Page 53 - 1959-06

öcs Centrală !
Anul XI Nr. 1395
ns»
In cinstea zilei de 23 August
Datorită faptului că-şi în­
treţin bine maşina, mecanicul
de locomotivă Pavel Maci şi
fochistul Ioan Drăgan de la
depoul C.F.R. Petroşani, au
economisit în cursul lunii mai
a.c. 20 tone combustibil con­
venţional.
¦ IN CLISEI) : Cei doi cefe­
rişti, în uşa cabinei locomoti­
vei pe care lucrează.
IN R A I O N U L S E B EŞ
Colectiviştii acordă deosebită atenţie
întreţinerii culturilor
• In gospodăria agricolă co­
lectivă din Daia, cele 8 brigăzi
de cîmp se găsesc în întrecere în
vederea executării lucrărilor de
întreţinere a culturilor la timp
şi la un nivel agrotehnic înalt.
Rezultatele acestei întreceri sînt
deosebit de frumoase. Pînă în
prezent colectiviştii din Daia au
prăşit de două ori culturile de
sfeclă de zahăr şi îloarea-soare-
lui,' cultivate pe 100 şi respectiv
40 hectare. Tot în acest timp în­
treaga suprafaţă de 700 hectare
însămînţată cu porumb a fost
prăşită odată, iar acum i se a-
plică praşila a doua.
Cele mai bune rezultate la
muncile amintite le-a obţinut
brigada I-a din care fac parte
Vasile Hăprean, Teodor Groza,
Gheorghe Cibu şi a lţii.:
• Colectiviştii din Pianu de
Pe ogoarele colectiviştilor din Peşteniţa
Profitînd de timpul favorabil grăpatul şi curăţitul unei supra­
Care a urmat perioadei ploioase,
colectiviştii din Peşteniţa au ie­
şit la prăşit. Pînă acum cîteva
zile ei terminaseră lucrările de
întreţinere în grădina de legume
şi zarzavaturi, prăşiseră cele 13
ha. de cartofi şi executaseră pri­
ma praşila la porumb.pe întrea­
ga suprafaţă însămînţată cu a-
ceastă cultură.
Abundenţa ploilor căzute a fă­ culturilor de toamnă. Astfel, pî­
cut ca apele rîurilor să crească nă acum cîteva zile, din cele 140
şi să se reverse peste matca lor,
inundînd fineţe şi păşuni. Din ini­
ţiativa comuniştilor din gospodă­
rie, colectiviştii din G.A.C;. Peş-
teniţa au participat cu toţii la
Colectiviştii din Vefel au economisit
peste 54.000 lei
Construirea unui ¦grajd cu o
capacitate de 60 bovine preocu­
pă îndeaproape pe colectiviştii
din G.A.C. „Unirea“ Veţel. în ­
drumaţi de către comitetul co­
munal de partid şi sfatul, popu­
lar, la această lucrare ei au e-
fectuat pînă acum 438 zile de
muncă voluntară. De asemenea,
au sirius fier vechi, care a fost
schimbat cu fier beton, necesar
construcţiei.
Un preţios ajutor în constru­
irea grajdului s-a primit şi din
partea colectiviştilor din Brele-
lin şi G.A.C. „Eilimon Sirbu".
Aceştia au transportat prin mun­
că voluntară, peste 40 m.c, pia-
'lionall
^'»¦-.ra-Deva I
Joi 18 iunie 1959
A 700-a şarjă rap id ă
In codrul întrecerii cu Reşiţa oţetarii Combinatului side­
rurgic Hunedoara au elaborat de curînd, cea de-a 700-a şarjă
rapidă din acest an. Prin scurtarea timpului de elaborare a şar­
jelor, oţelarii hunedoreni au reuşit să mărească indicii de utili­
zare a cuptoarelor, realizînd astfel pe fiecare m.p. vatră cuptor
o producţie de oţel mai mare decit cea planificată.
Ca urmare a acestui fapt, de la 1 ianuarie şi piuă la 0 2 '
iunie, ei au dat peste sarcinile de plan mai mult de 21.000 tone
oţel Martin şi electric.
Gospodărind cu grijă materiile prime şi materialele, oţela­
rii care deservesc cele două oielării Siemens' Martin au econo­
misit în primele patru luni ale anului 2.240 tone' de metal. In ‘
acelaşi timp au redus preţul de cost planificat pe tona de oţel,
inregistrînd astfel o economie de 2:222.640 lei.
Fruntaşi pe bazin
In prezent, în fruntea întrece­
rii socialiste pentru sporirea pro­
ducţiei de cărbune, pe întregul
bazin, se află colectivul minei
Petrila. Minerii de aici au ex­
tras pînă la data de 16 iunie
inclusiv cea mai mare cantitate
de cărbune peste sarcina lunară
de plan la zi.
Peste 300 tone de cărbune în afara planului
Minerii Aninoasei au avut de
întîmpinat multe greutăţi în pri­
mele luni ale anului. Ei le-au
înfruntat însă cu curaj, ajun-
gînd ca în momentul de faţă să
se afle printre fruntaşii Văii Jiu-
>lui în lupta pentru traducerea
î în viaţă a sarcinilor trasate de
Jos acordă multă atenţie întreţi­
nerii culturilor în vederea obţi­
nerii unor recolte bogate. Pînă
acum ei au prăşit de două ori
8 hectare însămînţate cu sfeclă
de zahăr, 6 hectare cu floarea-
soarelui şi au executat prima
prăşi Ia Ia întreaga suprafaţă de
porumb. Ambele brigăzi de cîmp
au obţinut rezultate lăudabile în
executarea prăşi lelor.
9 Şi colectiviştii din Miercu­
rea sînt fruntaşi în îngrijirea
culturilor. Cele 3 brigăzi condu­
se de Mihai Munteanu, Martin
Schenker şi Petru Dura au ter­
minat de prăşit suprafeţele re­
partizate de sfeclă de zahăr, floa-
rea-soarelui şi porumb, iar acum
se pregătesc să le aplice praşila
a Il-a.
• In întrecerea socialistă ce
se deslăşoară în gospodăria a-
feţe de 8 ha. fineţe inun'date. In
urma acestei acţiuni, pe supra­
faţa amintită s-au creat condiţii
optime atît pentru creşterea ier­
bii cit şi pentru cositul ei mai
tîrziu.
Paralel cu celelalte munci de
întreţinerea culturilor, colectiviş­
tii din Peşteniţa au acordat im­
portanta cuvenită şi plivitului
ha. însămînţate cu păioase, ei au
plivit pentru a doua oară peste
85 ha.
CIOPLAN M. MIHAI
corespondent
tră pentru fundaţia grajdului
din G.A.C. „Unirea". Aşa se
face că la >această construcţie
s-au realizat pînă în prezent e-
conomii In valoare de 54.333
lei.
Se evidenţiază în muncile e-
fectuate pentru realizarea de e-
conomii, colectiviştii Ioan Mu-
reşati, Roman Cismaş şi Adrian
Cismaş din Bretelin, Gheorghe
Lupea, Virgil Cioancă din G.A.C.
„Filimon Sirbu“, Petru Ştef, lo-
sif Lupaş şi alţii din G.A.C.
„Unirea" Veţel.
.MIOARA MOŞ ARI!
corespondentă maşina de îndreptat cu 8 role,
PROLETARI DIN TOATE. ŢĂR ILE. UNITI VA I
Cei care s-au evidenţiat în mod
deosebit, sînt minerii sectoare­
lor III şi IV. Din abatajele lor
au, fost scoase la suprafaţă, pî­
nă la data sus-amintită, 261 şi
respectiv 1.418 tone de cărbune
peste plan.
Conferinţa regională de partid.
In primele 16 zile din luna
iunie, desfăşurînd larg întrece­
rea socialistă ei au extras 315
tone de cărbune peste planul lu­
nar la zi. Sectoarele cu cele mai
frumoase realizări sînt sectoarele
I şi II.
gricolă colectivă din Apoldu de
Sus fruntaşă se situează briga­
da Mi-a. Pînă acum pe întrea­
ga gospodărie au fost executate
următoarele lucrări: 3 prăşi le pe
10 hectare însămînţate cu floa-
rea-soarelui, două prăşite meca­
nice şi două manuale pe 24 hec­
tare cu sfeclă de zahăr, au ter­
minat prima prăşilă Ia porumb,
iar acum au început executarea
celei de a doua.
1"‘ ' ¦ 0. F1LARET
corespondent
Printre numeroasele formalii artistice care au ajuns pînăţ
In faza regională a celui de al V-lea concurs al echipelor artis-(
li.ee de amatori, se numără şi echipa de dansuri a sindicatului±
minier din Lupeni.
| IN C LIŞEU : Dansatorii din Lupeni executînd
maghiar.
B rig ad ă de tin eret fru n ta şă scrie încă multe pagini. Aici,
Printre brigăzile de tineret de din brigadă care s-au evidenţiat
•la ‘grupul montaj-msta'lâţii II,
laminorul de 650 mm. din Hu­
nedoara, se numără şi brigada
condusă'de Kremel Francisc. In
întrecerea cu celelalte brigăzi,
organizîndu-şi mai bine munca,
executînd lucrări de calitate şi
într-un timp mai scurt, ea a reu­
şit să se situeze în frunte şi ast­ rea disciplinei în muncă — a-
fel să cîştige întrecerea.
Această brigadă a executat di­
ferite lucrări la linia finisoare,
transportorul cu cablu de la a-
justajul nr. 1 etc. Printre tinerii ale I.C.S.H.
4 pagini 20 bani
!DSSsroi!ssCT3a37«ss3TO
LA UZINA
„VICTORIA" CALAN
41 propuneri
de inovaţii
In primele cinci luni als a-
nului curent, la uzina Victo­
ria“ Călan s-au făcut 41 ¦pro­
puneri de inovaţii, dintre care
'37 au fost acceptate, 14 aplicate,
23 în studiu şi experienţă, iar
4 trimise pentru generalizare.
Economiile post calculate se
ridică Ia suma de 1.51-9.000 lei.
Iată cîteva. din inovaţiile mai
•im p o rta n te :
— la secţia turnătorie: dis­
pozitiv pentru confecţionarea
suporţi lor la tuburile de scur­
gere, făcută de tov. Arcadie
Se.beşi: asigurarea miezurilor
la vasele sanitare, făcută de tov.
Grigore Fazabaş; dispozitiv pen­
tru controlarea şi centrarea su-
flantelor, făcută de Zabarie A-
chimef şi Aurel G ruia;
— Ia secţia m ontaj: dispo­
zitiv pentru fixarea niplurifor
în timpul degajărilor, făcută de
tov. îosif Schifler.
In prezent se află în studiu
propunerea de inovaţie a unui
grup de tehnicieni de ia secto­
rul furnale: „Separator hidrau­
lic la conducta de gaz umed",
I. FEKETE
corespondent
—O —
Consfruiesc
un cannin cu ii ural
HAŢEG (de ta subredacţia
noastră voluntară). — Cu cîtva
timp în urmă, deputaţii Miron
Olărescu, Aron Avrămescu şi
Dionisie Olărescu din satul Vă-
lioara, au propus Comitetului
executiv al sfatului popular al
comunei Răchitova, raionul Ha­
ţeg să studieze posibilităţile lo­
cale pentru construirea unui că­
min cultura! în satul lor. Luînd
în discuţie această propunere,
comitetul executiv a aprobat în­
ceperea construcţiei.
La îndemnul deputaţilor, ce­
tăţenii din satul Vălioara au
efectuat munci voluntare la tran­
sportul materialelor, turnarea
fundaţiei etc. S-au transportat
astfel, 70 m.c, pietriş, circa 20
m.c. materia! lemnos, efectuîn-
du-se peste t .000 ore muncă
voluntară. Lucrările continuă.
S1DONIA RUSAN
un jocţ
în muncă se numără tovarăşii
Treciu Gheorghe, Micloş îosif,
Gălăfteanu Gheorghe şi alţii.
Ca urmare a . succeselor ob­
ţinute în producţie — executa­
rea lucrărilor într-un termen
scurt şi de bună calitate, întări­
ceastă brigadă cîştigînd întrece­
rea a primit un premiu de 1.500 Accidentele de muncă se ţi­
lei. Exemplul ei este demn de ur­ neau lanţ dar patronii nici nu se
mat de toate brigăzile de tineret sinchiseau de acest lucru.
de pe şantierele de construcţii j Veniturile îabuloase pe care
In anii puterii
populare munca şi
viaţa minerilor din
Valea Jiului s-au
schimbat. In aba­
taje şi-au găsii loc
Iot mai multe ma­
şini care uşurează
munca minerilor, in
locul cocioabelor de.
altădată s-au ridi­
cai suie de blocuri
in care vrednicii
mineri, şi familiile
lor se bucură de
tot confortul. Clu­
burile moderne, ci­
nematografele • şi
stadioanele fac din
timpul liber al mi-
| nerilor clipe de a-
devăraiă desîătare.
<
<>
5
)
împreună cu soţia sa şi cu 'fetiţa, harnicul Dar cele mai plăcute clipe, tovarăşul Doliu
1miner Avram Doţiu merge adesea la cinema- şi le petrece în grădina cu flori de lingă casa
tograf (dreapta sus). pe care şi-a construit-o de curînd. In m unca,
aceasta plăcută, el este ajutat (aşa cum se vede
din clişeul din dreapta jos) şi de către micuţa
Margareta.
Foto: *• TEREK
Au început examenele
Emoţiile sînt mari. Pe culoa­ canid de utilaje, lucrarea con­ elevii scriu de zor. In clasa a
IV-a, toţi elevii sînt pionieri.
rele şcolilor, elevii claselor a stă în executarea desenului teh­ Este o clasă bună. Francisc Per-
IV-a şi a Vil-a, se plimbă de nic a unei ghiare de fixare. U- vain, Adriana Moldoveanu, Vic­
colo, colo, nerăbdători. Mulţi toria Bozdoc şi alţii, au avut
cenicii au primit colile de de­ în cursul anului o purtare dis­
ciplinată şi note mari la învă­
dintre ei îşi mai consultă noti­ sen şi au început lucrul. Nu-i ţătură. Acum, în examen, după
ţele. Alţii însă, se joacă, rid, uşor să desenezi o ghiară de felul cum au început lucrarea
scrisă la limba romînă, se vede
că vor reuşi.
vrînd să pară dezinteresaţi, cu .fixare. Trebuie avut în vedere
In clasa VII-a, emoţiile sînt
toate că în ochi li se citeşte a- ca desenul să fie clar, să aibă mai mari. După absolvire, mulţi
elevi vor urma cursurile şcoli­
ceeaşi nerăbdare. Emoţiile sînt toate dimensiunile, să se poată lor profesionale sau a şcolilor
medii de cultură generală. Şi
mari mai ales înainte de a in­ executa după el piesa respec­ exigenţa este mai mare aici.
Totuşi, mulţi dintre elevi s-au
tra în examen. După aceea însă, tivă. Totuşi, cei mai mulţi din­ prezentat la examen cu fruntea
sus. Livia Mihalcea, preşedinta
în faţa profesorilor şi a temelor tre ucenici mînuiesc cu precizie unităţii de pionieri, Viorica Va-
silescu, Sandă Bivolarii şi alţii,
ce trebuie tratate, elevii îşi şi repede rigla şi compasul. Au­ sînt numai cîţiva dintre cei mai
buni elevi...
concentrează gîndurile şi, dacă gustul Ardeii, Andrei Toderes-
*
sînt stăpîni pe materie, tema li cu, Nicolae Angliei, Gheorghe
Zilele examenelor sînt zile de
se pare uşoară. Unora, chiar le Glodeanu, Ilie Năstăsoiu şi al­ sărbătoare. Gu toată emoţia, cu
toate frămîntările, elevii sînt
pare rău apoi pentru emoţia ţii, lucrează cu atenţie, aplecaţi bucuroşi că în curînd vor fi în-
consumată înainte de-a cunoaşte asupra planşelor. încet, încet, tr-o clasă superioară, că îi aş­
subiectul lucrării. ghiara de fixare primeşte con­ teaptă vacanţa. Noi le urăm
succes la examene' şi petrecere
k..Ne aflăm la şcoala profesio­ tururi... frumoasă în vacanţă.
nală de pe lîngă Trustul regio­ Tovarăşul Ion Mihăluş, di­
P. GEORGESCU
nal de construcţii locale din rectorul şcolii, spunea că aceş­
Deva. Se dă examen de absolvi­ tia sînt cei mai buni ucenici din
re. Ucenicii, care peste cîteva şcoală şi că pot fi consideraţi
zile vor fi muncitori construc­ deja muncitori calificaţi. El era
tori, execută lucrarea grafică de de părere că foţi ucenicii din a-
desen tehnic. In clasa de me nul III vor trece cu bine şi e-
xamenele teoretice.
...La şcoala pedagogică, cla­
sele a IV-a şi a Vil-a dau exa­
men de absolvire. Lucrarea scri­
să la limba romînă este începu­
tul. Temele s-au dat, în clase
nu se aude nici un zgomot. A-
plecaţi asupra colilor de hîrtie,
-m -
„BUN PENTRU CEREALE 1959"
Campania de recoltare a pă- zintă o depăşire a planului zil­
ioaselor se apropie. In vederea nic în medie cu 66 la sută.
asigurării transportului pe
C.F.R. a cerealelor din. recolta Printre fruntaşii in munca de
anului 1959, ceferiştii de ta re­ etanşare a vagoanelor se numă­
vizia de vagoane Simeria-Triaj ră lăcătuşul Lucian Moto.cea şi
desfăşoară o intensă muncă pen­ Umplând Avram Ciobolea. Demn
de evidenţiat este faptul că e-
tru pregătirea vagoanelor. Şa­ chipa de etanşare şi-a luat an­
blonul „Bun pentru cereale
1959" se aplică pe tot mai mul­ gajamentul să termine planul
te vagoane. Astfel, între 9-12 cu cinci zile mai devreme.
iunie au fost etanşate un număr ALEXANDRU PĂDURAR
de 86' vagoane. Aceasta repre- corespondent
Viaţă nouă în munţii Apuseni
Despre oamenii clin munţii celor mai sus-amintiţi din tru­ rate moderne. Glubul, cinemato­
Apuseni s-au scris şi se vor mai da şi sudoarea minerilor din graful, căminul cultural, biblio­
munţii Apuseni, îoloseau doar teca sînt. realizări ale regimului
peniru huzurul şi desîrîul pro­ nostru democrat-popular.
pînă mai ieri copiii se stingeau prietarilor de mine şi cuconetu­
rahitici, în cea mai cruntă mize­ lui. Acolo unde pînă mai ieri ex­
rie. Despre asistenţa medicală tracţia minereului se făcea pri­
gratuită nici nu putea îi vorba. Astăzi, în regimul democrat- mitiv, omul fiind mereu supus
popular, prin grija părintească a accidentelor, astăzi au fost cre­
In minele domnilor Albini, partidului, viaţa oamenilor de ate condiţii optime de muncă,
Gliile sau alţi capitalişti, nimic pe aceste meleaguri s-a schim­ fiind înlăturate definitiv surpă­
nu putea îi sigur;, otrăvitoarele bat radical. Semnilicative sînt rile de teren, creîndu-se un sis­
gaze ale subteranelor, munca pe
realizările obţinute în Zlatna. tem modern de aerisire care să
îngenuncheate, 10-18 ore din zi,
Aici, în anin noştri a îost con­ asigure condiţii bune de lucru
cruntul şomaj, duceau la pier­
struit un spital cu peste 60 de minerilor. Toate aceste realizări
derea multor vieţi omeneşti. paturi, deservit de 10 medici,
iar pe lîngă întreprinderile mi­ au îost obţinute în anii noştri,
niere există asistenţă medicală sub conducerea partidului nostru
gratuită şi dispensare spaţioase drag.
cu cadre bine pregătite şi apa- ION DARIE
corespondent
| le realizau bancherii de teapa