Page 55 - 1959-06

%¦

Nr. 1395 r Pag. 3
CIL TMHUfUOHHtlUIL CrlFHIUrEIKDMHi ID>E IPAIRI lililí»
DRUMUL SOCIALISMULUI

T r (V. 55Ş5!»Tí----•—*V r"T ^ , T ?-----~--- - g - ¦ ——

:M s In v e d e r e a adm iterii în ş c o lile m ed ii serale

?n$ím cadrelor pentru laminorul de fiSO mm. Mai multă atenţie desfăşurării
se desfăşoară în condiţiuni bune
cursurilor de pregătire a elevilor muncitori
La laminorul de 650 mm., a- cest agregat important; ce va cadrelor de muncitori se desfă­

lături de muncitorii constructori intra în curînd în funcţiune, se şoară în condiţiuni bune. De a- Rezultate bune Raid-anchetă — tul U.T.M. şi conducerea combi­
de la I.C.S.H., lucrează şi mun­ cere ca muncitorii să se spe­ semenea, în urma discuţiilor s-a natului, trebuie să analizeze cît
citori ai C.S.H., care vor mînui cializeze în diferite ramuri şi să constatat că sînt unele probleme la Cugir t Conform Hotărîrii C.C. al P.M.R. şi a Consiliului de Mi- ] mai curînd felul cum se desfă­
agregatele acestuia. Ei partici­ cunoască bine procesul tehnolo­ pentru a căror rezolvare este L riiştri al R.P.R. cu privire la îmbunătăţirea învăţămîntului seral) şoară cursurile de pregătire a e-
pă la montarea agregatelor şi gic. Grupa de partid s-a îngrijit necesar sprijinul comitetului o- i t şi fără frecvenţă de cultură generală şi superior, în numeroa- ^ levilor muncitori şi să ia măsuri
astfel se familiarizează cu ele, îndeaproape de această proble­ răşenesc de partid şi al condu­ Comitetul de partid, comite­ [ se întreprinderi din regiunea noastră, au luat fiinţă cursuri d e .] de îndreptare. Timpul nu mai
lu i de întreprindere, comitetul Lpregătire pentru muncitorii care au absolvit şcolile elementare }

le cunosc mai bine şi vor putea mă importantă a pregătirii ca-, cerii combinatului. Astfel. s-a UţTJVL, şi conducer,ea întreprin­ t de 7 ani şi care nu au urmat o şcoală profesională. *j permite tărăgănarea de pe o zi
înlătura cu promptitudine defec­ drelor. Au fost luate măsuri şi cerut sprijin pentru definitivarea derii de la U.M. Cugir, au a- }¦ Pentru a vedea felul cum se desfăşoară aceste cursuri, re- j pe alta a îmbunătăţirii situaţiei.
ţiunile ce eventual s-ar produce s-au deschis cursuri de califi­ schemei de •funcţionare. şi sta­ cordaf atenţia cuvenită recru­ ¦r dacţia ziarului nostru a întreprins un raid-anchetă prin cîteva 1
care şi cursuri de minim tehnic, bilirea precisă a oamenilor pe tării şi selecţionării tinerilor L întreprinderi mai mari din regiune. Dăm mai jos constatările} Comifetul U.T.M.
în timpul exploatării. 1

Aci a fost constituită, la în­ pe specialităţi şi locuri de mun­ posturi ou'sarcini concrete. 'Spri­ pentrii învaţămîntul serat şi fără f brigăzii de raid. nu poartă nici
ceputul lunii martie, o grupă de că c a : sala maşinilor, electri­ jinul cerut a fost acordat şi pro­ frecvenţă, cît şi creării condiţi­ •—fV— f uj w J «— t »—J i___T\___/ \___!<—J

partid aparţinînd organizaţiei de cieni, lăcătuşi etc. Gursurile sînt blema a fost rezolvată. ilor necesare pentru studiu şi răsfrînt şi asupra organizaţiilor şi denotă că în unele secţii din o răspundere ?
bază a grupului de laminoare urmate de peste 400 de munoi- In acelaşi timp, s-a trecut la frecventarea cursurilor de pre­ de bază. Birourile acestora au
Peştiş. Imediat după constituire, citori. Grupa de partid urmăreş-: pregătirea şi instruirea practică gătire. G. S. Hunedoara, organizaţiile de Cursurile de pregătire a mun­
acordat de la început toată a- partid, de U.T.M., comitetele de citorilor care s-au înscris la e-
grupa de partid, pentru a se pu­ te îndeaproape felul cum se des­ a muncitorilor la locul de muncă Toţi tinerii care urmează tenţia felului cum elevii mun­ secţie şi conducerile tehnico-ad- xamenele de admitere în şcoala
tea achita cu cinste de sarcinile făşoară aceste cursuri, cum mun­ şi la întocmirea planului minim cursurile de pregătire au fost citori se comportă la cursurile ministrative, se interesează prea medie serală şi fără frecvenţă
încredinţate, a trecut la reparti­ citorii îşi ridică calificarea şi se de pornire a laminorului. O ma­ trecuţi să lucreze în schimbul de pregătire şi în producţie. puţin de felul cum se pregăteso de pe lingă uzina „Victoria“ Gă-
producţiei sînt rezolvatespecializează, pentru că de felul I. Astfel, toţi cei 17 tineri în­ Datorită acestui fapt, majorita­ tinerii muncitori selecţionaţi, în lan, sînt urmate de un număr
zarea membrilor şi a candidaţi­ re atenţie s-a acordat numirii scrişi frecventează în mod re­ tea elevilor muncitori îşi înde­ vederea examenelor de admitere de 62 muncitori.
lor de partid, pe cele mai impor­ cum sînt pregătite aceste cadre, în posturile principale ale pro­ gulat cursurile de pregătire, de­ plinesc conştiincios sarcinile de în cl. a VlII-a a şcolii medii se­
tante locuri de muncă, trasînd va depinde funcţionarea în bu­ ducţiei a celor mai bune cadre pun interes şi învaţă cu sîrgu- producţie şi frecventează regulat rale. De pildă, dintre tinerii cu Majoritatea cursanţilor sînt
ca principală sarcină fiecărui ne condiţiuni a laminorului. de muncitori, ingineri, tehnicieni inţă, se pregătesc temeinic în cursurile de pregătire. De alt­ cele mai multe absenţe la cursu­ utemişti şi frecventează cu re­
tovarăş, să-şi ridice calificarea şi maiştri. vederea examenelor. Datorită fel, procentul de 90 la sută Ia rile de pregătire, 4 sînt din sec­ gularitate cursurile de pregătire,
profesională, să fie exemplu pen­ Organizaţia de bază, la rîndul condiţiilor bune pentru studiu, frecvenţă, spune multe. ţia G.T.E. 2. Putem aminti pe depun mult interes în studierea
tru ceilalţi muncitori şi să-i în­ ei, acordă de asemenea o mare Măsurile luate de organizaţia la cursuri iau parte şi alţi ti­ Anica Nedelcu care n-a avut nici şi însuşirea cunoştinţelor predate
drume pentru a depune eforturi atenţie problemei pregătirii şi de partid, sprijinul pe care îl a- neri care nu sînt obligaţi să le Concomitent cu desfăşurarea o prezenţa pînă în ziua de 5 iu­ pentru a deveni muncitori cu o
în vederea creşterii nivelului lor repartizării cadrelor care vor cordă grupei de partid, cît şi ac­ Urmeze, aşa că întotdeauna par­ cursurilor de pregătire a munci­ nie şi pe Traian Petrişca, care înaltă calificare profesională. Un
de pregătire tehnico-profesiona- conduce 'şi exploata acest agre­ ticipă la cursuri peste 30 tineri. torilor care vor da examene de absentează şi în prezent. De ase­ exemplu în această privinţă îl
lă. gat. Ea ajută grupa de partid tivitatea pe care o desfăşoară şi Printre fruntaşi la învăţătură se admitere în şcoala medie se­ menea, de la uzina coosochimică constituie tovarăşii Ilie Gostiuo,
pentru îndeplinirea sarcinilor numără tinerii Iosif Pălăceanu, rală, la I.G.S.H. se desfăşoară numărul celor care absentează cauperist, Gziper Rudolf, electri­
Pentru ca muncitorii să poa­ ce-i revin. Intr-una din şedinţe­ grija pe oare o manifestă grupa Vaier Retegan şi Ioan Roşea, ' şi cursurile de pregătire a mun­ de la cursuri este mare. Pavel cian, Anton Răceanu, lăcătuş,
tă stăpîni şi mînui tehnica nouă, le sale, organizaţia de bază a citorilor în vederea admiterii în Bălţaru de la pregătirea cărbu­ Eftimie Adam, furnalist şi alţii.;
cu care este înzestrat acest la­ analizat activitatea grupei de de partid faţă de creşterea şi Membrii comitetului de partid, nelui, Ion Balaşa 'de la baterii,
minor, se cere o pregătire spe­ partid de la laminorul de 650 ai comitetului sindical şi de şcoala tehnică de maiştri. Tre­ Ion Bîldea de la desulfurare, de­ In activitatea cursului de pre­
cială teoretică şi practică cores­ mm. în ce priveşte pregătirea pregătirea cadrelor vor asigura buie arătat că şi acestor cursuri ţin recordul în absenţe. Exem­ gătire de la Gălan se manifestă
punzătoare. In scopul pregătirii cadrelor. In urma acestei ana­ ple am mai putea da şi din alte însă şi unele lipsuri. Sînt unii
muncitorilor care vor mînui a: lize, s-a constatat oă pregătirea pornirea laminorului de 650 mm. secţii. Ne interesează însă mai tineri insuficient de lămuriţi, ca­
mult cauzele care determină o re, deşi s-au înscris, nu frecven­
Problemele la timp şi încadrarea, lui cu e- astfel de situaţie. După părerea tează cursurile de pregătire, nu
noastră, cauza principală constă depun eforturi în studierea ma­
lemente capabile să-l mînuiască U.T.M. asistă aproape în mod li s-a acordat atenţia cuvenită, în aceea că organizaţiile de par­ terialului şi însuşirea cunoştin­
regulat la cursuri, se interesea­ Pînă în prezent la I.G.S. Hu­ tid, fie U.T.M., comitetele sirjdi- ţelor. Un exemplu rău în aceas­
cu pricepere. ză de modul cum învaţă fiecare tă privinţă îl constituie tinerii
'"elev, stau-de vorbă cu ei şi îi
nedoara s-au înscris pentru exa­
,îpcura|eazăj îi îndeamnă să de­ menele de admitere în şcoala
pună eforturi' pentru a se pre-
medţe serală. 80 de muncitori, în
şcoala tehnică de maiştri 71 de
găţij’cît, mai hine, şi să devină muncitori, pentru complectarea
cu simţ de răspundere muncitori cu cunoştinţe multi­ studiilor elementare 32 de mun­
laterale, cu o calificare .cît mai citori, iar pentru a urma cursu­
Grupa de partid de lă lami­ rea întregului colectiv de mun­ şi alţi membri de partid ou pre­ înaltă.
rile ia zi şi fără frecvenţă a

norul bluming, conştientă de răs­ citori la îndeplinirea planului, .de gătire profesională corespunză­ .şcolilor superioare, 44 de m a i-" cale de secţie şi conducerile teh- Vasile Boicu, furnalist, secretarul
•ştrj şj .tehnicieni, absolvenţi ai., nico - administrative,, au slăbit organizaţiei de bază U.T.M. de
Preocupare concretă-punderea sarcinilor ce-i revin, producţie şi reducerea rebuturi­ toare au organizat convorbiri şcolilor medii. Acţiunea de se- •Pre°cuparea faţa de aceasta pro-
cu fbchiştii de la cuptoare pri­
se preocupă cu simţ de răspun­ lor. vind respectarea procesului teh­ frecvenţă bună lecţionare a elevilor .pentru şcoa- _ ^jemă- S-a considerat probabil la secţia furnale, Vasile Tătă
dere de rezolvarea problemelor ruş, turnător, secretarul orga
pe care le ridică procesul de pro- Ga urmare a grijii pe care o nologic de încălzire a.lingouri- Comitetul de partid al I.G.S. \ la ??frlsp^cial ',&«!*'* ca dacă . selecţiona...r.e..a......e. 4levilor nizaţiei de bază U. T. M
manifestă grupa de partid faţă lor. De asemenea, pentru- a se Hunedoara, împreună cu- condu­ tre absolvenţii şcolilor profesio­ muncitori s-a făcut, cu aceasta, din secţia turnătorie, loan Gri
ducţie. evita defecţiunile mecanice şi e- cerea tehniico-administirativă; co­ nale, cpnţjnuă. : Gomitetul <de sarcina trasată de Hotărîpea şan, Tudor Şiboteanu, Petru Go
de soarta producţiei, .au iost lua­ lectrice în timpul ¦-exploatării, mitetul UiT.M. şi comitetul de partid se preocupă îndeaproape G.G. al P.M.R. şi a Consiliului coş, Matei Nistor şi alţii.
Grupa de partid de aci, con­ te măsuri şi s-au confecţionat de Miniştri al R.P.R. cu privire
dusă ae iov. Ioachim Alimpesou, grafice de proHucţie din care fie­ /deficienţe, -.care !influenţau creş­ întreprindere, au iu.aţ. din, timp atî.t de selecţionarea. în continu­ Pentru aceste lipsuri se face
desfăşoară o susţinută muncă care muncitor, la sfîrşitul schim­ vinovat comitetul U.T.M. de la .
politică de masă prin agitatori bului, poate să cunoască ce- can­ terea procentului de rebut, aii' măsuri pentru deschiderea cursu- are a eleyilor muncitori cît şi la îmbunătăţirea învăţămîntului. uzina „Victoria“ Gălan. Acesta
la locul de muncă. Agitatorii titate de laminate s-a'-produs nu controlează cum utemiştii
vorbesc muncitorilor despre ne­ şi ce rebut s-a făcut. In cazul fost ţinute'.convorbiri cu muncii. , rilpr de pregătire to elevilor de felul ,cum se desfăşoară seral şi fără frecvenţă, a fost în­ frecventează cursurile, în ce m ă-f
cesitatea întăririi şi respectării depăşirii rebutului,, se discută sură îşi însuşeso cunoştinţele, nu '
disciplinei < muncii, a reducerii imediat cu manevranţii, maiştrii torii de la' întreţinere în cadrul" muncitori în veaerea ’examene- oursurile, '.de. frecvenţă, de felul deplinită. Hotărîrea prevede însă stă de vorbă cu cei care absen­
absenţelor nemotivate şi a întîr- şi şeful de schimb asupra cau­ tează, nu-i trage la răspundere.
zierilor de la lucru. De aseme­ zelor care i-au dat naştere şi se cărora membrii şi candidaţii "de •:.itm*''cle admitere în clasa a oum elevii. îşi însuşesc materi­ obligativitatea pe care o au or­ Tovarăşul Avisalon Bocan, se­
nea, se ocupă de îmbunătăţirea iau măsuri pentru înlăturarea cretarul comitetului U.T.M. pe
activităţii grupei sindicale în ce lor. .partid âu venit cu proputierf pfl-' VlII-a a şcolii medii serale. Au alul predat. ganele mai sus ?minţile de a se uzină, nu cunoaşte cîţi tineri
priveşte organizarea întrecerii s-au înscris, care frecventează
socialiste, a consfătuirilor de Intr-un timp se producea o vind buna" întreţinere a agrega­ fost amenajate 4 săli de clasă ocupa în. permanenţă de această regulat cursurile de pregătire şi
producţie şi popularizarea expe- cantitate mare de rebut 'din cau­ care lipsesc. întrebat fiind despre
rienţei înaintate. /Munca politică za nerespectării procesului de telor, cît şi în ce priveşte exe­ cu toate materialele necesare, La C , S. Hunedoara importantă problemă. După cum acest lucru, tov. Avisalon Bocan,
pe care o desfăşoară grupa de încălzire a lingourilor la cuptoa a răspuns că situaţia o are co­
partid are orept scop mobiliza- re. Acestea "efau" cutarea reparaţiilor în cel mai s-a stabilit programul •de des­ frecvenfa la cursuri acu arătat la începutul articolului mitetul de întreprindere, ca şi
Orgaanniizzaattoorruull g«/rruupdeeii ddee pnaarrttiîdd de faţă, majoritatea celor înscrişi cînd comitetul U.T.M., nu ar a-
'scurt timp şi de calitate. făşurare a cursurilor pentru zi­ vea nici o sarcină în această
pentru examenul de admitere în privinţă, nici o răspundere.
Roâ’dele activităţii politice'des­ lele de luni, marţi, miercuri, joi esie slabă şcoala medie serală, sînt membri
Deci nu-i de mirare că tocmai
făşurate de .grupa de partid în şi vineri între orele 18—21 şi, şi candidaţi de partid, utemişti. unii secretari ai organizaţiilor
Ge împiedică atunci pe tovarăşul de bază U. T. M. lipsesG de la
ce priveşte rezolvarea,, celor măi. ceea ce este mai important, s-a • La Combinatul siderurgic din Gomei Achim de la G.T.E. 2 sau cursuri, constituind un exemplu
Hunedoara au fost selecţionaţi pe tovarăşii Tiberiu Neuman, rău pentru ceilalţi utemişti.
importante probleme ale produc- stat de vorbă cu elevii pentru pentru a da examen de admitere Elena Bota, Gavrilă Butulescu
în ol.. VIII-a a şcolii medii se-, de la uzina cocsochimică, secre­ Modul cum învaţă tinerii, cum
W au ţ r t t o ţ ţ * se arate, a le arăta importanţa acestor rale şi fără frecvenţă, peste 160 tari ai organizaţiilor de bază, de se pregătesc pentru examene nu
;cursuri şi pentru a frecventa re­ de tineri muncitori, membri şi a lua măsuri ca tinerii înscrişi constituie doar o chestiune per­
Aşa de pilda, daca înJuim .fapri gulat. De asemenea, o măsură candidaţi de partid, utemişti, la cursurile de pregătire să frec­ sonală a celor înscrişi. Aceasta
lie procentul de rebut admis a fruntaşi în producţie. Dintre a- venteze regulat ? Secretarii orga­ constituie o datorie a întregii or­
fost depăşit, în luna mai el ă importantă este aceea că elevii ceştia, .52 de tineri, sînt absol­ nizaţiilor U.T.M.,- preşedinţii co­ ganizaţii U.T.M.
fost cu mult sub cifră admisă. muncitori au fost repartizaţi să venţi ai şcolii elementare de 7 mitetelor sindicale de secţie, pre­
I. I. L. „ I. C . Frimu" Orăştie In comparaţie cu luna aprilie, în' lucreze numai în schimbul de ani, şi deci, trebuie să. urmeze cum şi' -şefii secţiilor respective,
cursurile de pregătire, Deschide­ au de asemenea obligaţia de a
In sprijinul luna mai rebutul ă fost redus ou dimineaţă, pentru a avea posi­ rea cursurilor de pregătire în sta de vorbă cu tinerii respectivi
60 la sută, iar faţă de procen­ bilitatea ca zi de zi, după-amia- G. S. Hunedoara, nu s-a făcut la şi de a-i convinge să urmeze re­
tul admis el a fost în luna mai za, sa asiste la cursuri. Preocu­ Idaia fixată ci cu cîteva saptă- gulat- cursurile de pregătire.
parea comitetului de partid s-a mîpi mai tîrziu. Aceasta, din cau­
constructorilor cu 10 la sută mai mic. z ă că conducerea combinatului Considerăm că în faţa acestei
S-a hotărît cam greu asupra lo­ situaţii, comitetul de partid, co­
in anul trecut, la fabrica de cără­ listă. Astfel, la cuptorul Hofman, de IF II IL Ml IU IL 71 18 IL IE II calului -în care să ise desfăşoare mitetul de întreprindere, comite-
midă şi ţiglă din cadrul întreprinde­ arderea cărămizii, s-a reuşit, dato­ O producţie a Studioului Cinematografic „Bucureşti“ ;aceste cursuri. In prezent, a-
rii de industrie locală nI. Frimu" rită folosirii metodei Duvanov de clă­
din Orăştie, au sosit mai multe recla­ dire raţională, să crească capacitatea M IN G EA
maţii din partea constructorilor. Ele de ardere de la 8.000—10.000 cît eră'
se refereau la slaba calitate a ma­ înainte, la 14.000 bucăţi cărămizi în Acţiunea se desfăşoară în ve­ Profesorul porneşte hotărît să
chea Romînie, în timpul teribilei facă orice pentru a cîştiga banii

terialelor de construcţii produse aici, 24 de ore. crize economice din 1933. Eroul necesari cumpărării unei mingi. ceastă situaţie este lichidată, iar

De pildă, cărămida uneori nu era bi­ Au fost înlăturate de curînd şi de­ nostru, un modest profesor de Se umileşte, se zbate. Ultima cursurile de pregătire se desfă­ Se poate spune că în general, în lan şi în alte părţi există muncitori
ne arsă, ţigla nu avea dimensiunile fecţiunile care mai erau la fabrica­ speranţă este fostul lui director şoară cu regularitate în fiecare majoritatea întreprinderilor din re­ care nu au fost nici o zi la cursu­
conform STAS-ului. Toate aceste nea­ rea ţiglei. Aici, la presa de fabricare limba latină, refuză să promo­ de şcoală. Dar şi de aici pleacă luni, marţi,-joi şi vineri, între giunea noastră, comitetele de partid, rile de pregătire. Din păcate, şi a-
junsuri provocau greutăţi constructo­ a ţiglei s-au montat matriţe noi cu înfrînt. Rătăceşte pe străziN.Po- orele 16-20/ Numeroşi muncitori, conducerile tehnico - administrative, cest fapt trebuie privit cu toată răs­
rilor. dimensiuni conforme STAS-ului. veze un elev p e . care îl lăsase liţia îl arestează şi pe el împre­ printre care Teodor Capotă, Du- comitetele de întreprindere şi comi­ punderea, unii dintre cei care lip­
ună*''cu vetinuiUşi cti âlţi:’ câţiva •mit/u" Stanciu, loan Sterca, Ni- tetele U.T.M. au desfăşurat o activi­ sesc de la cursuri sînt membri şi
Nu se poate spune că pentru lichi­ Un imbold în munca acestui colectiv corigent. Elevul, cel. leneş e însă muncitori în timpul unei demon­ tate satisfăpătoare în ce priveşte, în candidaţi de partid, utemişti. Exem­
darea acestor deficienţe nu s-au de­ a fost şi întrecerea socialistă pornită straţii. chifor Deliu, Petru Ştefan şi al­ special, selecţionarea muncitorilor ti­ plele amintite în raid şi care vizea­
pus eforturi. Dimpotrivă, la fabrica de în cinstea zilei de 1 Mai, între cei de copilul, unui om .influent. In ţii, au o frecvenţă regulată şi drept neri pentru a urma cursurile, şcoli­ ză îndeosebi uzina „Victoria" Călan,
cărămidă şi ţiglă s-au luat unele mă­ aici şi schimbul I de la fabrica de In cele din urmă profesorul e urmare şi-au însuşit pînă acum lor medii serale şi fără frecvenţă. sînt elocvente.
suri. Acestea nu au fost însă în mă­ cărămidă din Pricaz. întrecerea s-a consecinţă, .profesorul este con­ liber. Dar nu mai e singur. El cunoştinţe teoretice bogate. Din Nu acelaşi lucru se poate spune însă
sură să lichideze definitiv cu deficien­ soldat cu o producţie sporită şi de ca­ se îndreaptă spre casă împreună despre deschiderea şi desfăşurarea Trebuie menţionat şi faptul că la
ţele. litate, dînd cîştig de cauză colectivului cediat. . ". . cu vecinul lui, cu noul lui prie­ păcate, nu toţi cei care trebuie cursurilor de pregătire a muncitori­ C. S. Hunedoara, sînt încă mulţi
fabricii din Orăştie. ten. Inţelegîndu-i frămînta- să urmeze cursurile de pregăti­ lor care nu au absolvit o şcoală absolvenţi ai şcolilor profesionale,
Hotărîrile plenarei C.C. al P.M.R. din Unicul lui fiu, Ionel, stă zile rea, vecinul lui îi oferă din pu­ re, au o frecvenţă regulată. Ba profesională. In unele întreprinderi, care n-au fost convinşi de necesita­
noiembrie 1958 au trasat şi pentru co­ Elanul în muncă este continuat şi ţinul pe care-1 are, preţul mingii. datorită unei slabe preocupări din tea înscrierii în şcoala medie de
lectivele de muncă din fabricile ma­ în aceste zile. Incepînd cu comunistul întregi în cămăruţa de la man­ mai mult, unii dintre ei n-au ve­ partea organelor amintite mai sus, cultură generală. Din secţiile fur­
terialelor de construcţii sarcini mari, Marin Popa şi ortacii săi de Ia banda Ionel îşi aşteaptă la fereastră nit nici măcar să vadă cum a- aceste cursuri au întîrziat să-şi des­ nale, de exemplu, care numără 25
de a produce mult, ieftin şi bun. A- de alimentare cu argilă şi pînă la e- sardă, aşteptîndu-şi tatăl. Iar ta­ tatăl. Ochii lui rîd fericiţi , cînd raţă sala de clasă în care se des­ absolvenţi ai şcolilor profesionale,
ceste liotărîri au fost discutate în ca­ chipa de clâditori a lui Viorel Prică- zăreşte mingea galbenă, mingea
tăl revine după alergături za­ făşoară cursurile. In această si­
tuaţie se află 20 de tineri mun­
darnice, tot mai crispat, tot mai

dezarmat. Copilul stă în frig,

nemîncat. A învăţat să nu se

plîngă de nimic. .Tatăl, bleste­

mă anii .pierduţi cu. învăţătura.

Vecinul lui, un muncitor, încear­

că să'-Y deschidă ochii expifcîn-

drul întreprinderii „I. G. Frimu“, iar jan, cu toţii se străduiesc să producă du-i că numai înlăturînd exploa­ mult visată. citori, adică aproape jumătate chidă porţile şi, ceea ce esţe mai nici unul nu este înscris la şcoala
muncitorii, inginerii şi tehnicienii au tot mai mult şi mai bun. Anei Mili­ tarea se poate schimba viaţa ce­ grav, în alte întreprinderi, preocu­ medie serală. Asemenea situaţii se
răspuns, luîndu-şi angajamente spo­ tam, de la masa de tăiat, de pildă,, lor asupriţi. Filmul „Mingea“ rulează pe om numărul total al celor care parea a slăbit mult după deschide­ mai găsesc şi în secţiile oţelării, la
îi trec zilnic prin mîini cca. f6.000 bu­ rea cursurilor. De aceea, la C. S. laminoare, la forjă etc.
rite. căţi cărămidă.. Tinerele Eufrosina Ppi- Ionel, prin ferestruica , odăiţei ecranul cinematografului „Fili- trebuie să urmeze aceste cursuri. Hunedoara, la uzina „Victoria" Că-
Lunile aprilie şi mai din acest an, căjan şi Minerva Debcea, de la con­ sale, urmăreşte cu pasiune copiii Mai sînt de asemenea cîţiva care înlăturarea lipsurilor amintite tre­
care bat mingea. Gu năsucul mon Sîrbu“ din Deva, între 18- 1 au pînă acum de la 1 la 4 ab- buie privită cu toată răspunderea.
s-au încheiat cu depăşiri ale planului L1 iunie a.o.
I seîiţe. Faptul este destul de grav
de producţie. La cărămizi crude, de fecţionarea coamelor, produc zilnic cca. cîrn, lipit de geam, visează me­
Hotărîrea prevede sarcini concrete
pildă', planul pe luna aprilie a fost 200 de bucăţi. . ciuri mari de fotbal, în care el
atît pentru organizaţiile de partid,
depăşit cu 107.000 bucăţi, iar pe luna • Acestea, sînt lucruri cp care. colecti­ e portar de neînvins, aclamat de
Cursurile de pre­ U.T.A1. şi sindicale cît şi pentru con­

mai cu 19.000 bucăţi, la coame pro- . vul fabricii se ipîndreşţe. Nu se poate lumea entuziastă care umple sta­ gătire, de pe Ungă ducerile. tehnico-administrative. Este

file numiţi în luna mai s-au produs , însă mîndri cu faptul că. la ţiglă pro­ dionul. Şi mîna lui mică aşterne I.C.S. Hunedoara in pecesar ca în primul rînd comitetele

cu 2.^/0' bucăţi mai mult decît pre­ filată, în luna mai s-a înregistrat o pe hîrtie, cu stîngăcia. copilului vederea examenelor de partid şi organizaţiile de bază

vedea planul. rămînere sub plan de 17.000 bucăţi, de 4 ani, un stadion, un teren de admitere in să analizeze temeinic felul cum şe

Calitatea producţiei s-a îmbunătăţit că lă cărămida arsă, în aceeaşi lună de joc, două porţi şi-o minge şcoala medie sera­ desfăşoară cursurile de pregătire, să

şi - ea. La cărămidă clasa I-a, pro­ au rămas datori cu 2.000 bucăţi şi că care-zboară drept în poarta ad­ lă, sînt jrecumta- stabilească cauza frecvenţei slabe,

ducţia realizată a fost de 91,9 la sută, datorită unei lipse de atenţie la clădi­ versarului. te regulat de un şi să tragăţ la răspundere pe cei

în loc de 80 la sută cît este plani­ rea cărămizilor crude, din cauza ploi­ Aşa îl găseşte tatăl întors din mare număr de ti­ ce se fac vinovaţi de aceste lipsuri,

ficat. Rebutul a fost redus de la 5 la lor au fost stricate aproape 25.000, zbuciumatele căutări. Cu ochii neri muncitori. Timpul nu mai permite nici o în-

sută, cît este cifra admisă, la 3,4 la bucăţi. Sînt lucruri care pu fac cin­ strălucitori de emoţia visului fru­ In clişeu: Aspect tîrziere. De aceea, acesle măsuri tre­
sută. ste acestui colectiv şi care trebuie li­ mos, Ionel care niciodată nu se de la o oră de ma­ buie luate cît mai curînd posibil.
chidate. Există toate posibilităţile şi plînge de frig şi foame.şi nu-i tematică. Eficacitatea lor va fi verificată de
Cheia succeselor obţinute constă în garanţia că în cursul lunii iunie, lu­ cere niciodată nimic, îl roagă a- desfăşurarea în viilor a cursurilor
aplicarea .unor' metode, de lucru îna­

intate şi a elanului de care au dat crurile se vor ¦îmbunătăţi cu mult. cum pe tatăl său să-i cumpere de pregătire,
o minge.
dovadă muncitorii în întrecerea socia­ V. F.