Page 56 - 1959-06
P. 56
Fag. 4 DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 1395
BSJUBBamwan mm
HUMELE Politica externă a guvernului italian Congresul Confederaţiei Lucrările Conferinţei
de la Geneva
aspru criticată In parlament G e n e ra le a M uncii din Fran ţa
ROMA 17 (Agerpres) In ca peni. Barontini a amintit în le PARIS 17 (Agerpres). — La Leon Mauvais a vorbit pe
drul dezbaterilor din parlamen gătură cu aceasta opoziţia în- Paris îşi continuă lucrările Con larg despre problemele organiza
tul italian cu privire la buge tîinpinată de guvern din partea gresul Confederaţiei Generale a torice şi a arătat căile con GENEVA Trimisul special A- Această ipoteză este confirma
tul Ministerului de Război, de statului major al armatei, opo /Muncii din Franţa.
crete pentru stabilirea unităţii de gerpres, C. Răducanu, transmi tă de altfel de observatorii in
putaţii comunişti Baronţini şi ziţie pe care guvernul a încer Vorbitorii care au luat cuvîn acţiune a sindicatelor în lupta te: Conferinţa de presă de luni formaţi care descoperă în frun
Paolo Rossi, precum şi deputa cat s-o frîngă înlăturînd din tul pe marginea raportului se pentru democraţie, pentru politi seara a purtătorului de cuvînt tea viitoarelor „propuneri“ occi
tul socialist Ghislandi au criti posturile lor pe generalii Man- cretarului general al G. G. M., ca ’progresului social şi a păcii.. francez a bătut toate recorduri dentale pretenţia de a menţine.pe
cat cu severitate hotărîrea gu Benoit Frachon, conducători ai
vernului italian de a accepta in cinelii şi Liuzel. organizaţiilor sindicale şl acti- A. Novella preşedintele F.S.M., le de viteză. Cîteva secunde au o perioadă nedefinită regimul de
vişu sindicali au aprobat pe de secretar general al G.G.M. din fost suficiente pentru citirea co ocupaţie din Berlinul occidental.
stalarea de ram pe' pentru ra Deputatul Rossi a arătat că plin activitatea Confederaţiei Italia a salutat pe participanţii municatului celor, patru miniştri
chete atomice americane pe te creştera continuă a cheltuieli Generale a Muncii. la congres. de Externe, anunţarea viitoarei „Un singur lucru rămîne deo
ritoriul Italiei. In afară de o lor militare — bugetul Ministe întîlniri neoficiale de miercuri camdată sigur“, scrie astăzi „La
groaznică primejdie a represa rului de Război a crescut anul Partidul socialist popular din Cuba după-amiază şi refuzul de a răs voix ouvriere”, „Refuzînd să ad
liilor atomice în cazul unui con acesta cu 24 miliarde lire —- respinge amestecul S.U.A. punde Ia orice altă întrebare. mită limitarea în timp a ocupa
flict, amplasarea acestor rampe implică grave sacrificii econo Speranţa împărtăşită de unii ob ţiei Berlinului de vest, occiden
comportă o cheltuială de peste mice. „Oare crede guvernul, a în treburile interne ale Cubei servatori că răgazul de 48 de ore talii demonstrează că nu vor să
300 miliarde lire pe care va tre întrebat Rossi, că va putea con ar fi permis miniştrilor occiden angajeze un adevărat dialog Est-
bui să le suporte bugetul Italiei. cura cu marile puteri pentru a NEW YORK 17 (Agerpres). S.U.A. care au învestit capital tali să-şi reexamineze poziţia şi Vest şi să caute soluţionarea pro
duce o politică externă „de pe — Ziarul cuban „Noticias de în Cuba, întrucît aceşti cetăţeni să vină în întîmpinarea ultime blemelor în suspensie. Ei vor
Deputatul Barontini a arătat poziţii de forţă” ? Galea care Hoy“ a publicat o declaraţie a care trăiesc şi activează îh ţara lor propuneri sovietice nu pare să-şi menţină poziţiile războiu
netemeinicia tezei guvernamen trebuie urmată, a spus el, este Biroului executiv al Comitetului noastră, se află sub jurisdicţia să fi fost îndreptăţită. Inconsis lui rece, fără să cedeze nimic“.
tale potrivit căreia aceste ram cu totul alta şi anume aceea a naţional al Partidului socialist noastră naţională. tenţa argumentelor cu care este
pe ar „apăra“ ţara de o even destinderii şi dezarmării“. popular din Cuba. Declaraţia apărată în continuare cunoscuta In aşteptarea întîlnirii de
tuală agresiune şi a amintit că condamnă nota adresată de gu Sînt inadmisibile încercările poziţie occidentală denotă că miercuri, continuă să circule ipo-
hotărîrea de a înzestra ţările Gei doi deputaţi comunişti au vernul S.U.A, guvernului cu- S.U.A. de a restabili prin nota „răgazul“ reclamat de miniştrii teze asupra formulei actului fi
amintit planul Rapacki pentru ban în legătură cu reforma a- lor principiile unor legi înve occidentali a. avut motive propa nal al conferinţei.
Europei occidentale cu baze crearea unei zone denucleariza- grară din Cuba, calificînd-o chite (legi votate în 1901 care gandistice, urmărind mai curind
pentru rachete a fost luată în te în centrul Europei, precum şi drept o încercare de amestec în prevedeau obligaţii înrobitoare dezorientarea opiniei publice de- Desigur că, dacă delegaţii oc?
realitate de conducătorii S.U.A. recentele propuneri ale lui N.S. treburile interne ale ţării. cît progresul conferinţei. cidentali vor folosi „noul timp
In acest mod guvernanţii ame impuse Cubei de S.U.A. şi care de reflectare oferit de întreru
ricani cred că îşi vor putea- sal Hruşciov care oferă posibilita Guvernul american, se spune acordau guvernului american Relevînd că şedinţa de luni nu perea de marţi", după expresia
va teritoriul lor cu represaliile în ; declaraţie, nu are absolut „dreptul de a dicta politica in a adus nici o apropiere a punc ziarului „New York Times", pen
atomice care ar fi îndreptate tea îndepărtării primejdiilor de- nici un drept de a se amesteca ternă şi externă a Cubei —; telor de vedere, ziarul „Le Fi- tru a găsi o soluţie constructivă
împotriva „aliaţilor“ lor euro în aplicarea legii reformei agra-, N.R.). garo“ scrie cu privire la între şi nu un „testament” cum pare a
curgînd din amplasarea bazelor re, întrucît aceasta constituie o vederea separată a celor trei mi fi dorinţa celor care, ca delega
problemă a ţării noastre şi ori In încheiere în declaraţie se niştri occidentali: „Intîlnirea a ţii vest-germani, au urmărit tot
pentru rachete. ce hotărîre cu privire la aceas spune că poporul cuban respin fost insuficientă, şi nu a prile timpul eşecul, dificultăţile actu
tă problemă trebuie să fie luată ge cu hgtărîre amestecul S.U.A. juit delegaţilor american, fran ale ar putea îi depăşite şi rezul
Continuă acţiunile provocatoare ale respectîndu-se în mod exclusiv în treburile interne ale ţării. cez şi britanic iniţiativa aştep tatele ar putea fi conforme spe
suveranitatea naţională. tată în intîlnirea cu Gromîko“. ranţelor opiniei publice. înainte
revanşarzilor în Germania occidentală Partidul socialist popular din de şedinţa neoficială de miercuri
Pentru a-şi justifica ameste Cuba îşi exprimă convingerea O nouă întîlnire a celor trei rigiditatea poziţiei delegaţilor oc
BERLIN 17 (Agerpres). — Luînd cuvîntul la o adunare- cul, Statele Unite nu se pot re că poporul cuban va da dovadă miniştri occidentali luni seara, o cidentali care se vădesc în fie
ADN anunţă : In Germania oc din Aschaffenburg, Stei-n, mi feri la intersele cetăţenilor de fermitate şi de solidaritatea reuniune a supleanţilor acestora care zi a ti venit Ia Geneva fără
cidentală continuă acţiunile pro nistrul Muncii din Bavaria, s-a necesară în apărarea drepturi marţi dimineaţa, şi apoi o în intenţii serioase de tratative, nu
vocatoare ale revanşarzilor, în pronunţat pentru instituirea lor sale legitime. trevedere între Selvvyn Lloyd şi
dreptate împotriva Uniunii So „unei noi ordini teritoriale“. El Christian Herter, ar fi fost con permite însă un optimism prea
vietice, Poloniei şi Cehoslova a declarat că politica vest-ger- Demonstraţii studenţeşti sacrate, potrivit observatorilor a- mare în ceea ce priveşte rezul
riiană urmăreşte „o nouă reîm în capitala Paraguayului propiaţi acestor delegaţii, pregă tatele conferinţei. Răspunderea
ciei. La Essen, participanţii la părţire a spaţiului în Europa”. La pentru eventualul ei eşec va re
Kendsburg participanţii la în tirii unui „document“ care va veni desigur în întregime tniniş
o întîlnire a revanşarzilor au trunirea fascistă au emis pre
tenţii revanşarde neruşinate faţă
formulat o cerere provocatoare
de Republică Populară Polonă.
de „restabilire“ a graniţelor
germane din 1939.
Vizita felepţizi de partid şi guvernamentale ASUNCION 17 (Agerpres). —- ternică demonstraţie arată că ea ezprinra punctul de vedere occi trilor occidentali. Cu .scopul evi
După cum relatează agenţiile de a avui un caracter pronunţat an dental în şedinţa de miercuri. dent de a determina opinia pu
a R.D. Germanie în Uniunea Sovietică presă americane, în capitala Pa tiguvernamental. Studenţii ce blică americană să creadă con
raguayului, Asuncion, au avut reau să se pună capăt stării de Deşi agenţiile de presă occi trariul, într-un discurs rostit Ia
Mitingul de la Uzinele de automobile din oraşul Gorki loc la” 15 iunie noi demonstraţii asediu şi să fie convocată Came dentale au difuzat în cursul nop ceremonia inaugurării unei noi
ale studenţilor împotriva majo ra reprezentanţilor dizolvată de ţii de luni şi în tot cursul zilei clădiri a universităţii din San
rării taxelor la transporturile cu către dictatorul Stroessner etL de marţi numeroase comentarii Siego (California), vicepreşedin
autobuse. Agenţia Associated prilejui 'demonstraţiilor 'din urmă' prezicînd „sfîrşitul tragic“ al tele S.U.A., Nixon, a încercat
Press, referindu-se ia această pu cu cîteva săptămîni. conferinţei, cercurile din preajma să scuze Statele Unite pentru ca
unor delegaţi occidentali recu zul cînd conferinţa de Ia Gene
nosc dificultatea poziţiei acesto
MOSCOVA 17 (Agerpres). — dovadă grăitoare a legăturii fră dezvoltarea relaţiilor comerciale ra şi răspunderea gravă pe care va a miniştrilor Afacerilor Exter
TASS anunţă: După cum s-a mai ţeşti a poporului sovietic cu ale U.R.S.S. cu Anglia, Franţa, şi-ar asuma-o miniştrii occiden
anunţat, în cadrul mitingului ţi populaţia Republicii Democrate Italia şi Suedia. Şi firme vest- împotriva construirii de depozite tali dacă răspunsul dat repeta ne va eşua. i
nut la Uzina de automobile din Germane. germane, a spus el, doresc să militare vest-germane pe teritoriul telor iniţiative sovietice rămîne
oraşul Gorki au luat cuvîntul dezvolte comerţul cu noi. Dar a- In ciuda strădaniilor sale, Ni
Walter Ulbricbt şi A. I. Mikoian. Cuvîrtiarea coio există cercuri revanşarde cd- xon nu a reuşit să convingă că
iul A. I. Mikoian re deţin puterea, iar poporul nu
C uvînfarea este în stare să ie înîrîneze. B elgiei pînă la. .urmă negativ. Refuzul acest eşec se va datora poziţiei
In cuvîntarea sa A. I. Miko discuta ultimele propuneri şpyjetice.. E(, a adăugat pe un
lui W , U lb ric h î ian a subliniat că în Uniunea A. I. Mikoian a arătat că nu
Sovietică a început o campanie a fost încă organizat comerţul BRUXELLES 17 (Agerpres). torii scrisorii, trebuie să se pro formulate de Andrei Gromîko nu ton ameninţător că „dacă ruşii
„Guvernul sovietic, a declarat pentru îndeplinirea planului sep cu Statele Unite ale Americiu TASS anunţă: Opinia publică ar face decît să demonstreze că nu-şi vor schimba poziţia, con
printre altele Walter Ulbricht, a tenal (1959-1965) — uriaş pas Cînd am tost în S.U.A.,' a spus din Belgia se pronunţă cu hotă nunţe cu hotărîre împotriva unei miniştrii. occidentali doresc eşe- ferinţa Ia nivel înalt nu coate
acţionat în deplină concordanţă spre comunism — nu în 7 ci A. 1. Mikoian, m-am convins că rîre împotriva construirii de de avea Ioc“.
cu interesele naţionale ale po astfel de infamii. | cui conferinţei.
pozite militare pentru armata
vest-germană pe teritoriul Bel Se intensifică mişcarea pentru prevenirea
giei.
porului nostru atunci cînd a pre în 6 ani. Acest lucru are o uria oamenii de afaceri înţeleg utili Un grup de locuitori ai ora revizuirii „tratatului de securitate" japono-american
zentat puterilor occidentale pro şă importanţă, a spus el. Vom tatea comerţului cu noi, Cît şului Huy (provincia Liege)
iectul tratatului de pace“. despre adepţii încăpăţînaţi ai printre care veterani ai celor
scurta cu un an întreg drumul „războiului rece" din rîndurile două războaie mondiale, foşti
W. Ulbricht a arătat că guverspre comunism, vom obţine cu
nul R. D. Germane sprijină acest un an înainte abundenţa de măr oamenilor de stat, ei nu vor să prizonieri de război şi deţinuţi TOKIO 17 (Agerpres) La 16 nite în cazul de faţă se ascund Arătînd în încheiere că revi
proiect. Un astfel de tratat, a ţină seama cîtuşi de puţin de ar politici, participanţi Ia mişcarea iunie a avut loc la Tokio con încercările de a atrage Japonia zuirea „tratatului de securitate“
spus vorbitorul, ar însemna că furi planificate de septenal şi de rezistenţă au adresat primu ferinţa naţională a participan într-o grupare agresivă pe care va influenţa negativ asupra ni
în Germania nu ar mai exista vom întrece mai repede cea mai gumente raţionale şi împiedică lui ministru al Belgiei o scri ţilor-la mişcarea naţională pen o pun la cale Statele Unite pen velului de trai şi asupra dreptu
armament atomic şi baze pentru bogată ţară — America. Am dezvoltarea comerţului sovieto- soare în care îşi exprimă îngri tru prevenirea revizuirii „trata tru Asia de nord-est. Este clar rilor democratice ale poporu
arma rachetă, că în Germania calculat că vom ajunge din ur american. Acelor oameni din jorarea în legătură cu faptul aă tului de securitate“ japono-ame- de asemenea că realizarea aces lui, Minaguti a cerut să se cre
occidentală vor îi lichidate pozi mă şi vom întrece America cu S.U.A., a declarat A. I. Mikoian, pe teritoriul Belgiei se vor con rican. tor planuri va încorda situaţia eze în Japonia un front unic de
ţiile conducătoare ale militaris precizie matematică, a subliniat care se închină „războiului re strui depozite militare vest-ger- în Orientul îndepărtat şi va luptă împotriva înfăptuirii pla
mului, iar forţele iubitoare de A. I. Mikoian. ce“, le lipseşte în mod vădit ca mănc. O astfel de măsură, se In numele Consiliului naţio
pace ale poporului vor avea toa pacitatea de a aprecia în mod lu nal de luptă împotriva revizuirii contribui la înrăutăţirea consi nurilor reacţiunii, să se lichide
te posibilităţile de a se dezvolta Vorbind despre succesele Re cid faptele. „tratatului de securitate“ la con
publicii Democrate Germane în ferinţă au luat cuvîntul Kodbo derabilă a relaţiilor Japoniei cu ze „tratatul de securitate“ şi în
W. Ulbricht a subliniat că Minaguti. El a subliniat că în
sensul problemei naţionale a po construirea socialismului, A. I. A. I. Mikoian a subliniat că spune în scrisoare, ar fi o sfi ciuda asigurărilor guvernului că China şi cu celelalte state asi tregul sistem al acordurilor mi
porului german constă în aceea tratatul va avea un caracter de
ca, în colaborare frăţească cu Mikoian a arătat că în ultimii Uniunea Sovietică doreşte să dare la adresa patrioţilor şi o fensiv, că revizuirea lui are atice. litare cu Statele Unite.
oamenii muncii din Uniunea So 8 ani comerţul dintre U.R.S.S. drept scop întărirea independen
vietică şi din toate statele lagă şi R. D. Germană a crescut de dezvolte legăturile comerciale pe insultă fără precedent pentru ţei Japoniei, de fapt, esenţa pla
rului socialist, să asigure pacea 4,7 ori, iar schimbul anual de nurilor urzite de guvern constă
în Germania, înfrînînd militaris baze practice şi să coexiste cu naţiunea noastră. Toţi oamenii în accentuarea dependenţei Ja VINERI, 19 IUNIE 1959
mul în Germania occidentală. mărfuri a ajuns pînă la suma de poniei de Statele Unite, în mă
ţările capitaliste. I cinstiţi din Belgia, subliniază aii- rirea potenţialului de război ai Spectacole cinematografice
Reîerindu-se Ia planurile mili- ţării, în amplasarea pe terito
tariştilor vest-germani de a rea 6,5 miliarde ruble. Cooperarea riul Japoniei a armelor nuclea
liza, pînă la sfîrşitul anului 1961 re şi în crearea -premiselor pen
înarmarea atomică a Germaniei în producţie dintre ţările noas CREŞTE MIZERIA tru trimiterea armatelor japo DEVA: Mingea: ALBA IULIA: Le cuţi în furtună; SLMERIA: Născuţi în
occidentale şi formarea forţelor tre, a continuat A. I. Mikoian, neze peste graniţă. Este cu to genda din Polezia j Căi greşite j furtună; LONEA: Fala cu c h ita ra ;
armate, Walter Ulbricht a decla tul evident, a declarat vorbito BRAD: Dezertorul; HAŢEG: Omul meu PAROŞENI: Alo?... Aţi greşit numă
rat: „Opunem acestui plan de dă rezultate bune. rul, că îndărătul planurilor gu drag; HUNEDOARA: Asasini fără vo- rul; BARU MARE: Duelul; TEIUŞ:
pregătire a războiului un plan al R. D. Germană, n spus A. b oamenilor muncii din S.U.A. vernelor Japoniei şi Statelor U- iej ILIA: Rita; ORAŞTIE: Pe răspun Gârneţul de partid; ZLATNA: Idiotul;
păcii: Vrem ca la sfîrşitul anului Mikoian, se află Ia extremitatea derea mea; Prima zi; SEBEŞ: Vraja CALAN: Vrăjitoarele din Salem; A-
1901 să întrecem Germania occi ~ 0~ dragostei; PETROŞANI: Dorinţa; Năs POLDU DE SUS: Pescarii din Arai.
dentală în ce priveşte nivelul de de vest a sistemului socialist. WASHINGTON 17 (Ager- „The Worker“ după „Congres
trai al populaţiei“. După succesele R. D. Germane In Turcia continuă
se poate judeca ce pot realiza pres). „In regiunea Bell, sional Record“ (Buletinul Con
Sîntem convinşi, a continuat ideile socialismului cînd ele însu gresului S.U.A.) se arată în să crească preţurile
el, că vom reuşi să înlăturăm fleţesc masele populare. De a- statul Kentucky, unde criza nu continuare că „din pauza depre
pas cu pas influenţa militarismu ceea, a subliniat A. I. Mikoian, siunii economice care în ultimii la mărfurile de primă
lui în Germania occidentală şi că ne bucurăm în mod deosebit d<> ia niciodată sfîrşit, oamenii au 10 ani a cuprins treptat întrea IRl \ ID> II <[)>
forţele progresiste ale clasei succesele obţinute de R. D. Ger ga regiune, mii de cetăţeni — necesitate
muncitoare din Germania occi mană care păşeşte pe calea creş ajuns într-o situaţie disperată tineri şi bătrîni — sînt fiămînzi,
dentală vor pune frîu militaris terii bunăstării şi a construirii dacă nu chiar muritori .de foa 1STANBUL 17 (Agerpres).
mului german. socialismului. din cauza lipsei de alimente, me, sînt în mod cronic într-o TASS. anunţă:. In Turcia con Programul I: 7,30 Melodii populare că; 21,30 Muzică uşoară romînească;
stare de subalimentare, unii din tinuă să crească preţurile la romîneşli executate Ia fluier; 9,10 Mu-' 22,30 Muzică populară romînească; 25,05
Walter Ulbricht a declarat că A. 1. Mikoian a declarat că îmbrăcăminte, locuinţe, posibi tre ei suferinzi se sting încetul mărfurile de primă necesitate. zică populară romînească; 10,10 Con Concert Beethoven.
Uniunea Sovietică este o adeptă cu încetul din lipsă de medica La 16 iune s-a anunţat la Is- cert simfonic; 11,03 Muzică de es:
lităţi de învăţămînt şi asistenţă tanbul o nouă majorare a pre tradă; 12,40 Melodii, melodii, melodii; Programul II: 15,00 Program miizi-:
13.05 Pagini din istoria muzicii de o: căi dedicat fruntaşilor în producţie din
medicală“, scrie Emerson Mii- peră; 14,00 Melodii populare romîneşli; industrie şi agricultură; 16,15 Gîntece
14.30 Concertul de estradă „Viaţa e sportive; 16,50 Curs de limba rusă;
Ier într-o scrisoare adresată con frumoasă; 15,10 Muzică instrumentală; 17,35 Concertul florilor; 18,31 fiţiaţă
15,40 Din muzica popoarelor sovieti noîiă, cîntec nou — emisiune de ţîn-
gresmanului Eugene Sile, mem ce; 16,15 Vorbeşte, Moscova; 16,45 Ti tccc; 19,00 Actualitatea în ţările şo-î
neri constructori — emisiune de cîn- cialiste; 21,15 Cîntă Ileana Grigoriui
bru al Camerei reprezentanţilor tece; 17,25 Noi înregistrări de muzică 21,45 Gronica economică: 22,35 Sere
romînească; 18,35 Album de tangouri; nade; 23,fU Melodii populare.
din partea statului Kentucky,
a lărgirii comerţului şi cu ţă cunoscut pentru minele sale car mente şi îngrijire medicală. In
rile capitaliste. bonifere. In această scrisoare, rîndurile populaţiei regiunii
A. I. Mikoian a amintit de reprodusă de ziarul american Bell se numără mai mulţi şo
meri decît în oricare altă regi
une a S.U.A. In prezent mii de
Delegaţia de partid şi guvernamentală cetăţeni resimt o nevoie dispe
a R.D. Germane s-a înapoiat la Moscovaeste necesar să se obţină unita rată de ajutor de şomaj dar ţurilor : la făină cu 33 la sută 19.05 Concert de muzică populară ro: Buletine de ştiri: 5,00, 6.00, 7,00,
tea de acţiune a muncitorilor din nu-I pot căp'ăta din cauza legis şi la pîine cu 31 la sută. Zia minească; 20,20 Noapte bună, copii; 11.00, 13,00, 15,00, 17,00, 19,00, 20,00,
R. D. Germană şi Germania oc
cidentală. Rezolvarea problemei MOSCOVA 17 (Agerpres). — Anastas Mikoian, prim-vicepreşe- laţiei statului“, rele arată că se aşteaptă o ma 20.30 Jurnalul satelor; 21,00 Tineri in 22.00, 23,52 (programul 1); 14,00, 16,00,
germane, a subliniat el, depinde TASS anunţă: In dimineaţa zi dinte al Consiliului de Miniş jorare a preţului cărnii. ' terpreţi de muzică populară romîneăs- 18.00, 21,00, 23,00 (programul II) j
de unitatea de acţiune a întregii lei de 17 iunie delegaţia de par tri al U.R.S.S., care a vizitai Referindu-se la grava lipsă
clase muncitoare germane, a tu tid şi guvernamentală a Repu împreună cil delegaţia R. D. de asistenţă medicală, scrisoa Ghiunaltai, preşedintele orga Timpul probabil în regiunea noastră
turor forţelor iubitoare de pace blicii Democrate Germane, con Germane oraşul Gorki. rea arată că „mii de cetăţeni nizaţiei din Istanbul a partidu
sînt prea săraci pentru a plăti lui- popular republican a denumit | Pentru ziua de 18 iunie 1959, potrivit din sectorul sud şi sucf-
îngrijirea medicală, prea bol anul 1959, „an al creşterii pre
ale poporului german. dusă de Walter Ulbricht şi Otto La gară cei sosiţi au fost în- navi pentru a se duce la dispen ţurilor“. Creşterea continuă a vreme uşor instabilă, cu cerul vest.
Reîerindu-se la vizita în Uni; Grotcwohl s-a înapoiat la Mos tîmpînaţi de Alexei Kiricenk'o, sare situate la distanţe prea preţurilor la cărbune, energie variabil. Ploi locale în regiunea Pentru următoarele 3 zile, vre
unea Sovietică a delegaţiei de cova în urma călătoriei prin mari, prea lipsiţi de mijloace .electrică, transporturi, serviciile de munte. Temperatura, în uşoa mea se îmbunătăţeşte temporar,
partid şi guvernamentale a R.D. Uniunea Sovietică. Vaşili Kuzneţov, locţiitor ai mi poştale, a spus el, constituie o ră creştere, va urca ziua între
Germane, W. Ulbricht a spus că împreună ' cu oaspeţii din nistrului 'Afacerilor Externe al pentru a cumpăra medicamente povară grea aruncată pe umerii !23 la 27 grade, iar noaptea va cu temperatura în creştere uşoa
această călătorie a constituit o R.D.G. la Moscova s-a înapoia! U.R.S.S. şi alţii. şi a se interna în spitale“. locuitorilor Turciei. I coborî între 12 la 15 grade. Vînt ră.
Redacţia şl administraţia ziarului str. 6 Martie nr. 9. Telefon: 1881 189; 75. Taxa plălită In numerar conform aprobării Direcţiunii Generale P. 1.1.R. nr. 23D.32U din 6 noiembrie 1949. — Tiparul: Inlreprinderea Poligrafică „I Mai« — Deva.
