Page 50 - 1959-06

-f*

Pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 1391

«M aca

In raionul O răştie Elevii desfăşoară

Gospodăriile colective s i lie mai mulf activitate exfraşcolară
sprijinite pentru a realiza
construcţiile planificate -f ţâ :' k Elevii claselor a l-a, a 11-a şi
a lll-a de la şcoala medie din

Haţeg, desfăşoară o bogată ac­

tivitate extraşcotară. Sub condu­

cerea şi îndrumarea cadrelor di­

dactice, sînt organizate excursii

şi vizite în împrejurimile oraşu­

Ia anul acesta, datorită muncii po­ dus cheltuielile de transport al aces­ la pîrîul Beriu, pîrîu ce trece prin a- lui Haţeg, precum şi în între­
propiere.
litice desfăşurată la sate de către or­ tuia. De asemenea, s-a economisit va­ prinderile existente în localitate.
Colectiviştii din Sereca, deşi consti­ Elevii şi pionierii celor trei cla­
ganele de partid şi de stat, în toate loarea pietrei şi balastului, care s-au tuiţi în gospodăria colectivă numai din
15 martie a.c., au obţinut unele rea­ se, colectează fier vechi, adună
raioanele agricole din regiunea noa­ adus de la pîrîurile Beriu şi Sibişel, lizări importante. De la oile gospo­
dăriei au obţinut o însemnată canti­ plante medicinale şi execută lu­
stră au luat fiinţă numeroase noi gos­ situate tot în apropierea construcţiilor. tate de lînă care a fost contractată
şi livrată statului şi pe care gospo­ crări practice în grădina şcolii.
podării colective, iar în majoritatea Prin întrebuinţarea fondurilor pro­ dăria a încasat 10.716 lei. Alţi bani
vechilor unităţi s-au înscris toţi ţă­ prii, colectiviştii au confecţionat deja a încasat din livrarea către stat a pes­ Toate acestea sînt prevăzute in
ranii muncitori din satele respective. din necesarul de 150.000 cărămizi, te 600 litri lapte de vacă. Ar fi fost
bine ca organele locale să îndrume planul de muncă privind lucră­
pe colectivişti să repartizeze o parte
Şi în raionul Orăştie au luat fiinţă peste 100.000 bucăţi din care 80.000 din aceste venituri şi la fondul de rile practice ale elevilor. Pen­
investiţii. Prin aceasta, s-ar fi uşu­
în acest an 8 noi gospodării colecti­ s-au şi clădit în cuptor, pentru ars. rat mult procurarea materialelor de tru această perioadă, sînt pla­
construcţii şi s-ar fi înlesnit efectua­
ve, iar în cele 10 vechi au intrat sute Confecţionînd cărămida pe plan local, rea construcţiei grajdului. nificate excursii si vizite la fa­
brica de marmeladă, la între­
de noi familii. De pildă. în G.A.G. preţul de cost al acesteia s-a redus cu Nejustificat întîrzie şi construirea
unui grajd pentru 50 vite, a unui pă­ prinderea „Vasile Roaită“ şi in
din Pricaz şi Turdaş, care anul trecut mai bine de 25 la sută. tul cu o capacitate de 15 vagoane, a alte părţi.
unei maternităţi pentru 24 scroafe etc.,
întruneau puţine familii, anul acesta Din împrumutul pe termen lung, co­ ce s-au prevăzut a se realiza în a- SlDONIA RUSAN
au intrat toţi ţăranii muncitori din a- lectiviştii din Beriu au cumpărat cu cest an la G.A.C. „6 Martie" Turdaş.
cesle sate. sprijinul organelor de partid şi de corespondentă
Alte construcţii din gospodăriile co­
lective ale raionului întîrzie a se efec­ in Hunedoara, pe t <5*eas
tua din lipsa unor materiale. Nece­
/ Pentru adăpostirea animalelor aduse stat, 16.000 kg. ciment, 17.000 buc. sarul materialelor de construcţii pen­ lingă construcţiile de \
tru anul acesta, a fost întocmit anul locuinţe se înalţă zil­
îh G.A.G. de către colectivişti s-a ţiglă şi alte materiale de construcţii. trecut de către secţia agricolă raio­ nic noi construcţii so- îndrumarea permanentă,
nală, pe baza cerinţelor gospodăriilor
prevăzut prin planurile de producţie Avînd materialele pregătite, într-un colective existente. Or, înfiinţîndu-se
noi gospodării colective, necesarul ma­
a celor 18 gospodării colective din ra­ timp scurt, o echipă de 30 colecti­ terialelor de construcţii s-a mărit, dar cial-culturale. Printre
secţia agricolă nu a făcut demersu­ acestea se numără ci noua poştă,
ion să se construiască anul acesta 38 vişti pricepuţi în construcţii, printre rile respective pentru suplimentarea pla­ dotaiă cu aparatură modernă, care asigură i !ctigitate cntoală rodnică
nului de aprovizionare. Trebuie ca do­ asigură o bună deservire a popu­
de diferite obiective. (Grajduri pentru care comunistul Dănilă Dumitreasă, cumentaţiile necesarului materialelor de
construcţii pentru anul 1960, să se în­
vite, maternităţi pentru scroafe, pă- Ilie Petru, Ioan Andriş, Vasile Andre- tocmească temeinic de pe acum. Ime­
diat ce intervin alte necesităţi, secţia
tule, silozuri etc.). In scopul realiză­ şoiu şi alţii, a terminat fundaţia şi agricolă raională trebuie să solicite laţiei.
forurilor superioare, pe scară ierarhi­ In clişeu: Vederea generală a
rii la timp a acestor construcţii, orga­ soclul la un grajd cu o capacitate de că, suplimentarea planului de aprovi­ Este un luoru constatat de al sfatului popular comunal să ma activităţii brigăzii artistice
zionare. Altfel, şi în anul viitor se vor noii poşte din Hunedoara. mult, că, atunci cînd organiza­ se preocupe de electrificarea că­ de agitaţie, multe lucruri s-au
nele de partid şi de stat au sprijinit 100 bovine şi la un pătul dublu. A- ivi neajunsuri în aprovizionarea gos­ ţia de partid se oqupă cu aten­ minului cultural, de cumpărarea îmbunătăţit.
podăriilor colective cu materiale de ţie de o problemă, o analizea­ unui .aparat de radio cu picup
şi sprijină gospodăriile colective, aju- cum, pînă cînd se termină arderea construcţii. Un succes al preocupării co­

tîndu-le să obţină credite bancare pe cărămizii, echipa amintită lucrează la Este necesar de asemenea oa orga­
nele raionale să îndrume mai mult
termen lung, lemn de construcţie prin fasonatul lemnului pentru grinzi. Pînă consiliile de conducere ale gospodării­ Cărţi apărute ză, ia hotărîri şi controlează în­ etc. mitetului de partid pentru îmbu­
lor colective, pentru ca acestea să ştie
ocoalele silvice, ciment, ţiglă şi altele, la 11 iunie s-au şi fasonat peste 40 ce trebuie să facă ca să obţină mate­ făptuirea lor, situaţia, din orica­ Elaborarea hotărîrii n-a în­ nătăţirea muncii cultural-artisti­
riale de construcţii din resurse locale
prin Icomregiocoop etc. Prin interme­ m.c. şi prin intermediul secţiei agricole ra­ re domeniu de activitate ar fi, cheiat perioada de preocupare a ce este şi faptul că sfatul popu­
ionale. Este bine ca organele compe­
diul lor, gospodăriile colective din ra­ Realizări importante în ceea ce pri­ tente din raion să .desfăşoare o,„mun­ LITERATURA POLITICA se' îmbunătăţeşte simţitor. Aşa comitetului de partid faţă de pro­ lar şi-a înfăptuit sarcina trasată
ionul Orăştie au obţinut numai în ul­ veşte aprovizionarea cu materialele că jiolitică mai intensă în gospodăriile blemele muncii culturale. Aşa prin hotărîrea adoptată în şe­
timele luni 200.500 kg. ciment, 89.600 necesare şi efectuarea construcţiilor colective, să îndrume colectiviştii pen­ IDEOLOGIE s-a întîmplat şi la Cricău cu cum spunea tovarăşul Pleşa A- dinţa amintită mai sus, şi anu­
buc. ţiglă, 14.000 m.p. carton a s is ­ prin întrebuinţarea resurselor locale tru a contracta cu O.R.A.C.A, anima­ activitatea culturală. Deşi exista riton, secretarul comitetului, de-
tat, peste 150.000 kg. var şi alte ma­ şi fondurilor proprii s-au obţinut şi lele inapte de muncă sau reproducţie, * * * Bazele filozofiei marxiste. un plan al desfăşurării muncii abia odată cu elaborarea hotă­ me, de a electrifica căminul cul­
teriale de construcţie. în alte gospodării colective din raio­ iar pe baza bonurilor primite după li­ 792 pag. — 24 lei cart. :¦ culturale, totuşi, către sfîrşitul rîrii, a început mai intens mun­ tural. Aceasta este o mîndrie a
vrare, să solicite materiale de construc­ , 31 lei perg. ca de îndrumare şi control în locuitorilor din Cricău. Aceştia
ţii din comerţul de întîmpinare. Tre­ iernii, aceasta a început să ba­ se mai mîndresc de asemenea
buie însă ca animalele ce se vor con­ Ed. politică. tă pasul pe loc. Unii membri ai
Consiliile de conducere ale unor nul Orăştie. In felul acesta, colecti­ tracta să fie consultate de către me­
dicul veterinar şi aprobate ca inapte
gospodării colective care au primit viştii din Jeledinţi, de pildă: lucrea­ de muncă sau reproducţie. LUCRĂRI POLITICE PENTRU SATE formaţiilor artistice lipseau de activitatea culturală. Ţinînd o cu faptul că tinerele Alexan­

un puternic sprijin din partea sfatu­ ză acum la şarpanta (acoperişul) graj­ Comitetul raional de partid Orăştie MARCAROV T.: Brigada de la repetiţii, manifestările cultu­ legătură strînsă cu tovarăşii din drina Negrea şi Ileana Riis, so­
şi sfatul popular al raionului, trebuie mecanizare complectă — o rale se răreau, programele pre­ conducerea căminului cultural, liste, şi Niţu Nemeş, dansator
rilor populare, comitetelor comunale dului de 50 vite. Cei din Bobîlna şi să analizeze de urgenţă modul în formă superioară de orga­ zentate nu erau întotdeauna le­ controlînd cît mai des activita­ . solist, s-au calificat în faza ra ­
care Sînt realizate construcţiile plani­ nizare a muncii în G.A.S. gate de problemele cele mai ac­ tea acestora şi a formaţiilor ar­ ională a concursului artiştilor
de partid şi organizaţiilor de bază, Foit au fost sprijiniţi de către orga­ ficate în gospodăriile colective şi să 64 pag. — / leu. tuale. Comitetul comunal de par­ tistice, comitetul comunal de amatori ai căminelor culturale.
ia măsurile necesare pentru ca aces­ Ed. politică. tid s-a sezisat de acest fapt şi
s-au interesat din timp de procurarea nele locale pentru obţinerea unor con­ tea să fie terminate la timp, în tota­ partid a reuşit să determine o Trebuie amintit că în ultimul
litatea lor şi la un preţ de cost redus.
materialelor necesare construcţiilor pla­ strucţii gata, care au necesitat doar
E. B.
nificate şi — concomitent cu lucrările unele amenajări. Amenajările sîiit pe

de întreţinere a culturilor — de efec­ terminate. Dintr-un calcul sumar, re­ a hotărît ca într-una din şedin­ îmbunătăţire simţitoare a mun­ timp la căminul cultural se pre­
ţele sale plenare, să analizeze cii cultural-artistice din comu­ zintă mai multe conferinţe, că
tuarea construcţiilor. La G.A.C. din iese că, costul amenajărilor nu se ri­ PUBLICAŢII de oauzele stagnării activităţii cul­ nă. Corul, care este compus din biblioteca şi-a îmbunătăţit acti­

Pricaz de exemplu, pînă la 11 iunie dică nici la 30 la sută din valoarea * * * Analele Institutului

s-a terminat praşila I-a la porumb şi ce ar fi necesitat pentru ridicarea unor istorie a partidului, de pe turale. Aşa se face că la sfîrşi­ 30 de persoane, a învăţat cîn- vitatea şi că formaţiile artistice

praşila IlI-a la floarea-soarelui. Tot­ construcţii asemănătoare, noi. lingă C.C. al P.M.R. — tul lunii martie, directorul cămi­ tece noi, cu caracter patriotic şi au început să pregătească pro­

odată s-a ridicat în roşu un grajd pen­ Adai sînt însă şi- unele neajunsuri nr. 211959, anul V. nului cultural din Cricău, a fost popular, echipa de dansuri (că­ grame legate de campania agri­

tru 50 bovine, iar la cel de-al doilea care împiedică realizarea' la timp a 144 pag. — 4 lei. invitat să prezinte un raport de luşarii), s-a prezentat bine la colă de vară. Acest lucru este

grajd s-â terminat fundaţia şi so­ construcţiilor în gospodăriile colective Ed. Scînteia activitate în faţa comitetului co­ concursul echipelor artistice ale important, dacă ne gîndim că

clul (elevaţia). De asemenea, la patul ale raionului Orăştie. De aceea, din LITERATURĂ ŞTIINŢIFICĂ munal de partid. Cu acest prilej, căminelor culturale, ajungînd anul acesta, recolta de grîu este

şi Ia şopronul pentru furaje s-a terminat cele 38 de obiective prevăzute a se MATEMATICA la şedinţă, au mai fos’. invitaţi pînă în faza raională, s-a îm­ bogată şj trebuie strînsă repede
toţi .membrii^birourilor. organi­ bunătăţit activitatea echipei de şi fără pierderi. Cu siguranţă
fundaţia şi soclul. Trebuie de menţŢdt construi Jn acest, ap,, nu s-au înce- CRISTESCU R. Spaţii liniare zaţiilor de bază. din sate, mem­ teatru, iar brigada artistică de că aportul căminului cultural la
ordonate ( „Biblioteca mate­ brii birourilor organizaţiilor agitaţie, reorganizată, a devenit impulsionarea lucrărilor de strîh-
n a t , că la G.A.G. Pricaz,, colectiviştii^ .puL decţt 17. matică"). U.T.M., directorii căminelor cul­ mai combativă şi se bucură de gere a recoltei, va fi folositor
332 pag. — 11,10 lei. turale săteşti, conducători ai or­ multă popularitate în rîndurile şi eficace. loan Stînea, directo­
nu s-au mulţumit să procure materia­ Unele construcţii, ca cele din G.A.G. Ed. Acad. P.R.R. ganizaţiilor obşteşti. Participan­ cetăţenilor. Astfel, brigada artis­
lele numai prin repartiţii, prin inter­ Mărtineşti şi Vinerea, întîrzie să în­
mediul organelor raionale şi regio­ ceapă din cauza lipsei planului de sis­ FIZICA ţii la şedinţă au dezvăluit cau­ tică de agitaţie, a criticat unele rul căminului cultural, Gheorghe
nale. In dorinţa de a realiza construc­ tematizare şi a celorlalte documentaţii
ţiile planinificate mai repede şi cu un care n-au fost încă terminate nici pînă

preţ de cost redus, ei au procurat acum de către tehnicienii secţiei a- MAYER M. E .: Cimpuri cuan­ zele stagnării activităţii cultura­ aspecte negative în deservirea Raţ, responsabilul brigăzii ar­

unele materiale din resurse locale. gricole raionale. tice şi particule elementare. le, şi au făcut propuneri pre­ cumpărătorilor de către unii vîn- tistice de agitaţie şi alţi acti­
344 pag. — 13,15 lei. ţioase pentru munca de viitor. zători ai magazinului coopera­ vişti inimoşi ai formaţiilor ar­
Şi colectiviştii din Beriu au obţinut La G.A.C. „8 Martie“ Sereca, din La sfîrşitul şedinţei, comitetul ţiei de consum, a combătut ati­ tistice din Cricău, garantează
succese în realizarea construcţiilor, cauză că sfatul popular al comunei Ed. tehnică.
care sînt planificate a se termina la Beriu şi comitetul comunal de partid
URSU I . : Efecte magnetomeca-
1 octombrie. Ei au procurat la timp, au desfăşurat o insufxientă muncă nice la oxigen („Monogra­ comunal de partid a adoptat o tudinea lipsită de interes în de­ că munca lor va fi rodnică. Este
din resurse locale şi cu ajutorul fon­ politică în rîndul colectiviştilor şi nu fii de fizică"). hotărîre, în care, printre altele, servirea operativă a abonaţilor un fapt lăudabil acesta. Princi­
durilor proprii, peste 80 m.c. lemn de i-au îndrumat să-şi procure unele ma­ 136 pag. — 6,20 lei. se prevedea ca organizaţiile de de către telefonistele centralei pala garanţie că în viitor mun­
Ed. Acad. P.R.R. bază să îndrume mai concret comunale, a criticat sfatul popu­ ca culturală va fi tot atit de
esenţă tare pentru grinzi, 250 m.c. teriale din resurse locale şi din fon­ şi mai mult activitatea cultura­ lar pentru că nu se îngrijea de bogată, rămîne însă preocuparea
piatră, 300 m.c. balast, etc. Lemnul de durile proprii, construirea grajdului de MEDICINA lă, căminele culturale să-şi reac- repararea drumurilor, a prins în comitetului de partid, activi­
esenţă tare a fost tăiat de pe păşu­ 50 bovine planificat pentru acest an, tivizeze formaţiile, iar programele focul satirei pe cei codaşi în tatea sa permanentă de îndru­
VULCAN P .: Histopatologia să fie axate pe cele mai actua­ executarea lucrărilor agricole. mare şi control.
nea gospodăriei, din apropierea con­ încă n-a început. Colectiviştii n-au fost bolilor de piele.
strucţiilor. Astfel, colectiviştii din Be­ îndrumaţi să transporte la locul unde 272 pag. —27,40 lei.
riu au economisit suma alocată în se va construi grajdul, piatră, nisip

deviz pentru costul lemnului şi au re­ şi balast oare se putea transporta de Ed. medicală. le probleme, comitetul executiv Este important faptul că în ur- GH. PAVEL

OGCOOOOOOOOOOOOCOOOOOOOQOOOOOOOOOOOCOOOOOCQOGOOOOOOGCf 300CCOCQOOOÜCCCCOCCC C^L^OOOOCCCOKXXXJOOCSOOOCOCOOOOC rXXX5UOCOUCOCC<XXX>SQCOCiXXX«OCOOOOOOOOOCOOOOOOOOOOCXX rx x x x x x x x x x 2 0 o o o c o c o c c o o o c a

Pentru îmbunătăţirea continuă cesibile şi deci această muncă nu o drul plenarei s-au ocupat şi de felul cesar să fie temeinic instruit fiecare Prin instructajul periodic asupra nor­
a protecfiei muncii pot îndeplini după toate cerinţele oa­ cum participă personalul medical la muncitor miner în problemele tehnicii melor de tehnica securităţii, muncitorii
meni daţi de medic cu „serviciu u- acţiunea de îmbunătăţire a condiţiilor securităţii miniere. mineri începători dobîndesc cunoştinţe
în minele din Valea Jiului şor“. De asemenea, plenara a subli­ de muncă ale minerilor. In discuţii noi, iar minerii vîrstnici îşi împros­
niat necesitatea de a se analiza şi au fost scoase la iveală lucruri şi Sarcina de a crea condiţii optime pătează ceea ce au învăţat în decursul
Recent, Comitetul raional de partid Pa marginea unei plenare a cazurilor de îmbolnăviri şi de acci­ îmbunătăţi de către C.C.V.J. încadra­ bun’' şi rele. Astfel, tov. Iosif Cotoţ, de lucru pentru mineri revine în în­ anilor. In unele cazuri, la mine nu
Petroşani a analizat felul cum orga­ a Comitetului raional dente de muncă. De exemplu, îh' pri­ rea serviciilor de aeraj şi protecţia şeful exploatării miniere Vulcan, a tregime personalului tehnico-ingineresc se dă atenţia cuvenită instructajului
nizaţiile sindicale miniere se preocupă de partid Petroşani mele 4 luni din acest an numărul de muncii cu personalul tehnico-ingine- arătat că la Vulcan medicii intră de la mine. Condiţii optime de mun­ periodic, în special cînd este vorba de
de îmbunătăţirea protecţiei muncii, de zile de boală a scăzut în Valea Jiu­ resc corespunzător. în mină şi cunosc locurile de muncă că sînt necesare nu numai pentru asi­
respectarea normelor de tehnica secu­ mijloace materiale in valoare de multe lui cu circa 50 la sulă faţă de perioa­ chiar mai bine decît unii tehnicieni. gurarea unei securităţi maxime, ci şi muncitori mai vechi. Aceasta este una
rităţii. Analiza făcută de către plena­ milioane lei. In ultimii 2—3 ani, s-au da corespunzătoare a anului trecut. O altă problemă discutată este aceea Tov. Nicclae Gîlcă, secretarul comi­ pentru a da posibilitate fiecărei bri­ din cauzele pentru care la minele A-
ra comitetului raional de partid nu s-a alocat pentru echipament de uzură şi Acesta este un progres însemnat. Dar, a delimitării activităţii inspectorilor cu tetului de partid al minei Uricani, şi găzi de mineri să-şi facă planul. Fap­ ninoasa şi Vulcan a crescut oarecum
oprit de fapt numai asupra muncii de protecţie, pentru punerea în ordine cînd este vorba de sănătatea oameni­ protecţia muncii pe linie sindicală faţă Gheorghe Croitoru, miner la Petrila, tele arată că la minele Lupeni şi Ani­ frecvenţa accidentelor printre munci­
depuse de organele sindicale ci a căilor de aeraj şi pentru alte mă­ lor muncii nu este permis să ne mul­ de activitatea inspectorilor aparţinînd au arătat în schimb că medicii din noasa, în parte şi la Vulcan şi Pe­ torii cu vechime mai mare de 3 ani,
s-a extins şi asupra activităţii servi­ suri, fonduri şi mijloace echivalente cu ţumim cu rezultatele obţinute, ci tre­ de Inspectoratul de control minier Pe­ Uricani şi Petrila nu fac acest lucru. trila, nu se acordă suficientă atenţie
ciilor deaerajşi protecţia muncii de la valoarea a sute de apartamente noi. buie să depunem eforturi din ce în troşani. Inspectorii sindicali cu protec­ In Uricanj de cca, 2 ani nici un me­ acestei importante probleme. Monogra­ iar la Lupeni între 1—3 ani, spre
exploatări, a Inspectoratului de control Fiecare muncitor primeşte din partea ce mai sporite pentru îmbunătăţirea ţia muncii nu trebuie în nici un caz dic n-a intrat în mină pentru a vedea fiile de armare au devenit la majori­ deosebire de muncitorii noi, unde frec­
minier Petroşani şi a medicilor care statului 50 la sută din valoarea haine­ să devină simpli însoţitori ai inspec­ condiţiile în care muncesc minerii, tatea locurilor de muncă doar nişte venţa accidentelor a scăzut foarte mult.
activează pe lingă staţionarele şi dis­ lor de lucru pe care le foloseşte în condiţiilor de muncă ale minerilor, pen­ torilor mineri, să consemneze ceea ce iar la Petrila, medicul-şef, Daniel, n-a acte formal?, de „acoperire" a respon­ Conducerile sectoarelor miniere au da­
pensarele exploatărilor. mină. au constatat aceştia. Ei au datoria să participat nici măcar la analiza fă­ sabilităţii în caz de avarii. Şi aceasta
tru respectarea întocmai a normelor ducă o muncă educativă în rîndul cută în problema protecţiei muncii de nu este întîmpiător. Lipsa porneşte de toria de a efectua cu tot simţul de
Materialul de faţă prezintă cîteva O expresie a grijii faţă de om sînt muncitorilor mineri, să ajute inspecto­ către sindicat. la faptul că aceste monografii nu au răspundere instructajul periodic, iar
probleme dezbătute în plenară şi scur­ eforturile materiale deosebit de mari de tehnica securifăţii. fost întocmite în multe cazuri pe baza organele sindicale de a controla acest
te referiri asupra hotărîrii luate cu a- pentru îmbunătăţirea aerajului general rii obşteşti din grupele sindicale în Medicii au un mare rol în îmbu­ unui studiu tehnico-economic aprofun­ lucru.
cesl prilej de către Comitetul raional şi parţial al minelor noastre, pentru Cîteva lucruri care executarea unui control de masă asu­ nătăţirea condiţiilor de muncă din dat, nu s-a ţinut cont de experienţa
de partid Petroşani. preîntîmpinarea aprinderilor de praf de trebuie reglementate pra respectării normelor de tehnica se­ subteran şi ei nu trebuie să se sfiască minerilor. La aceasta mai trebuie a- Disciplina are un mare rol în res­
cărbune. Mine ca Lupeni, Aninoasa şi curităţii, să îndrume comitetele sindi­ să intre în mină 1 Nimeni altul decît dăugată şi lipsa de exigenţă a perso­ pectarea normelor de tehnica securi­
Progrese însemnate altele au fost înzestrate în ultimul Membrii Comitetului raional de par­ medicul nu poate sezisa cu mai multă nalului tehnico-ingineresc în controlul tăţii. De aceea, cea mai mare parie
în îmbunătăţirea timp cu ventilatoare de mare capacita­ tid, care au luat parte la discuţii, au cale în organizarea unor revizii obş­ competenţă ce este vătămător sau nu făcut la locurile de muncă. a muncii educative desfăşurată de or­
te, s-au construit noi căi de aeraj. arătat cîteva stări de lucruri care tre­ teşti sau schimburi de experienţă pe sănătăţii minerilor, ce trebuie făcut ganizaţiile de masă în rîndul mineri­
condiţiilor de muncă Intre anii 1955—1958 numărul venti­ buie reglementate. Astfel, unii vorbi­ problema protecţiei muncii. Iar în ce pentru micşorarea continuă a incapa- Principalul în îmbunătăţirea conti­ lor, trebuie să fie îndreptată spre o
din mine latoarelor pentru aerajul parţial a tori au arătat — şitov. Wiliam Szuder, priveşte activitatea personalului Inspec­ cităţilor de muncă. De aceea, este o nuă a protecţiei muncii în mine con­ continuă întărire a disciplinei în pro­
crescut cu aproape 450 bucăţi, iar în director general al C.C.V.J. a recunos­ toratului minier Petroşani, plenara Co­ datorie patriotică şi totodată şi obli­ stă în crearea unei preocupări de ma­ ducţie, astfel îneît fiecare muncitor
Referatul Consiliului raional sindical, anul în curs va spori cu încă 220 bu­ cut — că o mare parte din persona­ mitetului raional de partid Petroşani gatorie ca personalul medical, care să pentru respectarea normelor de teh­
precum şi discuţiile purtate de membrii căţi. lul care se ocupă la mine cu proble­ a apreciat că şi aceasta trebuie mult îm­ deserveşte unităţile sanitare de pe lin­ nica securităţii. Şi aceasta — după să se considere inspector obştesc la
comitetului raional de partid, au sub­ mele de aeraj şi protecţia muncii este bunătăţită. Inspectorul tniner de tip gă exploatările miniere, să viziteze pe­ cum sublinia tov. Ioan Barna, prim- locul său de muncă, să seziseze pe loc
liniat, progresele obţinute în îmbună­ îmbunătăţirea aerajului minier, in­ slab calificat, iar unii măsurători de nou nu este un simplu vînător de gre­ riodic locurile de muncă din subteran. secretar al Comitetului raional de par­ abaterile de la normele de tehnica
tăţirea condiţiilor de muncă din mine structajul periodic, , creşterea nivelului gaze sînt oameni în vîrstă care au şeli, ci un tehnician care controlea­ tid Petroşani — cere o susţinută securităţii, să vină cu propuneri de
— rezultat direct al faptului că pro­ de calificare al cadrelor şi întărirea prescrise munci uşoare. Desigur că în ză, sezisează, dar dă şi soluţii, care Să facem din proiecţia îmbunătăţire a condiţiilor de muncă.
tecţia muncii a devenit în anii puterii disciplinei în muncă, grija manifesta­ munca de măsurător de gaze se cere muncii o problemă muncă educativă din partea organiza­
populare o problemă de stat. tă de organizaţiile sindicale faţă de o mare experienţă şi capacitate de a COLABOREAZĂ cu conducerile sectoa­ de masă! Desfăşurînd o largă muncă educa­
protecţia muncii — toate acestea au chibzui bine o situaţie sau alta, dar şi relor şi minelor, Şi în această privin­ ţiilor de partid şi sindicale, din par­ tivă în rîndurile muncitorilor mineri,
Se ştie că pentru îmbunătăţirea a- avut ca rezultat o scădere continuă sprinteneală. Măsurătorul de gaze tre­ ţă sînt multe de făcut. Este necesar Lupta pentru îmbunătăţirea continuă folosind mai larg mijloacele de pro­
cestor condiţii, pentru ocrotirea sănă­ buie să urce şi să coboare de mai ca inspectorii mineri să asculte mai a protecţiei muncii în mine trebuie tea tuturor inginerilor şi tehnicienilor. pagandă şi agitaţie pentru populari­
tăţii muncitorilor mineri, se acordă în multe ori pe zi suitorii din sectoare, mult părerile muncitorilor şi tehnicie­ dusă pe două fronturi. Pe de o parte zarea normelor de tehnica securităţii,
fiecare an în Valea Jiului fonduri şi să intre în locurile cele mai puţin ac­ nilor, să studieze posibilităţile de îm­ trebuie acţionat în direcţia creării de Se ştie că respectarea normelor de organizînd periodic revizii obşteşti, se
bunătăţire a condiţiilor de muncă din condiţii optime de muncă pentru mineri, va putea crea o preocupare cu ade­
subteran şi chiar a metodelor de ex­ care să asigure o securitate maximă, tehnica securităţii înseamnă calificare vărat de masă pentru îmbunătăţirea
¦ar pe de altă parte este absolut ne­ continuă a protecţiei muncii în mine,
tracţie. şi disciplină a muncii. Instructajul pe­ condiţie hofărîtoare penjru spurrea
producţiei şi reducerea preţului de cost
Participanţii la dezbaterile din ca­ riodic care se face muncitorilor mi­ al cărbunelui.

neri este totodată şi o acţiune de ri­ I. M.

dicare a calificării lor, şi de aceea el

trebuie făcut cu simţ de răspundere.