Page 51 - 1959-06
P. 51
Nr. 1594 DRUMUL SOCIALISMULUI Pag. 3
SCM SflHH lB SOME M E M B R I IDHF IP A 1«TUB» Informaţiile
Informarea politică a muncitorilor forestieri zilei Calitatea produse•
de îa I. F. E. T. Lupeni lor . refractare la
Industria ceramică
Pînă nu de mult, ziarele ajungeau struirilor periodice pe care ca secretar, avpt-o o concluzie sănătoasă, şl anume • In cadrul zilelor artei şi Bani Mare, depin
cu mare întîrziere la exploatările fo le fac agitatorilor, o parte din aceş că în viitor va trebui să stea de vorbă culturii R.S.S. Bieloruse, ieri de şi de conştiin-
restiere mai îndepărtate. Ba uneori ele tia au început să folosească presa ca mai des cu muncitorii. Prilejul pentru după-amiază în sala A.S.I.T. din ciozilaiea cu care
se adunau de pe o săpţămînă pe al un important mijloc de informare a astfel de discuţii îl oferă de cele mai multe Petroşani a avut loc o seară de csle efecluală ana
liza materiilor pri
ta şi de-abia cînd teancul creştea ma muncitorilor asupra politicii partidului ori orele libere din timpul meselor. Cînd poezie şi cîntece bieloruse. Şi-au me in laborator.
re erau trimise la destinaţie. Munci şi guvernului nostru, asupra celor mai nu are timp să citească înainte, ziare dat concursul actorii Teatrului In clişeu: Tină-
torii din mai multe exploatări au adus importante evenimente interne şi in le. agitatorul Şerban cheamă muncito de Stat diri localitate şi briga- ral inginer Mircea
la cunoştinţa organizaţiei de partid ternaţionale. Începutul l-a .făcut tov. rii şi citeşte articolele mai importan ,da artistică de agitaţie din ca Ştefan, exccutind o
faptul acesta, cerînd să se ia măsuri Petru Şerban, un bun şi neobosit a- te în faţa lor, apoi încep discuţiile. drul cooperativei J iu l". iilrare la determi
pentru îndreptarea lucrurilor. Cu aju gitator. Mai îritîi a discutat cu cîţiva narea oxidului de
torul mai multor membri de partid, muncitori asupra unor evenimente in Exemplul tovarăşului Şerban a fost ° Cinematograful „Alexandru fier în produsele
noi am reuşit să punem capăt difuzării ternaţionale . măi importante . şi a vă urmat şi de alţi agitatori ca Vasile Sahia" din Petroşani, a organi refractare de şa-
cu întîrziere a presei. Intr-una din a- zut că muncitorii manifestă mult in Cîndea, încărcător ' şi Octavian Motoc, zat in cadrul zilelor artei şi cui motâ.
teres pentru ceea ce se întîmplă şi pes maistru de parchet la exploatarea Tusu. turii bieloruse un ciclu de filme
dunările generale, şoferilor membri1 şi te graniţele ţării noastre.
candidaţi de partid li s-a dat sarcina De cînd agitatorii folosesc presa pen
tru a informa pe muncitori asupra ce
ca în fiecare dimineaţă, cînd fac pri Prima convorbire a fost un adevă lor mai importante probleme interne şi Pînă în prezent, au fost prezen
mul drum spre exploatări, să ia cu ei rat examen pentru agitatorul Şerban. internaţionale, numărul abonamentelor tate film ele: „Mikolkă cel vi -sesaa-
ziarele pe care să le predea expedito Muncitorii au pus o seamă de între la presă a crescut în mod simţitor. Lu teaz“ şi „Legendă din Polezia" L A O R I Z O N T U L 555
rilor 'de materiale de Ia fiecare exploa bări, mai ales privind conferinţa de crul cel mai important însă este fap Acum, pe ecranul cinematogra
tare, iar aceştia — şefilor de echipe, la Geneva. fului se prezintă filmul „Născut
care apoi să le împartă la abonaţi. în furtună", ecranizat după ro
Procedînd astfel s-a ajuns ca ziarele Interesul mare manifestat de munci tul că şi sub aceaştă formă, organi mânui cu acelaşi nume de N.
care apar în Bucureşti să poată fi ci Ostrovschi.
tite de către muncitorii noştri forestieri tori faţă de problemele situaţiei inter zaţia noastră de bază desfăşoară mun dea cl nici de astădată nu-şi vor pu risit complect. Fumul, aburii şi băl
cel tîrziu a treia zi. tea depăşi planul. ţile de pe jos erau mărturia unei
naţionale actuale l-a . obligat pe tov. »- ca de educare a muncitorilor fores Era la începutul schimbului. Lazăr lupte- aprige cu focul.
Este îmbucurător şi un alt fapt, în Reti mergea pe galerie, gînditor, Aruncă o privire spre cei care în
legătură cu difuzarea presei în exploa Şerban să citească cu mai multă atenţie tieri. cu paşi mari. îşi făcea o socoteală: cărcai! de zor pe cratere. Vedea doar — Hm! Aţi avut de lucru nu glu
tările noastre forestiere. In urma in sînt trei zile de oînd s-a redeschis nişte siluete negre, încovoiate, ridi- mă. Şi unde mai pui că aţi depăşit
presa pentru a găsi-răspuns la toate ' GHEORGHE AVRAM • Şcoala populară de artă din abatajul şi greutăţile una după a lta : cîndu-se şi apleeîndu-se cîte puţin. şi preliminarul. Asta e mare lucru. Dar
întrebările ce i s-ar putea, pune la căldură mare, fum, apă.. las-că nici noi n-o să ne lăsăm mai
— Ioane 1 Şpriţul 1 Tu Cioată, şi prejos — spuse el.
viitoarea convorbire. Tov. Şerban a ^ secretar al organizaţiei de bază P.M.R. Petroşani a prezentat în zilele Nici acum nu-i cu mult mai bine. ceilalţi, vedeţi-vă de treabă mai de
Totuşi.., Cineva din urmă îl bătu pe parte. Şi nu s-au lăsat.
tras din prima convorbire pe care a — IFET-Lupeni de 15 şi 16 iunie în sala Tea umăr. Era loan Lăzăreac, ajutorul
sau. Şpriţul era pregătit. loan Lăzăreac ?
( \ ţ /• ». trului din localitate opereta în îl prinse cu amîndouă mîinile şl în
•r- Ce-ai azi, şefule ? cepu să stropească tavanul. Apa sfî- De atunci, brigada lui . Ştefan
Flecare comunist trebuie două acte „Crai nou“..Spectaco — Mă gîndeam la. ce ne-a spus rîla Ia atingerea lui şi cădea apoi pe Gantz, care lucrează în cel mai
obărul adineauri. Tu ce zici, putem da greu abataj din sectorul II al minei
să-şi îndeplinească conştiincios sarcinile lul s-a bucurat de un deosebit mai mult decît a zis el ? Ivatră slrîngîndu-se prin scobituri. Vulcan, îşi îndeplineşte şi depăşeşte
cu regularitate sarcinile de plan. Sec
succes. " . — Despre asta vorbeam şi noi: că-i Acum, pe lîngă fum, au apărut şi torul lor este fruntaş pe exploatare,
,. timpul să depăşim preliminarul. Numai aburi. Dar ortacii lui Reti nu s-au alături de sectorul IV. In luna mai
A /u vezi... •clintit de la locurile lor. In schimbul minerii de aici au dat peste plan 958
acela vroiau să vadă cît se poate tone de cărbune. Şi nu vor ca acum
Organizaţia noastră de bază are un Ţinînd seama de capacitatea şi po ştie că în cercurile de studiere a Sta • Ieri a avut loc la mai mul A făcut. Vedea în îaţă abatajul cu scoate din abataj... cînd se apropie Ziua minerului, rea
mare număr de membri şi candidaţi sibilităţile sale de muncă, organizaţia tutului P.M.R., sînt încadraţi numai toate capriciile lui. Nu voia să inspire lizările lor să scadă.
de partid. Aş putea spune că nu exis noastră de bază !-a încredinţat şi sar candidaţi de partid. Cercul condus de te cinematografe săteşti din re îndoială şefului de schimb. Mergeau Cînd a sosit şeful brigăzii cu schim
tă loc de muncă în cele două sectoare cina de responsabil al colectivului de tov. Gireadă a desfăşurat în tot cursul giune premiere fesţive ale fil GH. COMŞUŢA )
ale depoului (exploatare şi reparaţii), redacţie al gazetei de perete „Locomo anului o activitate slabă. Propagan melor sovietice. Astfel, la Is- amîndoi îngînduraţi, privind fiecare bul celălalt, abatajul încă nu era ae
în care să nu existe cel puţin 1—2 tiva". Pentru a ne da seama de felul distul s-a prezentat slab pregătit la croni, raionul Petroşani, a avut la pata de lumină aruncată de lămpi. ¦WmiMBIIIHBIlllli iniBB
membri sau candidaţi de partid. Lu în care el, împreună cu întregul co lecţii şi convorbiri şi asta pentru că loc premiera festivă a filmului In urma lor veneau ceilalţi ortaci.
crul acesta înlesneşte un control per- lectiv de redacţie, s-a achitat de sar n-a frecventat cu regularitate cursu „Căi greşite" ; la Miercurea, ra Discutau" despre acelaşi lucru. VIZITAŢI
manent al comuniştilor asupra între cina pe care o are, este suficient să rile de pregătire la cabinetul de partid. ionul Sebeş, filmul „Poveste ne
gii munci. Organizaţia de bază cu arăt că în cadrul concursului raional Dar nu numai atît, cercul a fost ne terminată“ ; la Vinerea, raionul Ş utul se apropia de sfîrşit. Lazăr magazinele O.C.L. Produse Industriale din Deva, Brad,
noaşte astfel tot ce se înlîmplă în fie între gazetele de perete, gazeta „Lo voit să-şi amîne în mai multe rînduri Orăştie, „Mexicanul"; la Baia Reti,dezbrăcat pînă la brîu, co ,Orăştie, Cugir, Sebeş, Alba lulia şi ZIatna, care sînt aprovi
care loc de muncă, pe fieoare locomo comotiva“ a ocupat locul MI. lecţiile pentru că tov. Gireadă nu s-a de Criş, raionul Brad, filmul zionate cu mărfuri în sortimente variate şi diferite.
tivă, reuşind să la măsuri concrete, prezentat. „Cazul fruntaşului Kocetkov“, iar coţat pe grămada de cărbune de lin
la timp şi eficace — în cunoştinţă de Tovarăşul Vasile Enciu, mecanic de la Bretea Mureşană, raionul Ilia, gă front, apăsa vîrtos pe minerul — un bogat sortiment de imprimeuri de mătase şi bumbac
cauză. Trebuie să spun «ă din acest locomotivă, este un alt membru de Biroul organizaţiei d e , bază. i-a a- filmul „Furtună pe Nipru". pichamerulul. Deodată se opri din cu cele mai noi modele.
punct de vedere, organizaţia noastră partid care priveşte cu simţ de răspun tras atenţia în mai multe rînduri a- lucru şl întoarse capul. De undeva,
de bază îşi îndeplineşte rolul de mo dere sarcinile încredinţate. El este un supra modulul nesatisfăcător în care In cadrul acestor premiere fes din tavan, vedea cum pătrunde în a- — mare sortiment în ţesături de lînă la preţuri convena-
bilizator la lupta pentru realizarea sar neobosit agitator. In această calitate, şe achită de>sarcini. Cu toate acestea, tive au luat cuvîntul profesori bataj o pîclă de fum care creştea me .bile.
cinilor ce stau în faţa colectivului el desfăşoară o intensă muncă de con tov. Gireadă nu s-a îndreptat. şi învăţători care au făcut ex reu.
nostru. vingere printre mecanici, pentru a rea puneri asupra temei şi ecrani
liza economii cît mai însemnate de Lipsurile tovarăşului Gireadă, în ca
In nenumărate rînduri organizaţia combustibil şi lubrefianţi. Munca lui, litate de propagandist, se fac simţite
şi în activitatea unor candidaţi de
de bază a determinat luarea unor mă ca şi a tuturor agitatorilor din sec partid. Unii dintre ei n-au reuşit ca zării filmelor. Pentru el nu era o noutate. Se gîn- — diferite articole de încălţăminte din piele şi pînză.
suri politice şi tehnico-organizatorice torul de exploatare al depoului, a fă în timpul acestui an şcolar să cunoas Fapfe din întrecere — un bogat sortiment de confecţii de mătase, lînă şi bum-
care au venit în sprijinul îndeplinirii cut ca mişcarea pentru realizarea de că bine sarcinile ce se pun unui mem 1bac de sezon.
sarcinilor de producţie. Lucrul: acesta economii să se extindă la aproape bru de partid, principiile de organi
se daioreşle, fără îndoială, activităţii toate brigăzile de mecanici şi fochişti. — sortiment variat de galanterie, parfumerie, cosmetice etc,
î
neobosite a comuniştilor, exemplului Munca agitatorului Enciu este rodni zare ale partidului marxist-Ieniniât, Intr-o gospodărie colectivă COOPERATIVA „MUNCA NOUA“
lor înaintat, muncii de convingere pe că pentru că el însuşi realizează lună normele după care se conduc organi Alba lulia
care o desfăşoară zi de zi. de lună economii importante. zaţiile de partid în activitatea lor de (Urmare din pag. I-a) aceia care altă dată erau codaşi, să se
zi cu zi.
In organizaţia noastră de bază exis Mai sînt mulţi alţi comunişti în de
tă mulţi membri şi candidaţi care se poul nostru care, prin felul conştiin Mai sînt unii membri de partid ca numere acum printre fruntaşi. execută
achită cu simţ de răspundere de sarci cios în care muncesc, servesc tuturor Nu au rămas în afara întrecerii nici
nile de partid. Tovarăşul loan Ştefă- muncitorilor un exemplu bun, înaintat. re nu acordă atenţia cuvenită ridir cerea lor, din cadrul gospodăriei. Cele — reparaţiuni radio
nescu este unul dintre aceştia. El este trei echipe se întrec între ele. La Dărămuş Gheorghe şi Preja Cornel,
propagandist la un cerc de studiere a In organizaţia noastră de bază exis cării nivelului lor politic şi ideologic. muncile de întreţinere a culturilor a care lucrează al pepiniera de viţe, şj — instalaţii electrice interioare
Istoriei P.M.R. In tot timpul anului tă însă şi unii membri şi candidaţi fost fruntaşă echipa a III-a. A şi pri nici Terpea Victoria şi Mic Maria de
şcolar el s-a prezentat cu regulari de partid care nu se achită în între Printre aceştia se numără tovarăşii mit drapelul de fruntaşă. Colectiviştii Ia fermele de animale. In cadrul în — lucrări de tehnică şi operativă dentară
tate la şedinţele de pregătire a pro gime de sarcinile încredinţate de către se află în întrecere socialistă şi unii trecerii sînt cu toţii fruntaşi. Aceasta
pagandiştilor ce aveau loc la cabine organizaţia de bază. Se înţelege că în Gheorghe Marcu, Traian Arcan, Mun cu alţii. Nicolae Maria, de exemplu, o spun faptele lor. Cele peste 100.00C —- lucrări de tapiţerie ,T> '7. 7,
tul raional de partid şi a predat toate astfel de condiţii, în munca organiza din echipa a IlI-a este în întrecere cu viţe altoite sînt îngrijite cum scrie la — jgheaburi şi burlane
lecţiile la timp. S-a pregătit cu multă ţiilor de bază se fac simţite unele lip tean Imre, loan Ciungan, Pavel Maci, Aurelia Darămuş din echipa I-a. Pe carte, animalele sînt bine îngrijite, iar
atenţie pentru predarea lecţiilor. Lec suri care influenţează în mod nega tru Goia din echipa a Il-a e în în planul de producţie la lapte se depă — articole de uz casnic din tablă neagră şi zincată (caza
ţiile sale au fost bine sistematizate, tiv şi asupra procesului de producţie. Pavel Popescu ,şi alţii, care în timpul trecere cu Goia Traian din echipa a şeşte.
argumentate şi complectate cu fapte IlI-a, iar Ion Nicoară din echipa a ne de rufe, stropitori, strecurători etc.).
din viaţa întreprinderii şi a organi Unul dintre membrii de partid care, anuţui şcolar au avut multe absenţe IlI-a, se întrece cu Preja Cornel din Numele multora dintre fruntaşi este
zaţiei noastre de bază. De aceea şi are sarcină concretă şi nu şi-o duce echipa a Il-a. La fel se întrec şi res scris cu litere mari la panoul de o- — coşuri de zarzavat din răchită
la îndeplinire, .este iov, Mihai Girea- noare al gospodăriei colective. Eviden
dă. Organizaţia de bază i-a încredin de •_la învăf’ămînt. 1 . tul colectiviştilor unii cu alţii. Şi e ţierea la acest panou îi stimulează pe — site pentru mălai ' • ¦’ •. "4Ü
fruntaşi, îi face să se avînte spre fapte
Biroul organizaţiei de bază va tra greu" de precizat ţin e e fruntaş. Preşe şi mai mari, iar pe cei rămaşi în ur — reparaţiuni la biciclete
mă, îi mobilizează, îi determină să
ge, ca şi pînă acum, la răspundere dintele .gospodăriei spune că aproape — lucrări de a rtă . fotografi că
pe acei tovarăşi care nu se achită — articole de cofetărie şi patiserie
în mod conştiincios de sarcinile în — încadrări de tablouri
credinţate. — construcţii : zidărie, dulgherie, vopsitorie, pictură de fir-^
f •' ¦ me, lustruiri de mobilă etc.
ILIE CUIBAC ' WVsAA <
secretarul organizaţiei de: bază,
frecvenţa la cercul său a fost bună ţat sarcina de propagandist la un cerc depoul de locomotive C.F.R. toţi colectiviştii lucrează cu multă hăr lupte pentru a intra -în rîndurile frun COOPERATIVA „CELULOIDUL“
i Petroşani nicie. întrecerea i-a făcut-, chiar şi pe taşilor. Bucureşti — str. 3C Decembrie, nr. 54, raionul T. Vladimirescu
tot timpul anului. de studiere a Statutului P.M.R. Se
«@®s©©©a<s®®®»0®e©®#®®®®©®©®« î©©$®@®®®© 4M*M>©e©9(»9e©e9©««e Telefon 15.45.54
Furnalelor, minereu de calitate şi mai bună! nerii cu cea mai înaltă calificare. minieră Ghelar, este o limonită săra VINDE FARA REPARTIŢIE
Aceştia observă cu atenţie minereul că, cu mult bioxid de siliciu în ea. I« întreprinderile de stat şi cooperatiste
RODUL MUNCII COLECTIVE şi nu permit trecerea mai departe de Tocmai din această cauză colectivul — PINZA STERLING
cît a producţiei corespunzătoare. tehnic al întreprinderii apreciază că — BANDA STERLING de 15, 20, 25, şi 30 mm.
Jriul din factorii cu mare inîluen- Să vedem cum se prezintă situaţia dunările organizaţiilor de bază a pro procentul planificat nu corespunde rea C — PEGAMOID pe doc pentru tapiţerie
asupra preţului de cost al mine- calităţii minereului livrat în ultima blemei calităţii. Aici au iost chemaţi Foarte bună s-a dovedit măsura lua lităţii. De fapt, norma după care se — A4UŞAMALE pentru huse pentru tapiţerie
lui este calitatea. Dacă normele Vreme furdalelor hunedorene de către să:ş.i spună cuvîntul toţi comuniştii. tă de conducerea întreprinderii prin lucrează în prezent este destul de — TUB WARNISCH de la 2—12 mm.
calitate sînt respectate, costul to- întreprinderea minieră Ghelar. Prezen Cu acest prilej au fost scoase în evi care vagonetele necorespunzătoare sînt veche şi nu ţine seama de schimbă
¦ de minereu poate fi simţitor re- tăm datele în tabelul de mai jos. denţă cauzele care au dus la neres- returnate. In acest caz, echipele care rile survenite ulterior. ' p p p n r~^rp/¦-»/-« 1
In staţiunea balneo-climater'că Vaţa de .los, deschiderea 1
Tocmai de aceea, colectivul de au dat producţie de calitate slabă sînt Cu toate acestea, există perioade
nea de la mina Ghelar acordă o Sorturile Conţinutul de fier (în procente) chemate să facă o realegere. cînd şi alegerea sterilului este lăsa
osebită atenţie îmbunătăţirii cali- de minereu tă pe planul al doilea. Aşa, de pildă,
Siderită Limonită Deosebit de eficace au fost măsurile în cursul decadei a IlI-a a lunii mai,
i minereului. Siderită bulgări măruntă bulgări educative. Aşa, de exemplu, la mina limonită livrată furnalelor hunedo
vest se luau bulgări de steril din va- rene a fost cu 10 procente sub cifra
3entru a ne da mai bine seama în Lunile \ plan realizat plan realizat plan realizat gonete şi se duceau în sala de apel
măsură a reuşit acest colectiv să unde se etichetau. In acest fel echi de calitate contractată. De remarcat
achite de obligaţiile contractuale Aprilie 34,03 28,73 38 36,21 pele cu rezultate slabe erau cunos că în aceeaşi perioadă şi siderită a
eitoare la calitate, ne vom folosi Mai 32,2 28,5 30,08 cute de întregul personal. fost de o calitate scăzută. Credem
situaţiile de decontare în care sînt că aici' a intervenit asaltul de sfîrşit
egistrate bonificaţiile sau penali- 33,88 29,45 La aceste măsuri n-ar fi fost rău de lună, cînd în goana după canti
ile. Pe aceste situaţii, pentru ca daca s-ar mai fi adăugat una. In tate a fost neglijată calitatea.
lea necorespunzătoare a minereu- După cum se vede, conţinutul de pectarea calităţii şi s-a alcătuit un tr-un anumit loc din incinta exploa Intrare de persoană la ştrand. . . . Lei
din primele două luni- ale anului, fier în minereul de siderită este mai plan de măsuri. tării, putea fi instalată o vitrină în Se constată că, în general, calita
t înregistrate penalizări în .valoa- ridicat decît cifra prevăzută în Stas. care să se arate prin mostre rezul tea minereului de la Ghelar a fost îm TARIFE PENTRU BAI LA BAZIN COMUN:
de peste 60.000 lei. Dimpotrivă, Fireşte că n-a fost uşor să se ob De fapt, majoritatea măsurilor au tatele zilnice bune şi rele ale echi bunătăţită în ultima vreme, ca rezul
itru depăşirea procentului de fier ţină un astfel de rezultat şi aceasta fost îndreptate în direcţia alegerii pelor. Procedîndu-se astfel, întrecerea tat al preocupării întregului colectiv Salariaţi şi membri de familie . . . „ 3
iţinut în minereurile • din sorturile cu atît mai mult cu cît condiţiile geo sterilului în abataje şi pe căile de echipelor pentru o calitate cît măi pentru acest lucru. Posibilităţile însă
eritice, în lunile martie şi aprilie transport. bimă ar căpăta un caracter şi mai viu. nu sînt epuizate. Conţinutul de fier Colectivişti şi întovărăşiţi . . , . „ 4
•eprinderea minieră din Ghelar a logice nu s-au schimbat faţă de cele în minereu poate fi şi mai ridicat.
t bonificată cu suma de 84.4C6 lei. existente în primul trimestru al anu A şa,. de pildă, datorită faptului că Din tabel se mai observă însă că Spunem aceasta pentru că mai există Persoane particulare nesalariate . . . „ 5
i această sumă, peste 53.000 lei lui ^acesta, cînd calitatea minereului personalul însărcinat cu alegerea ste procentul de fier în minereul de limo încă echipe care nu acordă suficien
rezintă bonificaţiile acordate pen- a fost mai slabă. Iată cum s-a ajuns rilului la banda de claubaj, era prea nită este mult prea scăzut. Fireşte că tă atenţie alegerii sterilului. Corpul TARIFE PENTRU BAI LA VANA:
rezultatele bune la calitate obţi- aici. redus, alegerea' nu era corespunzătoare. întreprinderea este penalizată pentru
e în luna aprilie, nerespectarea calităţii la acest sor de control trebuie să fie şi mai exi Salariaţi şi membri de familie . . . „ 4
Organizaţia de partid şi conducerea De aceea, în acest punct important • timent. gent pentru a determina şi aceste
imintim că întreprinderea minieră tehnică a întreprinderii miniere» Ghelar s-a repartizat în ultimul timp o echi echipe să facă o alegere la nivelul Colectivişti şi întovărăşiţi . . . . „ 5
Ghelar livrează Combinatului şi- constatînd că în lunile ianuarie şi pă formată din 7—8 persoane, din Sînt o serie de cauze care justi cerut. De asemenea, comitetul de în Persoane particulare nesaiariate . . . ,, 6
fică nerespectarea cifrei contractate, TARIFE PENTRU CAMERE PENTRU UN PAT - 24 ORE ^
urgic Hunedoara trei sorturi de februarie a.c.,. deşi planul de pro care fac parte oameni pricepuţi, cu în majoritate obiective. De pildă, lip treprindere trebuie să se preocupe mai
iereu : siderită bulgări, siderită mă- ducţie a fost realizat, calitatea mi multă . experienţă. sa unei benzi de claubaj la staţia de mult pentru ca alegerea sterilului să Salariaţi şi membri de familie . . . „ 4 )
tă şi limonită bulgări. .Dintre a- nereului n-a corespuns prevederilor sortare nu dă posibilitatea efectuării devină unul din obiectivele de bază
tea, ponderea livrărilor o deţine La silozul de la Retişoara — un unei alegeri aşa cum se face la side ale întrecerii dintre echipe. Colectivişti şi întovărăşiţi . . . . „ B 1
contractului cu beneficiarul, ca ur loc deosebit de important în drumul rita. Persoane particulare nesaiariate . . . „ 8 1
.pe. care-l face minereul — s-au pus,
mare, s-a trecut la analizarea în a- de asemenea. 3 controlori, dintre mi- De asemenea, limonita, care se ex Ing. N. ANDRONACHE 1__ f ____f U -J Um! <— ! V—J J Urni u J u J U U u J « . / . 1 ( _ f ___I \ —t V _ J !__ I ¦ / Um
ploatează în prezent la întreprinderea
