Page 59 - 1959-06

Nr. 1396 DRUMUL.. S0G1ALISMU LUI . '* •* v-•'**'*• •T*”'*» V.Wi'í. »»*ţţJ»-*- Pag. 3

Cresc rîndurile organiz i c ă cronică din 3 ibot TELEG RA M E EXTERN E

U. I. * y.

In centrul preocupării celor dor, Ştefania .Pavel, muncitoare, O expozifie de a rtă p o p u la ră
mai multe organizaţii U. T. M. şi pe alţi 7 tineri muncitori frun­
din întreprinderi, G.A.S., G.A.G., taşi. Prin primirea acestora, toţi A/scultînd pe tovarăşul Ion personalului medical de spe­ rom îneasca, în India
cialitate.
«Tudoran, secretarul Comite­ DELHI (Agerpres). La in­ în numele comitetului de organi­
Dar cea mai importantă vitaţia guvernului statului Kera­ zare a salutat deschiderea expo­
se.f:ac în tului de partid din Şibot, vor­ realizare a acestor vremuri la, la Trivandrum, capitala sta­ ziţiei romîneşti.
bind despre Şibotul de altăda- la Şibot, este înfiinţarea ce­ tului Kerala, s-a deschis la 15
lor trei gospodării agricole Cu acest prilej au fost prezen­
Dintre aceştia s:au evidenţiat vi .tă, mi-am adus aminte de satul
meu. Aproape exact, era şi
instituţii şi sate stă perma­ tinerii care muncesc la atelierele în munca de organizaţie şi în
înfăţişarea acestuia din ur­ colective şi a întovărăşirii a- iunie o expoziţie de artă popu­ tate filmele documentare „Bucu­

nent problema întăririi organi­ G.F.R. Simeria fac acum parte activitatea obştească Cornelia Ra.- mă : case vechi, pline, de igra- gricole. Pînă acum, prin lară romînească. reşti“ şi „Ciocîrlia“.

zaţiilor prin primirea celor mai din organizaţia U.T.M. du, LuCreţia .Cănija, Mihai Tu-' 'sie, întunecoase, ' adăpostind munca celor 60 de comunişti La deschiderea oficială a luat Expoziţia va fi prezentată şi
cuvîntul Narayanan Nair, care în oraşele Calicut şi Cauakulam,
buni tineri, fruntaşi în producţie Şi-a îmbunătăţit munca dor' ^ oameni¦suferinzi si înfome­ din comună,’ s-a reuşit ca
şi în activitatea obştească, oa­
meni care dovedesc prin fapte Dacă la începutul anului orr Ş -a r'• put' eab(-i¦nmeiunci şIi'¦mai•' ¦ taţi, uliţele pline de noroi şi din cete 2.500 de hectare te­
că merită să poarte titlul de ute- ganizaţia de bază U.T.M. de la
neluminate ce sâ pustiau de ren arabil aflat în comună, Mareşalul R. !. Malinovski şi-a încheiat
vizita în Austria
cum începea să se lase sea- 1.500, adică 60 la sută ,să fie

mist. grupul montaj-instalaţii II, la­ Şi organizaţiile de tineret din . ra. , , , . . . . . ,.. cooperativizate. Apariţia a-
In rîndurile ce urmează vom minorul de 650 mm. din Hune­ cadrul unităţilor de exploatare
C. F. R. Simeria (nod cale fe­ Comunistul din Şibot a ră­ cestor elemente ale socialis­
relata cîteva aspecte care oglin­ doara nu acorda atenţia cuveni­ rată) au obţinut unele rezultate mas o clipă năpădit de gîri- mului la:Şibot, a făcut ca pu­
desc preocuparea unor organiza­ tă primirii de noi membri în în munca de primire de noi duri apoi, stilând o înjură­ terea economică a comunei V I E N A. (Agerpres). — Mareşalul R. I. Malinovski şî
ţii UT.M. faţă de continua întă­ U.T.M., acum, îndrumată fiind membri în U.T.M. De la înce­ tură la adresa nu ştiu cărui să crească considerabil. De F. Graf, ministrul Apărării ai
rire a rîndurilor lor. îndeaproape de către organizaţia putul acestui an şi pînă în pre­ moşier de prin părţile tocu­ asemenea, a crescut standar­ TASS anunţă : La 17 iunie, ma­ Austriei, au rostit pe aeroport
de partid, manifestă mai multă zent au fost primiţi în rîndul lui, mă invită să vizitez co­ dul de viaţă al sătenilor. Pes­ scurte cuvîntări de rămas bun.
Tofi finerii încadraji preocupare faţă de creşterea rîn- utemiştilor un număr de 32',ti­ te 300 de cetăţeni-şi-au cum­ reşalul R. I. Malinovski, minis­
durilor sale! neri frînari, mecanici de loco­ muna, cel mai simplu şi mai părat în ultimul timp apa­ trul Apărării al U.R.S.S., şi per­ In aceeaşi zi, mareşalul R. I.
în U. T. M. motivă şi muncitori. Printre a- convingător mijloc pentru rate de radio, iar peste 1.400 soanele care-1 însoţesc au pă­ Malinovski a sosit la Moscova.
Preocuparea organizaţiei de ceştia se nutnără frînarii Arori a-mi da seama de schimbările sînt abonaţi ta ziare şi revis­ răsit Viena, plecînd cu avionul
La atelierele C.F.R. din Sime- bază U.T.M. faţă de creşterea Beca şi Vasile Gope, muncitoa­ ce s-au petrecut aici în cei te', lucru de care nici nu pu­ în patrie.
ria muncesc cu rezultate dintre numerică, dar şi calitativă a rîn­ rea Ludmila Nazarova şi alţii. 15 ani de ta eliberare. tea fi vorba cu 15 ani în ur­
cele mai bune peste 210 tineri: durilor sale, a dat rezultate bu­ Gele mai frumoase rezultate îg : Mitingul de la Ulan Bator consacrat
cazangii, monfaiori, mecanici de ne. Numai de la'începutul lunii munca de primire de noi mem­ Şibotul este o comună cu mă. prieteniei mongolo-coreene
locomotivă, strungari, fierari etc. martie şi pînă acum âu fost pri­ bri le-a obţinut organizaţia “db peste 2.600 de locuitori. A- Pentru continua înfrumuse-
Toţi, unul. ca unul, se strădu­ miţi ca membri ai U.T.M. un bază de la şcoala de gradul I, ULAN BATOR (Agerpres). — le şi repatrierea-cetăţenilor co­
iesc să obţină rezultate cît mai număr de 16 tineri fruntaşi în ¦proape la-.tot pasul vezi cp- .ţare a comunei, sfatul popu­ La 17 iunie, a avut loc la Ujan reeni din Japonia.
valoroase în producţie, să consti­ producţie. se noi. 'Numai in ultimii pa- lar şi deputaţii, întreprind
tuie exemplu demn de urmat. ' ţru ani, aici. s-au construit, dese acţiuni la care partici­ Bator, un miting a l . prieteniei In timpul convorbirilor pe
Atitudinea lor corectă fată de
muncă* fată de muncitorii mai aproape 100 de case noi, al-- p ă cu entuziasm un mar-e nu­ mongolo-coreene în legătură cu care le-a. avut Ţoi En Ghen cu
vîrstnici care i-au învăţat să fie ¦vizita în R.P. Mongolă a pre­ conducătorii R.P. Mongole, a
stăpîni pe tainele meseriei, se Printre noii membri primiţi de ,M. (secretar Ioan Tudor) care a tete sînt doar începute în ro­ măr de cetăţeni. S-au con­ şedintelui Consiliului Adunării arătat Sambu, cele două părţi
explică prin aceea că organiza­ şu. Pe străzile largi şi în ca­ struit astfel un pod de ciment
ţiile de tineret din cadrul atelie­ această organizaţie se numără primit în această •perioadă 17 se, luminează lampa lui llici. pe drumul gelmarului, două iSupreme a R.P.D. Goreene, Ţoi au sprijinit cu profundă satis­
relor se ocupă cu grijă şi răb­ 'En Ghen.
dare de ei, imprimîndu-le o e- tinerii Petru Macarie, lăcătuş, membri în U.T.M. întreaga comună ă fost -elec­ poduri plutitoare la Şibot şi facţie propunerile sovietice pri­
ducaţie cu adevărat comunistă. Luînd cuvîntul la acest mi- ‘
Constantin Stamate şi Luchian Nu trebuie trecut cu vederea trificată încă de acum cîţiva ‘Balomir, este în curs de corn ting, W. Sambu, preşedintele ' vind lichidarea regimului de o-
cupaţie în Berlinul occidental
Petru, sudori, Nicolae Lebădă, însă peste unele lipsuri care mai ani. In comună sînt acum 2 strucţie un cămin cultural în Prezidiului Marelui Hurşl al şi încheierea unui tratat de pace

instalator şi alţii. ' există încă aici. Unele organi­ cinematografe săteşti, în Şi­ satul Aurel Vlaicu etc. In.ul-

Tineri colectivişti membri zaţii de bază, cum sînt cea din bot şi Aurel Vlaicii, ultimul ¦timul timp, prin munca vo- R.P. Aăongole, a declarat că gu­ cu Germania, care • urmăresc
. tura IlI-a de la staţia 0. F. R. vernul R.P. Mongole a spriji­
fiind . de-abia de curînd dat duntară a cetăţenilor, s-au să­ nit consecvent şi va continua slăbirea încordării . internaţio­
ai U. T. M. Simeria, (secretar Ion Moldo- în funcţiune. să’ sprijine’ politica guvernului nale, lichidarea primejdiei unui,

Prestigiul de care se bucură Organizaţia de. bază U. T. M. van), cea de la staţia Simeria pat mii. de ¦m.c. de canal pe

organizaţia de tineret din cadrul din G.A.G. Bîrsău, raionul Ilia, Triaj (secretar Stelian Şincu) A dispărut întunericul, au şantierul de desecare de la R.P.D. Coreene cu privire la u- nou 'război, instaurarea unei
acestei întreprinderi a făcut ca
tot mai mulţi tineri să-şi ma­ ocupîndu-se îndeaproape, de întă­ şi cea de la Depoul Simeria (se­ dispărut şi doftoroaiele. In .Bălţile Şibofutui, au fost plan­ niîicarea paşnică a patriei sa- păci trainice.
nifeste dorinţa' de a face parte rirea rîndurilor sale, acordă a- cretar Vasile Bota) neglijează
din organizaţia revoluţionară de dispensarul medical a l' cir­ taţi peste 1.000 de puieţi,
tineret — Uniunea Tineretului
Muncitor. îndrumate şi sprijinite tenţia cuvenită educării şi atra­ primirea în U;T.M. a tinerilor de cumscripţiei se fac acum mii ]pomi şi arbori ornamentali S U. A. p re g ă te sc o intervenţie
părinteşte.de către organizaţiile a rm a tă în N ic a ra g u a
de partid, cele 6 organizaţii de gerii celor mai buni tineri în aici, deşi numărul lor este de consultaţii şi vaccinări. ,etc.
bază U.T.M. din cadrul atelie­
relor G.F.R. Simeria au reuşit U.T.M. aproape o. sută şi mulţi dintre Cei 3 medici, de aici se stră­ Trebuie multă hîrtie pentru
în bună măsură să satisfacă ce­ duiesc să lichideze din pripă a descrie doate- realizările,
rinţa — pornită din inimă — a Ga urmare a muncii desfăşu­ 'ei, au solicitat să fie primiţi în orice molimă, orice focar' de toate schimbările petrecute la H A V A N A . (Agerpres). — ca în numele acestei organiza­
celor care au solicitat acest lu­ rate în această direcţie, organi­ .U.T.M. Cităm doar .cazul tână­ ţii să trimită forţe militare ca
cru. zaţia de bază a primit pînă a- rului Gheorghe Greţu, conductor infecţii. De curînd, dispensa­ Şibot în cei .15 ani) care au De cîteva zile, la Tegucigalpa, să înăbuşe mişcarea^ populară
cum un număr de 10 noi mem­ de tren, care, deşi a cerut de capitala Hondurasului, desfă­ din Nicaragua şi sa., consoli-,
Recent, organizaţiile de bază bri. Aceşti tineri sînt activi, par­ mai bine de trei săptămâni să' rul a fost dotat cu un aparat trecut de la înfăptuirea^ actu­ şoară o vastă activitate de „cer­ deze dictatura lui Somoza. In
de la cazangerie, de la secţia ticipă cu regularitate la adună­ fie primit în U.T.M. nici pînă a- cetări" comisia desemnată de cadrul aceleaşi „anchete“ comi­
Il-a vagoane şi din alte secţii cum nu a Toşt-di'sqiitcit deşcătre Roentgen şi dezvoltat cu o lui revoluţionar de la 23 Au­ consiliul Organizaţiei Statelor
au primit în rîndurile organiza­ rile generale, îşi duc la îndepli­ organizaţia de b ază/ Americane (O.A.S.), pentru; a sia O.A.S. urmează, după cum
nouă secţie de stomatologie gust 1944. In fiecare an s-a verifica afirmaţiile dictatorului anunţă agenţia Associated Pi;ess,
nire sarcinile încredinţate de or­ Faţă do 'aceste lipsuri "se im­ Somoza, care pretinde că răs­ să plece şi în alte ţări în regiu­
ganizaţie. Toţi faG parte din bri-' pune -ca în cel mai scurt timp complect utilată cu aparataj făcut ceva nou. Satul s-a coala armată a poporului nica-
raguian- ar fi fost organizată nea Mării Garaibelor. Activita­
modern. De asemenea, toate mărit şi a înflorit, peste tot „din afară“. Amestecul acestei tea provocatoare a acestei comi­
comisii în treburile interne ale sii, a stîrnit indignarea guvernu­
naşterile din sat .se fac acum şe construieşte, peste tot au Nicaraguei se datoreşte mai pu­ lui. Gubei, care a dat publicităţii
ţin insistenţelor lui Somoza, cît
la casa de naşteri a dispen­ loc transformări, presiunilor exercitate de guver­ un comunicat reafirmînd „opo­
GH. STOICOVICI nul,. american. Departamentul de ziţia sa totală faţă de orice a-
gada de muncă patriotică şi des­ să se ia masurile cuvenite. sarului, sub supravegherea Stat, pentru a evita o interven­ mestec al O.A.S. în problemele,
ţie, militară directă în sprijinul interne ale Nicaraguei“. Totoda­
făşoară o vţe activitate în diferi­ tă guvernul cuban a informat

tele acţiuni de folos obştesc. De

ţiei U. T. M. pe tinerii Ţraian asemenea, ei îşi aduc contribu-

Duşa, cazangiu, Petru Fica, su­ ţia in cele mai bune condiţiuni

M E. R 98 T IU IL Pe şantierul •dictatorului nicaraguiah, unul consiliul O.A.S. că va refuza să
Combinatului de
ESTE AL ÎNTREGULUI COLECTIV ¦prelucrare a stu­ din cei mai buni jandarmi ai primească comisia de anchetă în
fului de la Chis- săi în regiunea Marii Caraibe- cazul cînd ea va cere să-şi extin­
carii lucrările
Colectivele mi­ fapt ce s-a dato­ înaintează in- lor, urmăreşte să folosească con­ dă activitatea pe teritoriul Cu­
tr-uh ritm rapid. cluziile comisiei O.A.S. 'pentru bei.
nelor din Va­ Convorbire cu tovarăşul rat pe de o par­
In clişeu : Ve­

lea Jiului de­ ing. IOAN LÄZÄRESCU te şi pregătiri­ dere generală a Conferinfa. de presă a preşedintelui
pun eforturi sus­ şeful exploatării miniere lor insuficiente, şantierului com­

ţinute pentru tra­ Aninoasa dar in cea mai binatului. Eisenhow er

ducerea în via- mare măsură, WASHINGTON (Agerpres). Recunoscând că opinia publi­
La 17 iunie, în cadrul conferin­ că. mondială continuă sâ nu­
ţă a sarcinilor trasate de Con- asanărilor numeroase din stra- ţei sale săptămînale de presa, trească speranţa că şefii de-gu­

ferinfa regională de partid. In- iele III şi V. In plus, în primul

trecerea socialistă pentru spo- trimestru, am avut o fluctuaţie preşedintele Eisen'hower, ocupîn­ verne vor putea reglementa prin

rirea producţiei de cărbune, la mare de personal. Cum am ieşit du-se de posibilitatea ţinerii unei contacte directe problemele care'

un preţ de cost cît mai redus, se din impas ? Meritul este al în- Conferinţe la nivel înalt, a rea­ riscă să râmînă nerezolvate la
firmat poziţia sa anterioară, con- un nivel inferior, preşedintele Ei­
desfăşoară cu multă însufleţire. tregutui colectiv de mineri, în Mai multă atenfie înfrefinenî diţionînd organizarea unei ase­ senhower a exprimat speranţa că
Fruntaşi în această întrecere, frunte cu comuniştii. Ei au făcut
de la începutul anului şi pînă în totul.

prezent, aii fost ba minerii de Cauzele rămînerii în urmă au î '¦ menea conferinţe dc realizarea vizitele pe care le,vor- întrepriin-,
la Uricani, ba cei de la Peta­ fost în cea mai mare parte o- unor „progrese rezonabile“ la de Richard Nixon, vicepreşedin­

la sau Lonea. In ultimul timp bieciive. Ele au fost analizate Nici tovarăşii din comitetul e- de Ia sfatul popular al comunei Conferinţa de-, la *Geneva, a,- mi-, tele S.U.A., • în. Uniunea' Soyje-,
însă, în situaţia „clasamentului" cu minuţiozitate în şedinţele or­ ¦niştrilor.'^facerilof Externe şi* a- ti'ă şi Frol Kozlov,; yice'preşe'djrite'/
a survenit o schimbare: mina ganizaţiilor de bază pe sectoare, (Urmare din pag. l-a). xecutiv al statului' popular (tov. au „Uitat“ de parcela ce se, în­ Tiftnind'-'ca- înflipsa unor. aseme- .-al Gonsili'tifui de ’Miniştri al'--
Aninoasa, codaşă în primele în consfătuirile de producţie. In Gavrilă Torok, preşedinte şi A- tinde între linia ferată şi şo­ nea progrese/ întîlnirea la, nivel U.R.S.S., în Statele Unite, vor
luni, a intrat în rîndul frunta­ urma hotărîrilor luate, cele mai au prăşit de 2 ori cele 2 ha. cu
şelor. bune brigăzi au trecut să lu­ floarea-soarelui, 10 ha. cu sfe­ dam Ripoşan, secretar) nu au seaua naţională, pe o suprafaţă malt ar fi inutilă, El a apre­ contribui la reglementarea •prlri-
creze la asanări. întrecerea so­ clă de zahăr şi 60 ha. cu cartofi. sprijinit suficient munca de în­ de cca. 4 hectare. Pe locul a- ciat că aceste; progrese nu tre­ cipalelor probleme dintre Est ’şi ¦
Acest succes al minerilor de cialistă s-a desfăşurat cu şi mai Harnicii întovărăşiţi au terminat
la Aninoasa, care anul trecut au multă însufleţire. Aşa se face şi praşila l-a pe cele 128 ha. cu treţinere a culturilor din G.A.C. cesta, denumit „Adăcutu mare“, buie să se refere neapărat la Vest; •
lansat valoroasa iniţiativă: „O că într-o perioadă relativ scur­ porumb şi au început praşila a Tîmpa. E drept că în ultima vre­ întreaga suprafaţă amintită a
tonă de cărbune peste plan, de tă, am ajuns, cum se spune, din li-a la această cultură. Un a- me ei au luat unele măsuri, dar fost năpădită de seaeţi şi mă- problema Berlinului occidental, Preşedintele Eisenhower a in­
fiecare om, în fiecare zi“, nu este nou pe picioare. port deosebit la întreţinerea cul­ şi, eventual, la dezarmare sau sistat în mod deosebit asupra in­
întîmplător. turilor l-au dat întovărăşiţii Ioan nu trebuie să se oprească aici. răcinişuri, întrucît nici pînă la tenţiei sale de a se'în tîln i cu
— Cîteva din măsurile tehni- Herţ, membru de partid, Adam încetarea experienţelor termonu­
Intr-îma din zilele trecute mă co-organizatorice mai importan­ Munteanu, candidat de partid şi Gospodăria colectivă din Tîmpa 15 iunie, porumbul semănat nu cleare.
aflam în biroul tovarăşului ing. te ne puteţi spune ? deputat raional, Petru Pîrva, de­ Preşedintele Eisenhower a de­ Charles De Gaulle, preşedintele
Ioan Lăzărescu, şeful exploată­ putat comunal, Silvia Ripoşan, are nevoie de un sprijin concret a fost prăşit pentru prima dată. clarat că „în prezent se pare că Franţei, pentru a discuta proble­
rii. Voiam să aflu prin ce mij­ — Pentru a crea suficientă Ana Spineanu, Viorel Alexoi şi
loace şi metode, acest harnic linie de front de lucru activă, alţii. Lucrările de întreţinere a şi permanent, pe care sfatul Faptul că în ultima vreme mi s-a
colectiv de mineri a făcut un a- ne-am orientat în primul rînd culturilor sînt avansate şi la în­
semenea salt. spre asanarea focurilor din aba­ tovărăşirea „Al II-fea Congres al popular poate şi trebuie să l-î putut prăşi din cauza ploilor a- Conferinţa de la Geneva se află ma acută a divergenţelor franco-
tajele stratelor 3 şi 5. In stra­ P.M.R.“ din satul Totia Mare,
— Cu ce-ţi pot fi de folos ? tul 5, Priboi, blocul III, au fost unde este pe terminate praşila dea. bundente nu este o scuză. Din într-un impas“ şi că nu observă americane din cadrul N.A.T.O.
— mă întrebă tovarăşul inginer asanate focurile începînd de la a Il-a Ia cele 40 ha. cultivate cu parcela respectivă puteau îi
Lăzărescu, ridicindu-şi privirea abatajul nr. 1 şi pînă la nr. 7. porumb. O parcelă... uitată smulse măcar buruienile mari şi o îmbunătăţire a perspectivelor în'problema dezvăluirii „secrete­
de pe un carneţel cu însemnări. Nici în stratul 3, numărul aba­
Vreun necaz ? tajelor care au necesitat lucrări Totuşi, Sfatul popular al co­ de succes ale conferinţei. lor atomice“ Franţei. '
de asanare n-a fost mic. Pe de munei Băcia n-a făcut totul pen­
— Nicidecum. Vrem să fa­ altă parte, am pus un deosebit tru ca lucrările de întreţinere a Rezultate bune în munca de mărăcinii. Dezbaterile din, Camera Comunelor
cem cunoscut cititorilor, cum se accent pe accelerarea lucrărilor culturilor să se desfăşoare în întreţinere a unor culturi au ob­
explică faptul că mina Aninoa­ de pregătire. condiţii optime. Nu a acordat, ţinut şi colectiviştii din G.A.C. Tovarăşii din Comitetul comu­ în fegătyră cu teroarea coloniaSâstă
sa, care la începutul anului se de exemplu, sprijin necesar co „Viaţă nouă“-Sîntandrei. După
afla printre colectivele codaşe Am căutat să asigurăm atît lectivîştilor din Tîmpa. Ca ur­ toate aparenţele însă, tovarăşii nal de partid Sîntandrei, trebuie din Kenya
din Valea Jiului... brigăzilor de la pregătiri şi a- mare, aici nu s-au prăşit decîi să ia de urgenţă cele mai efici­
sanări, cît şi celor din abata­ odată cele 12 ha. cultivate cu ente măsuri pentru ca şi cele 4
— Nu printre codaşe. Chiar jele productive, condiţii cît mai sfeclă de zahăr şi floarea-soare­ ha. cu porumb ale gospodăriei,
ultima — mă corectă el. bune de lucru. In acest scop, lui, deşi culturile respective ne­
am luat măsuri în vederea a- cesită praşila a H-a. De aseme­ din consiliul de conducere şi cei să fie plivite şi prăşite. LONDRA (Agerpres). — In după-a- scăderea prestigiului justiţiei engleze".
— Mă rog... cum se explică provizionării lor cu utilaje, ma­ nea, nu s-au prăşit pînă la 15 iu­ miaza zilei de 16 iunie în Camera Co­ Deputatul laburist a spus că măsurile
faptul că în prezent sînteţi prin­ teriale şi vagonete goale, după nie decît 34 ha. din cele 101 ha. E39I--------- ----- — - munelor au avut loc dezbateri prile­ pe care le-au anunţat autorităţile pen­
tre fruntaşi ? necesităţi. Pentru a nu se face cultivate cu porumb. Tovarăşul juite de o moţiune de neîncredere în tru a preîntîmpina în viitor repetarea
însă risipă Ia consumul de ma­ Marin Buşe, tehnicianul agricol RAIONUL BRAO guvern depusă de opoziţia laburistă în unor asemenea crinte sînt neîndestu­
— S-o luăm de la capăt — teriale, toate bonurile sectoare­ de la Sfatul popular Băcia, s-a legătură cu metodele folosite de ad­ lătoare şi constituie o parodie de jus­
spuse inginerul. După cum cred lor, înainte de a merge la depo­ Informaţiile zilei ministraţia colonială britanică în Ke­ tiţie.
că ştiţi, in anul acesta noi am zit, sînt semnate de mine. De deplasat de prea puţine ori Ia nya. Deputaţii laburişti care au luat
întimpinat. multe greutăţi. Am asemenea, noi am asigurat mun­ 0 Astăzi dup'ă-amiază, în lo­ ° Ieri după amiază, a avui cuvîntul au subliniat că ceea ce s-a Intervenţia lui Lenox Boyd, minis­
suferit mult din cauza lipsei de citorilor o cazare bună. In linii G.A.C. din Tîmpa, De aceea, el calul şcolii elementare din satul loc la căminul cultural din Va­ intîmplat în lagărul de concentrare trul Coloniilor, care a recunoscut că
linie de front de lucru activă, mari, acestea sînt măsurite mai Lunca, comuna Baia de Criş, va lea Bradului, o conferinţă des­ Hoja în luna martie, cînd au fost ucişi asasinatele din lagărul de la Hola con­
nu cunoaşte nici situaţia reală avea loc o conferinţă intitulată pre viaţa şi opera marelui scrii­ în bătaie 11 deţinuţi de culoare, ilus­ stituie ,,un eveniment tragic, şocant
importante. „Dezvoltarea şeplelului în raio­ tor Maxim Gorki. Conferinţa a trează faptul că „guvernul conservator şi teribil pentru administraţia britani­
de pe teren. nul Brad". fost ţinută de tov. profesor Voi­ foloseşte o politică discriminatorie, a- că", a fost acoperită de strigătele vio­
GH, COMŞUŢA ai Rişcuţa şi s-a bucurat de un pticînd anumite metode faţă de albi lenţe ale deputaţilor laburişti care ce­
0 In cursul zilei de ieri, ele­ deosebit succes. şi altele faţă de populaţia de culoare reau demisia ministrului.
vii clasei a VllI-a de la şcoala din Kenya“.
medie din Brad s-au întors din- ® In cinstea zilei de 23 Au­ După dezbateri, pe care coresponden­
tr-o excursie făcută pe itinera- gust, clubul muncitoresc din. Purtătorul de cuvînt al opoziţiei la­ tul agenţiei americane United Press
riul Abrud — Detunata — Al- Gurabarza pregăteşte un bogat buriste în această problemă Frank International le consideră drept „cele
bac — Scărişoara. Această ex­ program artistic. In repertoriul Soskice, fost procuror general al An­ mai agitate de la afacerea Suezului",
cursie s-a organizat cu elevii fanfarei, echipei de dansuri şi gliei, a subliniat că uciderea celor 11 moţiunea laburistă de neîncredere a
clasei a VllI-a, întrucît ei au a brigăzii artistice sînt incluse deţinuţi africani „a .contribuit mai mult fost respinsă datorită majorităţii de
obţinut în cursul anului şcolar decît oricare alt fapt de acest fel la care dispune guvernul în Camera Co­
cele mai bune rezultate la învă­ lucrări inspirate din viaţa şi munelor.
ţătură. Excursia a durat 'trei
zile. lupta poporului nostru în cei 15

ani de la eliberarea ţării.