Page 58 - 1959-06
P. 58
Pag. 2 DRVMUL SOCIALISMULUI Nr. 1396
msatm
- I r i p i lui eiibş Tactfg - w m w L E in m
Moş Tache. Aşa i-au zis brigada nu-l mai făcuse nicio- Muntele la Mahomed
la început sondorii şi aşa i-a dată. Moş Tache, în lunga sa A fost odată un proiect... Şi ştiţi ce a urmat apoi:
Şi proiectanţii îl priveau, Noi socoteli,
rămas numele. Ii zic moş Ta- carieră de sondor, mai făcuse Nici o greşeală nu-i găseau — Soluţii noi, devize noi,
Considerau că e perfect. Noi... cheltuieli 1
che fiindcă este cel mai în vîrs- însă treburi din astea. După
tă, atît ca ani cît şi ca mese- o atentă examinare a situaţiei,
Pe şantierul satului rie. Altă meserie n-a avut. Cum a făcut oamenilor ultimul in- Constructorii s-au apucat Iar s-a întors pe şantier
Construcţia căminului cultural a învăţat-o pe vremuri, numai structaj, iar el s-a postat în Să-nalţe blocul proiectat. Proiectul, cum făcu mai ieri.
din satul Zdrapţi, raionul Brad,
a început doar de o lună, şi fun el ştie. Nu avea pe atunci de- direcţia unde avea să fie tra Dar la etaj ei s-au oprit, In fine, blocu-i terminat,
daţia de piatră este pe termina
te. Cetăţenii satului justifică din cii 19 ani. să sonda. La un semn al său, Căci scara Ii s-a ...isprăvit 1 Dar — văleleu I — s-a constatat
plin dragostea lor faţă de aceas
tă construcţie, contribuind la Moş Tache nu are darul de tractoristul Petru Bonea a por- Era — ce credeţi ? — un defect, Că proiectanţii au uitat.
munca voluntară cu mult elan.
Zilnic vin alţi şi alţi cetăţeni a povesti, dar cînd începe să-şi nit motorul, Care scăpase în proiect. Cu totul de... bucătării !.,.
ca să-şi dea contribuţia în mun
că pentru ca construcţia acestui depene firul vieţii, se opreşte jreî zile a durat întreaga o- Proiectul, bietul, ambulant,
local de cultură să se ridice cît
mai degrabă. grcu. peraţie de transport a sondei Se-ntoarse-atunci la proiectant, Atuncea blocul — să te ţii 1 —
In frunte cu deputaţii, au mun In primăvara anului 1.941, şi fixarea ei pe noua locaţie, Ca să-i mai dea un pic de scară. A spus: — Tu, plimbăreţ proiect,
cit pînă acum peste 100 de ce
tăţeni, efectuînd 516 ore de mun cînd se întorcea de la muncă, In ziua a patra, sonda a in- Of I Viaţă de proiect, amară I Ce din născare eşti defect,
că voluntară. Nu poate fi tre Rămîi aici I Iar eu pornesc
cută cu vederea activitatea de conducînd o căruţă, la intra- trat deja în foraj. Obiectivul La Şcoala me'die.mixtă din Petroşani au fost organizate Ce credeţi c-a urmat apoi ? Pe proiectanţi să-i mai trezesc.
pusă de unii cetăţeni ca • Tovic de curîncl, cursuri de pregătire a elevilor in vederea examene Noi socoteli, Spunind acestea, personal
Dumbravă, Ioan Leaha, Gheor- rea în oraşul Cîmpina doi ofi- geologic trebuia atins cam în lor de maturitate. _ • Soluţii noi, devize noi, Se-ndreaptă blocul colosal
ghe Ştefan, Ioan Oprea, Ioan Noi... cheltuielii Spre proiectanţi. De-o poştă-i pasul l
Putuca, Traian Truţa şi alţii ca ţeri din armata germană, beţi, cea de-a doua jumătate a lunii In clişeu: Profesorul Voicu Zoican dă explicaţii elevilor
re au luat parte la muncă vo în legătură cu unele probleme de matematică.
luntară în mai multe zile. au dat cu maşina peste el. S-a iunie.
NICOLAE MOŢ ales cu piciorul fracturat. S-a — E posibil să terminăm
Activitate culturală vindecat, însă patronii de la sonda mult mai devreme: am Şi uragan îl este glasul.
Echipa de teatru a căminului „Concordia", nu l-au mai pri- făcut mare economie de timp ŞI iar, cîrpit-ferchezuit. Semeţ pătrunde in birou z
cultural din Pui a prezentat du Proiectul ţanţoş a pornit
minica trecută cu mult succes mit la lucru î voiau altul, mai prin transportarea ei nede- Veşti culturale haţegane Spre şantierul început.
piesa : „O zi de odihnă“, come
die în trei acte de Valentin Ka- ) sănătos, care să le poată a- montată, aşa că sîntem în a- Şi strigă: — EU SI NT BLOCUL NOU! >
taev.
* duce multe foloase. vans — a spus moş Tache în- Şi am venit să vă propun ş
In rolurile principale au jucat
!Vladimir Smirnov, Angela Ian- In anul 1950, moş Tache crezător. Acfivifafe rodnică Aşa, un timp a mai trecut... Un stil de muncă mult mai bun:
cu, Maria Farcaş, Doina Sa- Dar văd construotorii-ntr-o zi Făceţi-mă cu balamale,
proni, Ioan Itul şi Horia Domşa. a venit în Valea Jiului, la In- Şi aşa a fost. In ziua de 26 Unul dintre căminele cultu fost axat pe probleme de actua Că şi un coş ar trebui, Ca să mă dezdoiţi de şale,
Un merit deosebit îl are tov. rale din raionul Haţeg care des-, litate. Corul a inclus în reper Pe unde să răzbată fumul: Să mă deschid ca o cutie.
Vladimir Smirnov care a muncit treprinderea de explorări mi- mai, sonda a fost şi cimentată, făşoară o activitate cultural-ar- toriul său cîntece patriotice şi Acoperişu-1 taie drumul 1 Să puneţi ce-mi lipseşte mie
cu multă însufleţire pentru ter tistică bună, este şi cel din sa populare, iar formaţia de dan Proiectul, bietul, ambulant, Fără-a modifica proiectul
niere. In intervalul 8—26 mai a.c., tul Măceu. Printre formaţiile suri a prezentat jocuri specifice Se-ntoarse iar la proiectant. Şi fără a-mi strica aspectul.
minarea decorurilor, fiind ajutat care duc activitate se numără satului Măceu cum s în t: mă- Acesta operă, direct, Aştept un astfel de proiect I
în această muncă şi de către tov. Ca maistru, îşi conduce cu brigada sondei 5.551, condusă echipa de teatru, brigada artis ciana, haţegana, învîrtita şi al •Să pună coşul în proiect. V-am salutat l Fără respect I
Atanasie Medaru, directorul că tică de agitaţie, formaţia de tele.
minului cultural. multă pricepere brigada. li de încercatul maistru sondor cor şi o echipă de dansuri. In a- MIRCEA MANOLE'
fara acestora, conducerea cămi In activitatea ce se desfăşoa
Echipa de teatru va prezenta place mult să ajute tineretul Gheorghe Tache, a forat două nului are stabilit un colectiv de ră la căminul cultural s-au e-
piesa şf în alte comune din ra conferenţiari.
ionul Haţeg. să se califice. Cînd e vorba de planuri de producţie, fără nici videnţiat tineri ca Ioan Pop,
In cursul acestui an, echipa
MIRCEA DAJU planul de producţie, toţi ştiu un. fel de defecţiune tehnică, de teatru a căminului cultural Liviu Boantă, Nicolae Anei, Re-
din Măceu a prezentat în sat
că la moş Tache planul trebuie La terminarea înainte de ter- şi in deplasare un număr de 8 ghi Păsărel, Ioana Tabacu, Ioan
piese de teatru.
depăşit. Pentru aceasta, fie- rnen a ambelor locaţii, la rea- Zaizon, Jenica Grişan, Nica Vîr- V W W ,’
Programul brigăzii artistice a
care,' la locul său de muncă se Uzarea unor economii însemna- veanu şi alţii. DUMINICA
străduieşte să lucreze cît mai ta la preţul de cost, s-au evi- ANA GLIGOR
corespondentă
bine. Un exemplu. Lucrînd la denţiat în mod deosebit sondo- Etapă în Cupa R. P. /?. la fotbal
sonda nr. 5.551, în luna apri- rii şefi de granic Gheorghe.
lie, brigada condusă de Gheor- Cimpeanu, Dumitru Roricea, Gu începere de duminică iu Baru Mare-Victoria Haţeg; Vic
bitorii sportului cu balonul ro toria Gălan - Corvinul II Hune
ghe Tache şi-a depăşit planul Anton Dănuţ, motoristul Nico- tund din regiunea noastră vor doara; Minerul Ghelar-Corvinul
asista la importante întîlniri de III Hunedoara; G.S.C. Aglomera-
de producţie cu 59 ia sută, a tae Meştru, sondorii Ioan Cu- fotbal, în cadrul Gupei R.P.R. torul Hunedoara - Dinamo Orăş
ediţia 1960. La această compe
realizat economii în valoare de căilă, Nicolae Cucăilă, Con- tiţie fotbalistică iau parte 24 de tie; Gorvinul Deva-Dacia Orăş
tie; Aurul Gertej-Voinţa Deva ;
4.447 lei şi a avut un timp stantin Opriţa, mecanicul de echipe din campionatele regional Recolta Bucureşci-Minerul Deva;
şi raionale. Duminică, 21 iunie, 1 Mai Petreşti-Metalul Cugir;
productiv de 93 la sută. revizie Nicolae Voicu, trado- Spectacolul elevilor are loc prima etapă după urmă
torul program : Minerul Vulcan- G.F.R. Teiuş-Şurianul Sebeş; U-
In luna mai, planul sondei n s^ Petre Bonea şi alţii, nirea Alba-Aurul Zlatna.
Minerul Aninoasa; Minerul Pe-
a fost în aşa fel stabilit incit — Cum de obţii rezultate Elevii din clasa a Xl-a a Şco rolul jupîn Dumitrăch'e, Teodo- 'Jocurile de cupă vor începe la
lii medii din Haţeg, îndrumaţi fa Ionâş în cel al Velei, Gra- trila-Parîngu! Lonea ; Ceramica orele 16,30.
fiecare secundă era preţioasă, dtît de bune ? — l-am intre- de dirigintele lor, prof. Ilie Dui- ţiana Jitia- în 'rolul Zoiţei, Con
că, la cerinţa spectatorilor ha-
De aceea, sonda 5.551 nu s-a bat într-o zi pe maistrul son- ţegani, au prezentat, pentru a stantin Marinescu interpretul lui
doua oară piesa „O noapte fur
mai demontat pentru a fi mai d°r Gheorghe Tache. tunoasă“ de I. L. Caragiale. Ghiriac, David Ladislau în ro
apoi transportată piesă cu pie- — l,nt cunosc meseria, îmi lul lui Venturiano, şi alţii.
să la noua locaţie: se pierdea cunosc oamenii, şi în plus, am
timp cu demontarea şi monta- ta îndemînă o forţă pe care
rea. După o trebăluială, de o n-am avut-o în tinereţe: dra- Ambele ' spectacole s-au bucurat
zi, în jurul sondei terminate, gostea pentru tot ceea ce fac. de succes, întrunind în total un
număr de peste 600 spectatori.
a hotărît :¦ vom transporta son- GRIGORE GOANŢA Campioanele raionale la fotbal
Printre elvii. care au interpre au de trecut un examen greu
da nedemontată, lucru pe care corespondent tat cu mult succes rolurile se
numără Miron Oprinescu în
Un cerc cu perspective frumoase
Noi cinematografe
Dacă tn viitorul nu p rea. îndepărtat De asemenea, de la început, ne-am flaut, dindu-ne. .astfel posibilitatea să ‘ săteşti Nu de mult au luat sfîrşit două echipe în campionatul re de fotbal. Intîlnirile se vor dis
în Orăştie s-a proiectat alcătuirea preocupat de a stimula dragostea şi accelerăm mult închegarea ansamblu- campionatele de fotbal din ca gional de fotbal, trebuie ară puta pe terenuri neutre, cele
unei lanfare, trebuie să se ştie că pri interesul elevilor, de a îmbina în mod lui. Pentru ridicarea nivelului cul drul raioanelor şi oraşelor re tat desigur cine sînt campionii.
mii paşi în această direcţie au fost armonic elementul de teorie cu cel de tural al oamenilor muncii de la giunii noastre. La aceste impor Ia tă -i: în raionul Alba, campi mai apropiate de echipele res
făcuţi de Casa pionierilor din locali formare a deprinderilor adecvate. Lu- Deşi abia la a 5-a repetiţie, tinerii sate, în' raionul Haţeg aii fost tante competiţii au participat oană este echipa celerşitilor din pective, sistem tur. Jucătorii sînt
tate. crurile au mers mai uşor decit ne aş- instrumentişti execută bine gama „Do înfiinţate recent, patru cinemato numeroşi jucători, mulţi dintre Teiuş, în raionul Brad, echipa obligaţi a se prezenta la meciuri
teptam, deoarece lămurirea sarcinilor major" iar ansamblul a putui chiar grafe săteşti, înzestrate cu apa ei muncitori fruntaşi în produc Recolta Bucureşci, în raionul cu legitimaţii ale F.R.F. In caz
Cu sprijinul secţiei de învăţămînt şi ş| avantajelor au fost convingător ex trece la interpretarea primelor melo rate de proiecţie pe bandă în ţie. Cu acest prilej s-.ău' afirmat Haţeg, echipa Ceramica Baru că există mai multe echipe cu
cultură, acum o lună de zUs s-au pro puse, iar strădaniile perseverente ale dii : „Sulico" şî „Valsul primăverii“. gustă. Acum, aproape în toate ¦multe echipe, au fost văzuţi „la Mare, în raionul Ilia echipa Au acelaşi număr de puncte, clasa
curat de la Bucureşti instrumente noi. instructorilor au trezit în elevi, deo comunele raionului' există cine lucru“ tineri talentaţi. Lupta du mentul va li decis de golave
Acestea au fost complectate prin unele, potrivă: admiraţie şi hotărîre. Se cu Ţinînd cont de faptul că elevii nu matograf.'La căminele culturale să pînă acum pentru obţinerea rul Certej, în raionul Hunedoa raj. Organizarea jocurilor cade
împrumuturi locale, aşa încît în pre vine chiar să precizăm că eforturile au cunoscut absolut de Ioc instrumen din Clopotiva, Boiţa, Silvaşu primului loc în clasamentul ge ra, echipa Minerul Ghelar, în în răspunderea ambelor echipe
zent, dispunem de aproape 20 instru cele mai mari le-a depus tov. profe tele, că au o frecvenţă regulată şi Inferior şi .'Silvaşu * Superior,, neral s-a terminat. Atenţia tu raionul Petroşani echipa Mine care evoluează pe teren. (Este
mente, de pupitrele, metodicile şi toa sor Aurel Helgiu, conducătorul ansam punctuală, că s-au angajat să treacă primele filme au fost prezen turor este îndreptată în momen rul Petrila, în raionul Sebeş, e- vorba de afişe, pavoazare, mar
te materialele necesare. Munca a în blului. Se cuvine de asemenea să a- cu bine examenele şi să înveţe cu tate ¦în cadru festiv. tul ele faţa, spre baraj care va chipa „1 Mai“ Petreşti, în ora carea terenului, asistenţă medi
ceput cu mult entuziasm şl continuă mintim şi faptul că tovarăşi mai în toate puterile lor pentru promovarea Tlesena bele două echipe care şul Hunedoara echipa G.S.G. cală etc.).
să fie apreciată şi dorită de cei 37 vîrstă, dar pasionaţi artişti amatori, cu bine a clasei, cunoscînd apoi faptul Colectiviştii din aceste sate vor activa în campionatul re Aglomeratorul, iar în oraşul
s-au oferit în mod voluntar la ore că instruirea şi desfăşurarea întregii aii pri'irţit cp .satisfacţie dotarea gional de fotbal pe anul 1959— Iată programul primei etape :
pionieri şi elevi înscrişi. Din prima zi multe şi grele de instruire. Aşa de munci se face voluntar, putem spune căminelor culturale cu aparate 1960. La acest baraj liecare e- Deva, echipa Voinţa. Acestea La Alba Iulia : G.F.R. Teiuş
pildă, tov. Fr. Briichel, pensionar, se că acţiunea organizării acestui cerc, de proiecţie, care au fost încre chipă va li dornică să obţină pe sînt echipele campioane care se — 1 Mai Petreşti. A rbitri: Şu-
s-a făcut repartizarea pe instrumente, va ocupa de clarinet, iar Zasler de merită toate laudele. dinţate unor operatori pricepuţi. teren rezultatele cele mai bune. vor înfrunta în lupta pentru luţiu, Sîntimbrean, Sara.
Dar pentru reuşită este necesar promovarea în campionatul re La Sim eria: Recolta Bucu
gruparea pe schimburi, fixarea orelor ILIESCU IOAN S1DONIA RUSAN să nu întrerupă pregătirile nici gional de fotbal. reşci — Aurul Gertej. A rbitri;
profesor un moment, să desfăşoare jocuri M. Marta, Albu, Zbora.
şi zilelor, trecîndu-se la lucru. . corespondentă de bună calitate şi în limitele Cîfeva lămuriri în iegăfură La H aţeg : Geramica Baru
sportivităţii şi... cei mai buni Mare — Minerul Petrila. Arbi
Qp0000030QCOOftXXXXXXXXXXXXX>OOOOCX>OOCXXX>OCOCXXXXXXX}^ :XX73<XîCQGCC>OOiXXXXX:XXXXXXîaOeQCro să .învingă. Nu ne îndoim de cu barajul tri : Sergiu, Kraiter, Muntean.
faptul că fiecare echipă de fot La G ălan: Minerul Ghelar
Contribuţia maselor — ajutor preţios bal participantă la baraj va de La 28 iunie, a.c. va începe — G.S.G. Aglomeratorul Hune
pune ţoale eforturile, nu numai barajul la care vor participa e- doara. A rbitri; Nemeş, Dobrin,
în acţiunea de gospodărire a drumurilor spre a ocupa un loc. bun, ci şi chipele amintite mai sus. Comi Vizeşi.
pentru jocuri de calitate. sia regională de fotbal, în urma Voinţa Deva stă.
In cadrul raionului nostru sînt nente a făcut un studiu amănfih- la zilele de muncă cu braţele şi fectuat lucrări în valoare de analizei făcute, a stabilit ca Publicul spectator din regiu
63 la sută la zilele de muncă cu 191.000 lei şi comuna Blan.dia- Înainte de a reda unele amă toate echipele să joace într-o nea noastră aşteaptă cu legitim
multe comisii permanente care ţit, stabilind procentul de redu- atelajele. Pentru întreţinerea şi na, cu lucrări în valoare de nunte în legătură cu organiza singură serie. Hotărîrea este cît interes aceste întîlniri deoarece
repararea drumurilor din raion 23.000 lei. rea barajului de promovare, a se poate de bună, deoarece vor se anunţă a fi foarte disputate.
'constituie un ajutor preţios în cere al preţului de cost. S-a. vă- s-au făcut pînă în prezent 32.000 promova în campionatul regio
zile de muncă cu braţele şi Cetăţenii din aceste comune, PUB nal cele mai pregătite echipe, V. ALBU
20.000 zile de muncă cu atela mobilizaţi de deputaţii lor, au
munca sfatului popular pentru o zut astfel că, apiicînd în praeti- jele. muncit cu entuziasm pentru tra In atenţia participanţilor la
ducerea în viaţă a sarcinilor tra
mai bună gospodărire a comune că propunerile comisiei perma- Această importantă realizare sate de Conferinţa regională de CIU P R E M I I “
se datoreşte în primul rînd acti partid. Exemplul comuniştilor şi
lor. Printre acestea, comisia per nente se vor realiza economii în vităţii neobosite desfăşurate de al deputaţilor a însufleţit masele Lozurile necişligătoare la LICITATE ^
deputaţi. Cunoscînd bine speci de săteni din raionul Orăştie la tragerea care a avut loc la
manentă drumuri, gospodării co valoare de peste 177.000 lei. ficul comunelor şi folosind cele efectuarea prin muncă voluntară 31 mai a.c., se preschimbă
mai adecvate metode de mobili a lucrărilor de întreţinere şi re în cărţi în valoare de 2 Iei,
munale şi industrie locală de pe Propuneri care au dus la re zare a oamenilor, deputaţii din facerea drumurilor. pentru fiecare loz, la orice
lîngă Sfatul popular raional ducerea preţului de cost au tost raionul nostru au adus o impor librărie din regiune, pînă la
tantă contribuţie la ieftinirea lu Printre deputaţii care în acea data de 30 iunie.
Orăştie a dus în ultimul timp o făcute şi în sectorul modernizării crărilor de drumuri şi la îmbună stă perioadă au muncit cu mai întreprinderea de industrie locală
tăţirea acestor lucrări. „ H O R I A“
susţinută activitate de mobiliza de drumuri. La lucrările pregăti mult elan pentru mobilizarea ce
Pînă în prezent s-a extras şi Alba Iulia, str. Moţilor, 10—12, teleion 502,
re a cetăţenilor la lucrările de toare ce se fac în vederea mo transportat din cariere cantita tăţenilor în acţiuni de reparare
tea de 24.500 m.c. pietriş, peste şi întreţinere a drumurilor sînt
refacere şi întreţinere a drumuri dernizării drumului Orăştie-Cos- 22.000 m.c. pietriş fiind deja aş
ternuţi pe şosele. S-au executat tov. Nicodim Suciu, Valerica
lor, făcînd totodată importante teşti, prin folosirea judicioasă a astfel lucrări de întreţinere a dru anunţă deschiderea unei secţii de împletit sîrmă cu urmă
murilor pe zeci de km. desfun- Jurju, Soîronia Adam şi losif
propuneri în vederea reducerii resurselor locale se vor realiza dîndu-se în acelaşi timp 64.000 toarele subproduse:
Grişan din Băcăinţi, Emanoil
tcreţ'ului de cost al lucrărilor de economii în valoare de circa metri liniari de şanţuri. — sîrmă împletită de orice dimensiuni, neagră şi galvani-
Peşterean şi Augustin Andrişoiu
construcţie şi modernizare de 130.000 lei, adică o sumă repre- Printre comunele care şi-au zată;
depăşit încă de pe acum planul din Orăstioara de Sus, Nicolae
drumuri ce se execută în raion. zentînd mai mult de 50 la sută anual de contribuţie în muncă Precup şi Blaga Avacum din — panouri pentru garduri din sîrmă împletită şi porţi me
sînt.Băcăinţi, care a efectuat lu
Propuneri preţioase din valoarea de deviz. Pînă Ta crări în valoare de 21.000 lei, Biandiana, Petru Dincşorean, talice ; ,
ora actuală, prin aplicarea mă depăşindu-şi cu 25 la sută planul
anual, Foit, care a efectuat lu Vasile Uieş şi Petru Faur din — somiere :
crări în valoare de 42.000 lei.
Analizind în lumina documen surilor propuse s-au şi obţinut depăşindu-şi cu 40 la sută pla Foit etc. Activitatea lor susţinu — coşuri de hîrtii pentru birouri, grădini publice şi străzi.
telor plenarei G.G. al P.M.R. din economii în valoare de 43.000 lei. nul anual de contribuţie în mun tă, a contribuit la înfăptuirea Prăşitori pentru porumb cu tracţiune animală.
noiembrie 1958 căile de reducere Un rexwlfaS al muncii că, Orăstioara de Sus, care a e- s-rcinilor trasate de partid pen
a preţului de cost în construcţi depufafilor
ile de drumuri, membrii comisiei tru continua înflorire a satelor
V IZITA ŢI
permanente de drumuri de pe Una din realizările care au fă şi comunelor raionului nostru.
lingă Sfatul popular raional cut să ne situăm printre raioa magazinele O.C.L. Produse Industriale din Deva, BradT
Orăştie au reuşit să analizeze nele fruntaşe pe regiune în lu CORNEL PETRUŢĂ
vicepreşedinte al Comitetului executiv ,Orăştie, Cugir, Sebeş, Alba Iulia şi Zlatna, care sînt aprovi-^
posibilităţile existente în raion, crările de întreţinere şi refacere; al Sfatului popular raional Orăştie
făcînd numeroase propuneri. Ast a drumurilor este stadiul de e- zionate cu mărfuri în sortimente variate şi diferite.
fel, ei au propus măsuri pentri fectuare a contribuţiei în muncă — un bogat sortiment de imprimeuri de mătase şi bumbac^
folosirea resurselor locale afla planificată pentru acest an. Cu cu cele mai noi modele.
te în apropiere de lucrare, recai . toate că volumul lucrărilor sta — mare sortiment în ţesături de lină !a preţuri convena-(
cularea unor proiecte, întrebuin bilite a se efectua prin contribu bile.
ţarea judicioasă a contribuţie ţia în muncă a cetăţenilor este ,;el•o«S!?dceHconsum jaagenţiile Loto — diferite articole de încălţăminte din piele şl pînză.
în muncă şi a muncii voluntare în acest aiv mult mai mare cle- — un bogat sortiment de confecţii de mătase, lînă şi bum-)
valorificarea materialelor recupe cît în anul care a trecut, s-a reu bac de sezon. ¦*
rate de la podurile refăcute etc — sortiment variat de galanterie, parfumerie, cosmetice etc ^
In baza acestor propuneri, ac
şit ca pînă în prezent să se rca'i
tivul lărgit al comisiei perma iizeze în proporţie de 67 la sută M L lb !, i.l> .lA r< M Lra a re.mmvaicat»««crMuc