VA I

Miercuri 17 iunie 1959 4 pagini 2U bani

SBaaaaaaatsssmm

[Oameni harnici In cinstea z ile i de 23 A ugust

[ de la laminorul ,

[bluming ai C . S .i LS GalOll! Importante depăşiri de plan

Hunedoara ]

Colectivul de muncă de la uzina „Victoria" muncitori au hotărît ca rezultatele lunii iunie Brigada complexă de conslructori, condusă de maisfrul Adalbert Laszlo, care execută preasamblarea blin­
Călan întîmpină ziua de 23 August dînd să întreacă pe toate cele obţinute pînă acum. Şi dajului furnalului nr. 1 de la Călan, îşi depăşeşte lunar norma de producţie cu 50-55 la sută.
peste plan mai multă tontă, mai mult semicocs realizările din prima jumătate a lunii în curs
şi mai multe piese turnate. După ce au încheiat demonstrează că ei s-au ţinut de cuvînt. IN CLIŞEU: brigada, după terminarea lucrului.
luna mai cu rezultate frumoase, aceşti harnici

in 15 zile cît într-o lună

Furnaliştii de la furnalul tineretului au dat planului aferent primei jumătăţi din luna iunie

peste planul lunii mai mai biné de 570 tone aproape 545 tone fontă. S-a evidenţiat întregul Q/hii u(mmgjifQMie.nl
fontă. Intensificînd întrecerea socialistă şi or- colectiv. Totuşi eforturile depuse de Ioan Ispas.
ganizîndu-şi mai bine munca, colectivul acestui
furnal a reuşit să elaboreze peste prevederile Ioan Blaj şi Mihai Albert îi situează în fruntea
întrecerii.

865 tone semicocs peste plan Î n comuna Teiuş sînt vreo camdată 1.000 metri de canal. însufleţire pentru săparea aces­
două sute şi ceva de ute- Sînt sigur însă că veţi reuşi tor canale. De asemenea, elevii
Eremia Oprea, Ioan Bogdan, Constantin Pîn- Muncind cu aceeaşi însufleţire ca şi în cursul mişti. Din aceştia, peste 100 mult mai repede să vă îndepli­ fruntaşi la învăţătură Cornelia
zaru, Nicolae Filip şi întreg colectivul bateriilor lunii mai, colectivul de muncă al bateriilor învaţă încă în şcoala medie niţi sarcina, că veţi veni aici Pop, Traian Barba, Eugenia
Ab-der-Halden şi carbo-fluid au contribuit la Ab-der-Halden de la semioocseria din Călan şi-a din localitate. Ceilalţi conduc să mai cereţi 1.000 m. Cind ti­ Dan, Ion Crişan, Rodica Crişan,
obţinerea a 865 tone semicocs peste plan în pri­ întrecut planul acestor 14 zile cu mai bine de locomotivele, repară vagoanele, nerii sînt pătrunşi de scopul şi Ioan Buţu şi Cornel Mocanu au
mele 14 zile din luna iunie. 576 tone semicocs. sînt colectivişti sau muncitori importanţa muncii lor, şi cind muncit cu entuziasm pe şanti­
în cooperativele meşteşugăreşti. in această muncă sînt conduşi erul de desecare.
DUMITRU GEORGE Nici turnătorii nu se iasă cu pricepere, se pot realiza lu­
Aceşti tineri s-au achitat cu cruri mari'“. »La începutul săptămânii tre­
maistru, este un bun organi-^j A devenit o obişnuinţă ca turnătorii de la cu turnători ca Miron Budu, Elena' Ciubuc, cinste de sarcinile de producţie cute, candidatul de partid Stoia
t zator al producţiei. In afară] ce le-au fost trasate sau, cîtid trecut o lună de la şedinţa Daniel a făcut în faţa comitetu­
L de aceasta ci este autorul u- -j Călan să-şi depăşească planul de producţie. Re­ Francisc Mavruşca, Adolf Stempel şi Gheorghe au fost solicitaţi, au participat comitetului comunal de lui comunal de partid un scurt
t nei inovaţii importante: mar- 1 cu entuziasm la acţiunile de în­ raport, luîndu-şi cu această o-
L catorul de la laminorul de zultatele obţinute în această jumătate de lună Bărboni, orice rezultate sînt posibile. frumuseţare a comunei. Lucruri partid. Alături de tînărui pro­ cazie şi un nou angajam ent: să
L 1.000 mm. însă, sînt demne de toată aprecierea. Căci nu-i deosebite însă nu s-au realizat. fesor Stoia Daniel, secretarul sape pînă la 25 iunie, împreună
De aceea, când secretarul comi­ comitetului comunal U.T.M:, au cu utemiştii şi membrii celor trei
deloc puţin să torni numai în 15 zile aproape I. EEKETE tetului comunal U.T.M., prof. muncit pentru realizarea sarci­ brigăzi de muncă patriotică, în­
Stoia Daniel, candidat de par­ nii trasată de partid profesorii că un kilometru de canal. —
230 tone piese peste prevederile planului. Dar corespondent tid, a pornit spre casă de la comunişti Călugării Semproniu Ne-aţi dat un kilometru de ca­
şedinţa comitetului comunal de şi Liviu Munteanu, candidaţii nal — a spus el — dar noi
¦ssaas- partid, era chinuit de întrebări: de partid Viorica Rancea, Vio- sîntem mulţi şi tineri. Băieţii
„cum vom putea noi face faţă rel Beria şi Petru Nistor. Eiind
angajamentele constructorilor devin fapte sarcinilor ? Oare nu m-am pri­ mereu alături de tineri, însufle- de abia au simţit gustul mun­
pit promiţînd că împreună cu ţindu-i prin exemplul lor, ei au
•> La începutul lunii trecute, con­ numără blocul 17 din Liipeni cu amintite lucrările sînt foarte îna­ brigăzile de muncă patriotică, cii. Toţi sînt entuziasmaţi şi-
1 structorii din Valea Jiului şi-au 33 apartamente, dat în folosinţă intate în prezent executîndu-se utemiştii din Teiuş vor face reuşit să îndeplinească sarcina
1 luat angajamentul ca în cinstea cu 32 zile înainte de termen, la mai multe dintre ele lucrări vor să le daţi o nouă parcelă
1 zilei de 23 August să dea în fo­ blocul G. 3 din Vulcan cu 30 de finisaj. pentru desecarea terenurilor i- mai repede decît se prevăzuse.
) losinţă un număr de 500 apar­ apartamente dat în folosinţă cu de un kilometru.
] tamente. Nu a trecut decît o lu­ 30 de zile înainte de termen, Pentru înfrumuseţarea nundale 1.000 de metri de ca­ Ei au executat peste 500 m. de
1 nă de atunci şi angajamentul a blocul 5 din Petroşani şi cvar­ blocurilor Alai avem — i s-a răspuns.
] început.să devină realitate. talul Livezeni cu 32 apartamen­ nal ? Trebuia să mă consult cu şanţ la porţiunea numită „Ţăr-
te date în folosinţă cu 120 de O bună parte din blocurile Dar voi vreţi numai 1 km, iar
95 apartamente şi-au zile înainte de termen. care au fost date în folosinţă în comitetul"! — îşi spuse lînărul mure" şi alţi 560 m. pe terito­
primit locatarii cursul anului trecut au rămas canalul de la punctul numit „Di-
Lucrările continuă netencuite exterior. Pentru ten- profesor. îşi aminti însă de ¦cu­ riul bălţii de lingă drumul Mi­
Zilnic, eforturile constructori­ auirea lor, constructorii din Va­ halţului. Tineri ca Maria Eghed, leu" măsoară 1.200 m. Ei, ce
lor din Valea Jiului sînt concre­ In localităţile Văii Jiului sînt lea Jiului au folosit timpul prici­ vintele spuse în şedinţă de co­
tizate prin darea în folosinţă a în curs do terminare alte blocuri ţi; ¦ din lunile aprilie, mai şi în­ colectivistă, Ion Codaru, Alexan­ zici îl luaţi în întregime ? Altfel
noi apartamente .înainte de ter­ muncitoreşti. Printre acestea, se ceputul lunii iunie pentru a e- muniştii mai vechi: „Trebuie sd dru Nicula, Eugen Tarnu şi alţi
menul fixat prin planul de lu­ numără blocul 2 din Uricani cu xecuta un mare volum de tencu­ îl dăm colectiviştilor.
crări. De exemplu, numai de la 27 apartamente, blocul 18 din ieli. avem grijă ca tinerelul, nostru tineri din .organizaţiile de bază
— Sigur că îl luăm — se
începutul lunii mai pînă acum, Lupeni cu 33 apartamente şi *\ să nu Uncezească. Să ¦nu crea­ U.T.M. din Teius, au muncit cu
blocurile 1 şi 2 din cvartalul grăbi să răspundă secretarul or­
I CONSTANTIN VLADOIANU] minerit din localităţile Văii Jiu­ Livezeni cu 64 apartamente. Astfel, planul de tencuieli a dă cineva că entuziasmul pică
ţt macaragiu, se îngrijeşte de fost de 12.700 m.p, Pînă acum ganizaţiei de tineret din Teiuş.
lui au primit un număr de 95 De menţionat că la blocurile el a fost depăşit cu mult exe­ din cer. El trebuie educat. Avem
GH. ST01C0V1CI
apartamente. Printre acestea se cutîndu-se o suprafaţă de 17.750 sarcina de a explica tineretului,
t. buna funcţionare a macaralei,^ D a to rie îm plinită
-----------------SSţîjc)-------------------- m .p. tencuieli exterioare. In spe­ ca şi celorlalţi cetăţeni, că
[_ execută cu rapiditate şi pred-] Se pornise în ziua mişcare Grigore La- electro — mecanicul
cial, ‘ atenţia constructorilor a munca de extindere a suprafe­
[• zie manevrarea acesteia. 3 aceea o ploaie de zar din staţia Teiuş principal 1. Tătarii a
fost îndreptată spre tencuirea ţelor arabile prin lucrări de de­ credeai că inundă to­ se îngrămădeau con­ luat măsuri urgente
• Z u /tJ iJ w J u J v J
blocurilor din Petroşani, care să secare şi irigare este o sarcină
tul. In staţia Teiuş fuz atîtea urmări în- de reparaţie. După
dea oraşului un aspect plăcut. patriotică de mare cinste. Ute­ însă munca decurgea cît trăda o mare ne­ cele 25 de minute
normal. Numai că Ia linişte. Era timpul care s-au scurs de
miştii trebuie să-şi spună şi ei un moment dat un cînd trebuia să ple­ la ivirea deranja­
întrecerea siderurgiştilor fulger puternic brăz- ce trenul 2313, şi mentului, electro-me-
cuvîntul. Să antreneze in acţi­ dă bolta cerului şi cînd se apropia ora canicul I. Tătaru a

unea iniţiată de partid, întreg

tineretul. Aveţi de făcut deo-

unedoreni cîmpul de control al de garare a trenu­ anunţat repararea
semnalului de intra­
re dinspre podul Mu­ lui 2001 de la Bucu­ semnalului asigurînd

reş îşi schimbă pozi­ reşti. Şi semnalul astfel primirea şi ex­

In întîmpinarea zilei de 23 August, 1 ianuarie—11 iunie s-a dat peste pre­ tin pot şi trebuie să sporească. Oţe- ţia într-un alb ame­ era pe liber !... pedierea trenurilor,
în secţiile Combinatului siderurgic din vederile planului de producţie 9.661 larii de la Reşiţa au luat-o din acest
Hunedoara se desfăşoară o muncă tone fontă, 13.909 tone laminate etc, punct de vedere înaintea celor de la ninţător. In faţa o- Anunţat despre de­ GR. ANELLA
susţinută. Zilele acestea au avut loc Hunedoara. De la oţelarii care deser­
consfătuiri de producţie în cadrul că­ Pentru obţinerea unor asemenea vesc cuptoarele .Martin din secţia nr. chilor impegafufui de fectarea semnalului, corespondent
rora s-a discutat amănunţit felul în succese întrecerea a fost deosebit de II a Combinatului siderurgic Hune­
care sînt traduse în viaţă angaja­ entuziastă. Se pot relata în această doara se aşteaptă niai mult. In sec­ Fapfe din întrecere
mentele luate, ce rezerve interne mai privinţă o mulţime de fapte. Numă­ ţia furnale nr. I trebuie de aseme­
există şi cum pot fi ele mai bine fo­ rul şarjelor rapide elaborate in sec­ nea luptat cu mai multă perseverenţă INTR-0 GOSPODĂRIE
losite. In secţiile oţclăric Martin nr. 1, ţia ojelăria Martin nr. I, de pildă, a pentru obţinerea unor rezultate mai

furnale nr. II etc., gazetele de pe­ bune în întrecere. Acestora trebuie să COLECTIVĂ
rete publică articole care oglindesc li se acorde în acelaşi timp mult mai

munca desfăşurată pentru îndeplini­ mult sprijin. „Să nu uităm că sîntem în între­ nem 'gunoi de grajd e tîrziu, dar pu­
cere socialistă cu toate gospodăriile tem să-l îngrăşăm cu „chimicale". O
rea angajamentelor. Duminică a a- Zilele acestea în unele secţii anga­ colective din regiune 1 Să avem grijă putem face şi să nu ne iăsăm !“.
că uşor ne-o pot lua alţii înainte, fiind­
părut o ediţie a ziarului „Uzina jamentele luate în întrecere au fost că fiecare gospodărie luptă pentru a Şi colectiviştii din Benic nu s-au
ciştiga întrecerea I“.' lăsat. Au îngrăşat toată suprafaţa cul­
noastră" pentru 'combinatul siderur­ ajuns Ia 443. Fruntaşi sînt cu sutele. reînnoite. In consfătuirea care a avut tivată cu, grîu cu azotat de amoniu.
Cu, asemenea cuvinte îmbărbătează Griul a fost plivit la timp şi pe unde
gic. In întreg combinatul se acordă Echipa lui Topor Loghin, Petru Forţu, loc zilele trecute în secţia laminoare, tov. Ignea Chiprian, ¦preşedintele gos­ a fost nevoie, de cile două trei ori.
podăriei colective din Benic, raionul Primind o bună îngrijire, griul a cres­
acum mult mai multă atenţie agitaţiei Dumitru Şerban, Alexandru Nojogan, s-a hotărît ca în cinstea zilei de 23 Alba, pe colectivişti aproape în fiecare cut frumos. Acum ţi-e mai mare
zi. Vorbindu-le şi azi şi miine des­ dragul să-I . priveşti,. iar colectivişti­
vizuale. La laminorul de 800 mm. şi sînt mereu în frunte, lucrînd pe în­ August să se producă în loc de 5.500 pre întrecere, oamenilor le-a rămas lor nu le mai e frică că nu vor rea­
întipărit în minte faptul că aceasta liza 2.000 kg. la hectar. Se aşteaplă
r ,ia cocsochimică, s-au afişat gra­ trecute. tone cît s-au angajat iniţial, 6.500 poate fi cîştigată del ei dacă vor munci la vreo 2.3CO kg. şi poate mai mult.
cu hărnicie. Colectiviştii din Benic
fice în care sînt trecute angajamen­ Macaragiii sînt şi ei intr-o continuă tone, adică cu 1.000 de tone în plus. cunosc bine obiectivele propuse de cei Porumbul se prezintă şi el bine. Şi
tele noi luate în cinstea zilei de 23 întrecere. Printre fruntaşi se situează Ei au luat de asemenea hotărîrea de din N ădâştie,' că doar le-au analizat, nici nil are cum să fie altfel dacă
au chibzuit asupra dor şi împreună aproape toată suprafaţa a fost îngră­
August. tov. Simion Mărilă. El a reuşit să a realiza economii în valoare de au hotărît. să le realizeze întocmai. Au şată cu gunoi de grajd, dacă s-a se­
văzut c ă . obiectivele sînt îndrăzneţe, mănat în arătură . adîncă făcută din
Strădania organizaţiilor de bază scurteze cu 30—50 minute timpul de 700.000 în loc de 320.000 lei cit se dar nu s-au -speriat. Le era cam tea­ toamnă- şi dacă a fost prăşit la timp-
mă, ce-i drept, că n-o să poată reali­ Praşila I-a s-a terminat, la toate cul­
P.M.R., comiletelor sindicale de secţii încărcare pe fiecare şarjă. La furnale, angajaseră la începutul anului. Lami- za producţia de ,grîu prevăzută în che­ turile, încă în ziua de 10 iunie, iar
m are: „2.000 kg. grîu Ia hectar, nu-i în prezent colectiviştii lucrează cu hăr­
şi organizaţiilor de tineret, a dus la rezultate de seamă au obţinut echi­ natorii din schimbul condus de ing. glumă — spuneau unii. Cei de la Nă- nicie la praşila a Il-ă.
dăşlie pot să, realizeze că poate or
mobilizarea şi mai susţinulă a side­ pele conduse de tovarăşii Ioan Tăr- Eugen Păcuraru au chemat la între­ avea pămînt mai bun... Noi nu ne Acestea sînt fapte care dovedesc că
putem. întrece cu ei“. Erau însă şi al­
rurgiştilor în lupta penlrli îndepli­ năuceanu, Alexandru Comşa şi altele. cere celelalte schimburi pentru înde­ ţii — şi aceştia'' constituiau marea ma­ colectiviştii din Benic nu uită că sînt
joritate — care aveau o altă părere.
nirea şi depăşirea sarcinilor planului Numărul fruntaşilor în întrecere a plinirea şi chiar depăşirea acestor an­ Ei spuneau: „Şi pămîntul nostru dă în întrecere cu toate' gospodăriile co­
grîu bun dacă-1 îngrăşăm. Ca să pu­
de producţie. Oţelarii din secţia nr. 1 crescut în ultima vreme şi în secţi­ gajamente. lective din regiune. Dar e: au şi între-

şi-au îndeplinit de pe acum sarcinile ile laminoare, bluming, uzina cocso­ Angajamente sporite în întîmpina- T, MARIAN

planului de producţie pe primul se­ chimică, aglomerator etc. rea zilei de 23 August şi-au luat şl {Continuări în pag. 3-a)

mestru al anului. Veşti despre reali­ •Sînt într-adevăr Ia Combinatul si­ muncitorii, tehnicienii şl inginerii din

zarea sarcinilor de plan ce le reve> derurgic din Hunedoara succese mari. cadrul uzinei cocsochimice. Aceştia şi-

neau pe primul semestru au sosit, de Dar în întrecerea cu siderurgiştii din au reînnoit angajamentul, hotărîţi să

asemenea, şi de la colectivul care de­ Reşiţa mai sînt multe de făcut pen­ producă în cursul acestui an în plus

serveşte cuptoarele electrice şi bateri­ tru sporirea producţiei de metal. In­ încă 50.000 tone cocs metalurgic. lirt, ele la C.6. Hunedoara. Prin munca harnicilor conslructori ai Î.C.S. Hu-
necloara, mare parte din săpaturi şi fundaţii au joşi terminate.
ile de cocs nr. I şi 2. In perioada dicii de utilizare ai cuptoarelor Mar­ C. GHEORGHIU
IN CLIŞEU: un aspect de la lucrările de fundaţii.