Page 5 - 1959-06
P. 5
ÄOS
^« é* u t4 > cv a \
PROLETARI DIN TOATE TARILE, UNIŢI-VA! 228 tone minereu
peste plan
Anul XI Nr. 1382 Miercuri 3 iunie 1959 4 pagini 20 bani Muncitorii din cadrul în Lttcrind cu mul
treprinderii miniere Ghelar tă indetninare ide
Au primit drapelul Din întreprinderile regiunii noastre Creşte fondul de bază se străduiesc să dea viaţă mista Margareta
al întovărăşirii angajamentelor luate. Astfel, \ Pjajţ, bobinatoare
brigada condusă de loan i la !abrica de trico
Pal, de Ia orizontul IV, a taje „Sebeşul“ din
extras, peste plan, numai în Sebeş işi depăşeşte
lunar norma in me
j cursul lunii mai 228 tone mi die cu 20-25 la
sută.
nereu. Odată cu această de
păşire, colectivul acestei bri IN FOTO: iov.
găzi a economisit multe ma Margareta P/fl//,
teriale, devenind astfel echi la locul de muncă.
pă fruntaşă pe orizont. A-
de fruntaşi lo850 tone minereu pesie ceasta se datoreşte îndrumă
plan
rii permanente din partea or
Lr~'r~'r~>r r~'r~'r~'r- Creşterea fondului de bază al j ganizaţiei de partid cît şi bu
întovărăşirii agrozootehnice din nei organizări a întrecerii so
i ,J Cît mai mult minereu patriei tuşi să dea pînă la sfîrşitul ei satul Măgura, comuna Certej, cialiste.
L Brigada de tineret con- j — aceasta e lozinca sub care se 1.850 tone minereu peste sarci preocupă în permanenţă pe mem
desfăşoară întrecerea socialistă nile de plan. brii acesteia. De aceea, ei au MIHAI CIRL1GEANU
t dusa de comunistul Miron jj între colectivele brigăzilor şi sec corespondent
toarelor de la mina Teliuc. Mi Sectoarele cu cele mai bune
^ Giocîrlă, secţia turnătorie, 1 nerii ştiu că trimiţînd siderur- rezultate sînt I şi III, care au
i giştilor hunedoreni minereu muli dat peste plan o mare cantitate
sortimentul tuburi al uzi- 1 şi de bună calitate îi sprijină în de minereu. construit din resurse locale un
CI nei „victoria" — v-aian, ^ ducerea la îndeplinire a angaja
mentelor ce şi le-au luat de a da Dintre brigăzi s-au evidenţiat saivan, un ţarc şi o adăpătoare
t a primit de curînd drape- -j patriei cît mai multă fontă, mai cele conduse de Ioachim Modîl-
mult oţel, mai multe laminate. că şi Petru Bojan de la sectorul pentru oile care constituie pro
t- Iul de brigadă iruntaşă pe I, care şi-au depăşit planul cu
Infruntînd cu curaj greutăţile 4 Ia sută şi respectiv 2 Ia sută,
[• întreprindere. întîmpinate în luna mai, harnicii loan Mateş şi Teodor Gligor de prietatea obştească. Recent, în-
mineri de la Teliuc au reuşit to la sectorul III, ambele cu cîte
^ Această distincţie a fost o depăşire de peste 4 la sută. tovărăşiţii din Măgura au înce
(_ primită în urma aplicării put tunsul oilor şi livrarea că
t unor măsuri tehnico-orga- tre stat a cantităţilor de lînă m m m m
{¦ nizatorice chibzuite în ca- contractată. Intr-o singură zi s-a
L drul brigăzii. Aşa de pildă
[_ a fost reparat utilajul pen tuns 66 kg. lînă care a şi fost Realizările de pînă acum ¦ imbold
livrată statului.
ii tru fiecare reper în parte, ]
D s-au luat măsuri de asigu- ţ Economii de peste 41.000 lei
rarea brigăzii cu fontă li- 1 N. DRAGUŞ spre noi succese
corespondent
l chidă de bună calitate, au ^
t fost repartizaţi pe locurile j Răspunzînd chemării patrioti sută, iar productivitatea muncii
ce a celor 8 întreprinderi din a sporit cu 8,9 la sută faţă de
L de muncă toţi membrii Capitală, colectivul de muncitori, sarcina de plan. In tînăra noastră gospodărie saduri de varză de vară care să-l termine pînă la 23 August.
tehnicieni şi ingineri de la fabri colectivă „Valea Streiului“ din acum este şi prăşită, 20.000 fire In muncile efectuate plnâ a-
^ brigăzii în raport cu cerin- ^ ca „Ceramica“ din Baru Mare, Fruntaşi în întrecerea socialis Acţiune de sîîrpire a satul Strei, se desfăşoară o vie roşii, 2.400 fire vinete, 18.000
L ţele procesului de produc- ţ a trecut Ia aplicarea unor mă tă pentru realizarea planului de g ln fe u lu i din Colorado activitate pentru realizarea an ardei, 14.000 gulioare, am se cum,''se evidenţiază brigada 'a
suri tehnico - organizatorice me producţie şi obţinerea de eco gajamentelor luate în cadrul în mănat ta timp ceapa, conopida, Il-a, echipa colectivistei Maria
[ ţie-, iar tinerii mai slab 1 nite să ducă la folosirea cît mai nomii sînt muncitorii loan Vâl In ziua de 29 mai colectiviştii trecerii dintre gospodăriile co dovleceii, etc. Vreau să mai a- Spineanu, candidată de partid
judicioasă a materiilor prime şi cea şi Vasile Necşu de la pre din satul Ribiţa, raionul Brad, lective. Consiliul de conducere, daug că am irigat întreaga su şi colectivista Ludovica Udrea,
L pregătiţi profesional au J a combustibilului. Drept urmare, parare, brigăzile conduse de au organizat o acţiune de stîrpi- sprijinit de către organizaţia de prafaţă de grădină şi am pro de asemenea candidată de par
de la începutul anului şi pînă Bella Kiss, loan Ardeleanu şi re a gîndacului din Colorado de pe bază P.M.R. din G.A.C., a an curat cu sprijinul organelor a- tid. Harnici au fost şi colecti
L fost repartizaţi să lucreze T în prezent, acest colectiv a rea Maria Boldeanu, de la fasonare, ogoarele colectivei. Gu pompe trenat în munca de întreţinere viştii din echipele conduse, de
C împreună cu fruntaşii în -j lizat economii la preţul de cost precum şi muncitorul Tăuase de stropit ei au executat stropi a culturilor şi efectuare a con Scrisoare din G.A.C. tov. loan Neagu, Dionisie Mun-
în valoare de peste 41.000 lei. rile cu „Detox“ pe întreaga su strucţiilor planificate pe toţi 'co „Valea Streiului" — Strei teănu şi Erji Marcu. Colectiviş
t producţie etc. U Scorei de la transport. prafaţă infestată cu acest dăună lectiviştii. Datorită unei bune ti ca Rozatia Marcu, Achim Mo-
Economia realizată în luna tor. Un ajutor preţios au primit organizări a muncii şi mobilizării gricole raionale, o motopompă. lătan, Clara Barbu, loan To-
[ Datorită acestor măsuri 1 mai este cu peste 2 Ia sută mai Podrumul îndeplinirii colectiviştii în această acţiune de colectiviştilor la lucru, pînă în Paralel cu muncite de între derescu, Maria Mir, Malilda Ja-
mare dccît cea planificată. Cît la tehnicienii loan Basa şi Ale prezent am reuşit să aplicăm gâr şi alţii, au participat zi de
H brigada a reuşit să-şi de- ^ priveşte planul de producţie, în angajamentului xandru Popovici. prăşită l-a pe întreaga suprafaţă ţinere a culturilor în gospodăria zi la munca în gospodărie şt" au
aceeaşi lună, el a fost depăşit de 7 ha. cultivată cu sfeclă de noastră se duce o muncă asiduă efectuat lucrări de bună calitate.
S. GHEORGHE la producţia globală cu 10,4 la In răspunsul lor la chemarea După această stropire colecti zahăr, floarea-soarelui şi sfeclă in vederea efectuării la timp a
corespondent celor 8 întreprinderi din Ca viştii au holărît să continue şi furajeră. La cele 4 ha. cultivate construcţiilor planificate. Pînă Realizările obţinute de noi
mm pitalei, muncitorii, tehnicienii şi pe viitor acţiunea de combatere cu cartofi, noi am aplicat deja în prezent colectiviştii au trans pînă acum, în întrecerea socia
inginerii depoului de locomotive a gîndacului din Colorado. Acolo şi prăşită a Il-a. Zilele trecute portat la tocul construcţiei 70 listă ne-au însufleţit şi mai
Comunistul G.F.R. Simeria şi-au luat angaja unde vor fi descoperite cu oca în gospodăria noastră am înce m.c. nisip, 20 m.c. balast şi alte mult. Cu sprijinul organelor de
Mihai Bugner, mentul de a realiza în acest an zia prăşi lei, noi focare de dăună put prăşitut porumbului de pe materiale. De asemenea, s-au partid şi de stat, sintem hotă-
lucrînd în secţia economii la preţul de cost în va tori, duminicile următoare se va cele 70 ha. semănate cu această procurat şi transportat 120.000 riţi să îndeplinim cu cinste şi
tapiţerie a între loare de 916.000 lei. continua combaterea chimică a buc. cărămizi şi varul necesar Ia timp angajamentele luate, în
prinderii de in gîndacului. cultură. In citeva zile s-au şi pentru care s-au făcut şi gro tărind şi mai mult prin aceasta,
dustrie locală In fruntea întrecerii socialiste pile de stins. Nu de mult, am tînăra noastră gospodărie co
„Vasile Roaită“ pentru îndeplinirea acestui an IOAN FAUR prăşit peste 50 ha. început lucrările la viitorul grajd lectivă.
gajament se situează mecanicii corespondent Rezultate frumoase am obţi pentru vitele gospodăriei, pe
şi-fochiştii de locomotivă, pre care colectiviştii $-au angajat GHEORGHE BARBU
cum şi muncitorii de la atelierul La clubul nut şi la grădina ce se întinde
depoului care, ăplicînd metode vicepreşedinte al G.A.C.
le cele mai înaintate de muncă Au trecut cele 8 ore de lucru. Mi pe o suprafaţă de 5 hectare.
au realizat economii însemnate. nerii din Ghelar se îndreaptă spre „Valea Streiului" — Strei.
Astfel, numai prin executarea casă în grupuri, plini de praful lipicios Aici am plantat 59.000 buc. ră-
reparaţiei capitale la o pompă Prăşitul porum bului este pe term inate
minerilor
Wartington cu mijloace proprii,
ceasta revistă. In alt compartiment sînt
ău realizat o economie de circa cîteva mese de şah, care stau la dis
40.000 lei.
poziţia amatorilor. Muncitorii din Ghe
clin Haţeg, îşi In primele luni ale anului au al minereului de fier, cu lampa de mi. lar sînt fericiţi de faptul că au unde In dorinţa de a-şi respecta an floarea-soarelui şi sfeclă de za
depăşeşte în fie fost economisite pe întregul de ner în niînă, discutînd despre' realiză să-şi petreacă timpul liber în condiţii gajamentele şi de a obţine re hăr. Acum sînt în curs de termi
care lună sarci pou peste 160 tone combustibil rile lor din ziua respectivă. După a- favorabile. colte sporite la ha. colectiviştii nare cu praşila Da la porumb.
nile de producţie convenţional. Preţul de cost a proximativ o oră, iarăşi vezi pe stră din G.A.G. „înfrăţirea“ Jeledinţi Printre colectiviştii fruntaşi, care
cu 12-15 la sută. fost redus cu 11,26 la sută faţă zile din Ghelar, grupuri de mineri, dar La bibliotecă acordă atenţia cuvenită întreţi participă cu regularitate la mun
de cel recalculat şi s-au econo nu murdari ca mai înainte, ci îmbră nerii culturilor. Ei au terminat cile de întreţinere a culturilor,
IN FOTO: misit 536.000 lei. caţi frumos. Ei se îndreaptă spre clu O parte dintre muncitori se îndreaptă la timp plivitul griului pe 120 sînt tov. Kiss Andrei, Vereş
Comunistul Mi bul nou care s-a construit aici sub spre biblioteca, unde pot găsi cele mai ha. şi plivitul orzului însămînţat Glara, Zudor Andrei, Vereş Eli-
hai Bugner la Printre cei care s-'au eviden ochii lor şi a fost dat în folosinţă a- variate cărţi: politice, economice, bele pe 25 ha. De asemenea, au ter sabeta şi alţii.
locul de muncă. ţiat în obţinerea acestor reali cum două luni. tristice etc. La această bibliotecă frec minat prăşitut pentru a doua oa
zări se află mecanicii de loco ventează peste 400 de cititori. Biblio ră a celor '10 ha. cultivate cu CONSTANTIN LECU
mm motivă, Iosif Albu, Eugen Cer- în sala de lectură tecara, Elena Tinceac, le recomandă
nău, loan Timişan şi Susan pe cele mai bune cărţi, le explică în corespondent
Francisc, fochiştii Gheorghe Bu- Cei mai mulţi sînt atraşi de sala de cîteva cuvinte despre cuprinsul cărţii şi
ciuman şi loan Mereţ, lăcătuşii lectură. Aici, pe nişte mese rotunde astfel minerii prind şi mai multă dra Pentru o recoltă sporită de sfeclă
Mih,ai Zăvoianu şi loan Turda- stau înşirate diferite cărţi şi reviste goste de a citi. Cei care frecventează de zahăr
şan. ca: „Timpuri noi", „Ştiinţă şi tehni mai mult biblioteca sînt: maiştrii Con
că“, „Flacăra“ şi altele. Unii din ei stantin Uşurelu şi Nico’ae Dicu, mine Deşi cultivă în acest an pentru de curînd praşila a doua.
ŞTEFAN VESA vor „Urzica“ — nu lipseşte nici a- rii Victor Jalbă, Bella Baiint, llie So- prima dată sfecla de zahăr, co La întreţinerea sfeclei de za
corespondent fian şi alţii. lectiviştii din G.A.C. „Unirea“
/'"w v n A'V*n> Că la nu Mic s-au angajat să ob hăr s-au evidenţiat colectiviştii
«•? SW'- DUMITRU JALBA ţină o recoltă sporită la hec Pavel Pădurean, /Măriţi Ignat,
corespondent tar. In acest scop ei acordă o Gătuţa Gruiescu şi Galeni Bîr-
Se înfăptuiesc Trenul a fost salvat deosebită atenţie întreţinerii a- lovan.
p ro p u n e rile cestci culturi căreia i-au aplicat
T. I. CIOROGARIU
corespondent
a le g ă to rilo r O dimineaţă d e' mai. Soa Deodată a tresărit. I s-a te din garnitură, care părea
nesfirşită, părăsise gara. Dar
In comuna Pui, prin munca rele se înălţase cam de vreun părut că la unul din vagoane tocmai atunci impiegatul a
cetăţenilor, mobilizaţi de deputa observat că arcul unui vagon
ţii Kadar Francisc, Iuliana Deak, stat de om. Pe peronul sta ceva nu era in ordine. S-a ui era rupt. Fără să mai stea
loan Bîrcu, Ştefan Flîrţa şi alţii, pe ginduri, a semnalizat din
s-au obţinut frumoase realizări. ţiei C.F.R. din Deva forfotă tat şi mai atent. La h.'.cerea nou oprirea.
Astfel, din lucrările votate a mare. peste ace s-a dum irit: uşa încet, încet, trenul s-a o-
se executa prin contribuţie vo prit din nou. „Da, vagonul
luntară s-a terminat în roşu In biroul de mişcare se lu unui vagon era deschisă. acesta putea cauza o catas
şcoala din satul Ohaba-Ponor, trofă“ — atît a spus impie
s-a umplut cu pietriş şi zgură crează de zor. Impiegatul Prin minte i-au trecut atunci gatul.
fundaţia căminului cultural din
Pui, s-a reparat şi zugrăvit lo loan Brinduşa, care intrase toate urmările care puteau Şeful de gară însă, mîndru
calul unde va funcţiona grădi de fapta impiegatului din sta
niţa de copii sezonieră etc. în tură in acea dimineaţă, a avea lo c: conţinutul vago ţia sa, explica cu lux de a-
mănunte: ,
De asemenea, în comuna Baru aruncat o ultimă privire pe nului se va pierde, instala
Mare, în urma propunerilor fă — Păi, vă daţi dumnea
cute d© alegători, deputaţii au registrul mare cit masa, din voastră seama 7 La o curbă,
luat măsuri pentru amenajarea vagonul putea deraia, atră
cursului unor ape din satele faţa sa, iar apoi a ieşit pe gind, .şi restul garniturii. Ce
Pietros, cît şi repararea drumuri mai, se distrugea totul. Aaa...
lor şi podurilor din satul Baru peron. I se anunţase sosirea uitasem. Trebuia să treacă şi
Mare. Asemenea acţiuni de folos expresul Curtici—Bucureşti.
obştesc se desfăşoară şi în alte trenului de marfă 2.565 din Se puteau întîmpla lucruri
comune ale raionului, un. ce neplăcute.
tăţenii participă cu însufleţire. direcţia Simeria. Ştia că tre
Vagonul defect a fost scos
T. DOINA nul merge la Lugoj şi că din garnitură. Impiegatul
Brinduşa, a dat apoi pleca
corespondentă n-avea oprire in staţia Deva. rea trenului. Era mulţumit
Din depărtare, în atmosfe ţiile de semnalizare vor fi de. fapta sa.
Si are pentru ce...
ra curată a dimineţii, se ză distruse... „Trebuie oprit !“.
N. A.
rea doar un fum negru înăl- Şi sigur pe el, a dat ¦semna
ţîndu-se uşor. Apoi s-a auzit lul. Mecanicul., atent, a oprit.
un şuierat prelung, înspre ca Cu mişcări extrem de rapide,
re toţi pasagerii şi-au întors uşa vagonului a fost închisă
privirea. Alături de linia pe şi asigurată. Treuni putea
care trebuia să sosească tre pleca. O>ultimă privire de-a
nul, impiegatul Brinduşa, un lungul garniturii, şt... liber.
om slăbuţ şi nu prea înalt, Roţile au prins din nou să
a mai cercetat încăodată, in se învîrtească. Viteza creştea,
tr-o parte şi alta, liniile din locomotiva se depărta tot Din iniţiativa Corniielului orăşenesc U.T.M. pre pregătirile ce se fac în vederea festivalului
Sebeş, s-a. organizat de curînd o cameiă a fes
incinta stafiei. Apoi şi-a o- mai mult. Ochiul pătrunzător tivalului. Aici sînt expuse fotografii de la festi de la Viena, etOi ..
valurile raionale, se tin convorbiri cu tinerii des
prit privirea spre trenul care al impiegatului nu pierdea IN CLIŞEU: Un grup de tineri ¦ muncitori
se apropia. nimic din vedere. O jumăta şi elevi din 'Sebeş la camera, festivalului*
•-W-.