Page 6 - 1959-06

Pag. *2
S La faza orăşenească a celui de-al V-lea concurs al for-\
i maţiilor artistice de amatori ale sindicatelor, a participat şi or-
<chestra de balalaici a întreprinderii „1 Mai“ din Deva.
S Interpretind cu multă măiestrie cîntecele din program,
\ orchestra de balalaici a ocupat locul întîi la concurs.
) In foto: Orchestra de balalaici interpretind un cîntec.
Formaţiile artistice de amatori
din Deva se pot ridica
la un nivel şi mai bun
Zilele trecute a avut loc la
grădina de vară din oraşul De­
va, spectacolul dat de formaţii­
le artistice de amatori ale oraşu­
lui', în cadrul celui de-al V-lea
concurs al sindicatelor. Gu acest
prilej s-au prezentat în faţa
spectatorilor formaţiile corale
ale cadrelor didactice din ora­
şul Deva, P.T.T.R.,-ului, echipe­
le de dansuri de la P.T.T.R.,
I.A.R.T. şi T.R.G.L.H., brigada
artistică de agitaţie de la Ban-
potoc şi orchestra de balalaici a
întreprinderii „1 Mai“.
Deşi, fiecare formaţie artistică
s-a străduit să ocupe un loc de
frunte în întrecere, spectacolul
în ansamblu nu s-a ridicat la
înălţimea aşteptărilor. Guvinte
de laudă se pot aduce echipei
de dansuri de la T.R.G.L.H. care
a ocupat primul loc la concurs
şi care a fost cea mai bună. Ce­
lelalte echipe de dansuri s-au
prezentat slab pregătite datori­
tă superficialităţii cu care au
privit concursul.
Intr-un articol anterior apă­
rut în ziarul nostru, se arată
că brigăzile artistice de agitaţie
din oraşul Deva, cu excepţia cî-
torva, au un repertoriu rupt de
specificul întreprinderii sau că
la .unele întreprinderi şi insti­
A cţiu n i pioniereşti
Pionierii şi şcolării de la Şcoa­
la de 4 ani din Băieşti au co­
lectat pînă acum cantitatea de
2.500 kg. fier vechi, 100 kg. ma­
culatură, 80 kg. zdrenţe şi altele.
Pe lîngă aceasta ei au mai să­
dit în curtea şcolii 12 pomi fruc­
tiferi (vişini şi piersici), 100 pu-
ieţi de brad, dînd şcolii un as­
pect plăcut şi frumos. De ase­
menea pionierii şi şcolarii se o-
cupă de îngrijirea viermilor de
LA GRADINA DE V A R Ă ...
Ziua de muncă s-a sfîrşit. Ţi-ai
luat soţia şi copii, ai făcut cu ei o
plimbare prin parc şi iată că pleoa­
pele zilei şe închid pe nesimţite şi
amurgul se aşterne peste liniştita
aşezare de la poalele cetăţii. Dar
mirosul de iei şi salcîm, aerul cu­
rat al serii parcă te îndeamnă: „Mai
stai, e prea devreme pentru culcare
Te-ai întîlnit şi cu un prieten pe
care nu l-ai văzut de mult.
— Hai la o bere — îţi propune
prietenul. Pînă schimbăm o vorbă-
două ascultăm şi o muzică...
— Bună idee I
Intr-adevăr, după o plimbare bu­
nă, o bere la gheaţă urmată de un
grătar proaspăt, constituie o adevă­
rată plăcere pentru cei care nu sint
suferinzi de stomac.
Eu nu sint suferind de stomac şi
cum simţeam şi puţină sete după
plimbarea făcu:ă, am acceptat bu­
curos invitaţia făcută de prietenul
meu, sîtnbătă seara.
Iată-ne aşadar, în grădina de
vară a restaurantului „Mureşul“
despre care se zice că e „cea mai
bună din oraş“. E încă devreme. A-
cele ceasornicului arată abia opt şi
un sfert. In grădină sint doar cîle-
va mese ocupate.
— Ce bine/ O să fim serviţi re­
pede. La ora nouă am şi plecat
acasă...
— Tovarăşe ospătar, ia-ne şi
nouă comanda!
Printre mesele goale, fără clienţi,
se plimbă nepăsător un om în bluză
albă, cu figură de aristocrat, pariind Măcar de-ar zdrăngăni o m uzică! de o oră şi mai bine. Că alţii au
an şerveţel sub braţul sting. Dar,
DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 1382
L a propunerea Zilele culturii
com isiei perm anente
şi artei bieloruse
Comisa permanentă agricolă O serie de deputaţi printre
de pe lîngă Sfatul popular al care Suciu Ioan Toma, Eugen Intre 7— 16 iunie, A.R.L.U.S. rile bieloruse de unde a semănat
comunei Bretea Strei, raionul Crişan, Gheorghe Bordei şi al­ şi Ministerul Invăţămîntului şi moarte în rîndurile inamicului.
Haţeg desfăşoară o bună acti­ ţii, au mobilizat cetăţenii la ac­ Culturii organizează în întreaga Sînt cunoscute faptele de vite­
vitate. Nu de mult membrii co­ ţiunea de curăţirea păşunii. Ast­ ţară „Zilele culturii şi artei bie­ jie ale detaşamentelor de par­
misiei au studiat problema îm­ fel s-a reuşit să se cureţe prin loruse“. Manifestările organiza­ tizani conduse de Konstantin
bunătăţirii păşunatului comunal. muncă voluntară 60 ha. păşune te ne prilejuiesc cunoaşterea mai Zaslonov şi Kiril Orlovski, care
P. intre altele s-a propus şi cu­ îndeaproape a realizărilor po­ au paralizat acţiunile inamicu­
răţirea păşunei comunale de ar­ comunală. porului frate bielorus. lui hitlerist în regiunile Vitebsk
buşti, buruieni etc. şi Moghilev. Spre sfirşitul anu­
De-a lungul zbuciumatei sale
Iniîiniri cu alegătorii istorii din anii cruntei exploa­ lui 1944, glorioasa armată so­
tări, poporul bielorus a suferit vietică a eliberat întreaga Bie-
Zilele trecute 6 deputaţi din oraşul Haţeg, şi în circumscrip­ agresiuni din partea străinilor, lorusie de sub ocupaţia vremel­
circumscripţiile oraşului Haţeg ţiile respective, cît şi planul de atît din nord şi vest, de la ger­ nică a fasciştilor. Poporul bie­
s-au întîlnit cu alegătorii lor. mani şi suedezi, polonezi ori lorus a trecut cu avînt la opera
In cadrul acestor întîlniri depu­ lucrări pe anul 1959. de reconstrucţie a ţării. '
taţii au prezentat dări de seamă Cu acest prilej alegătorii au francezi, cit şi din partea tăta­
asupra realizărilor , obţinute în făcut o serie de propuneri pen­ rilor din Crimeea veche. Teri­ Republica Sovietică Socialis­
tru înfrumuseţarea oraşului şi toriul locuit de poporul bielo­ tă Bielorusă este astăzi o pu­
îşi sc s-au angajat să sprijine pe de­ rus, situat între Statul Aiosco- ternică republică industrial-a-
putaţi în diferitele acţiuni ce vor vit şi Polonia, multe veacuri a grară, cu o cultură dezvoltată.
Un pîrîu ei au început săparea şanţului. Intr-un fi întreprinse. Totodată s-a ho-’ fost o arenă de războaie între Planul septenal al Uniunii So­
timp scurt s-au săpat circa 200 m.c. tărît să se pornească o întrece­ state, pînă la sfirşitul veacului vietice, deschide şi pentru Bie­
Dinspre sediul Comitetului raional pămînt. re pe circumscripţii pentru cu­ al XVIII-lea, cînd, după împăr­ lorusia largi perspective de dez­
de partid Orăştie, mai mulţi cetăţeni răţirea străzilor, îngrijirea po­ ţirea Poloniei, Bielorusia este voltare. In cadrul acestui plan,
veneau discutind punctele unui plan După muncitorii de la „/, C. Frimu" milor, desîundatul şanţurilor etc. integrată Imperiului rus. In tim­ ştiinţa bielorusă va cunoaşte un
de acţiune întocmit la sediul comitetu­ au pornit spre şanţul de desecare şi DOINA TEŞELEANU pul primului război imperialist, nou a vîn t: vor fi create condi­
lui. Sint ciţiva comunişti din întreprin­ gaieriştii de la fabrica „II Iunie“ O- ţii de dezvoltare pentru cultura
derile din oraş, G.A.S., şi din gospo­ răştie. In frunte cu comuniştii Ştefan corespondentă ea este scindată, partea de est bielorusă. Poporul bielorus se
dăria agricolă colectivă. împreună cu Proşenic, Samoilă Curteanu, Ştefan mîndreşte cu creaţiile unor
tehnicienii serviciului cadastral raio­ Popenciuc şi Francisc Crupa, zeci de rămînînd republică unională în scriitori ca laktib Kolas şi Ian­
nal, ei se îndreaptă spre albia piriului muncitori de la această întreprindere ka Kupala, fondatorii literaturii
de la Cotul Gelmarului care, de multă s-au alăturat primilor voluntari, lun­ -o - cadrul U.R.S.S., în timp ce par­ bieloruse, sau cu operele scrii­
vreme, prin revărsări, a „!urat“ din gind frontul de lucru deschis. Cu ei torilor P. Gtebka, E. Samuileo-
recolte. lucrează, anlreniivi tineretul, şi briga­ C ărfi în lim bile tea vestică a căzut sub jugul nok, K. Ciornîi. Eroismul în
da de muncă patriotică a întreprinde­ guvernului polonez de atunci, muncă este viu prezentat in ro­
Acest pîrîu, îşi adună unda dintre rii condusă de utemistul Aurel Prună. manele lui Ivan Sameakin, V.
dealurile Pemilor, coborlnd cale de pes­ m inorităţilor fiind supusă unei aspre exploa­ Karpov, Taras Hadkevici, sau
te 3 km. spre Mureş, peste ogoarele Frontul se lărgeşte naţionale tări economice şi asupririi na­ în poemele lui Petrus Brovka,
G.A.C.-utui şi G.A.S.-ului. Cînd e timp ţionale. Unirea celor două teri­ şi alţii, ori în piesele lui Kon-
ploios, el îşi uneşte apele cu cele din Intr-un anumit punct al frontului de AAAAA torii s-a realizat abia în 1939. drat Kapiva.
Valea gomosului, distrugînd complect lucru, tehnicienii trasau drumul cana­
tuţii nici nu există asemenea recolta de pe circa 70 ha. şi compro- lului fixînd jaloane şi bătînd ţăruşi, ÎN LIMBA MAGHIARĂ Instaurarea puterii sovietice In zilele culturii şi artei bie­
formaţii artistice. Printre reper­ miţînd alte 200 ha. Pentru redarea a- lângă inginerul utemist Nicolae Sicrie- şi reunirea cu Patria sovietică loruse, noi opere literare şi ar­
cestor terenuri agriculturii, comitetul ru, muncesc tehnicienii Sever Mischie tistice ale poporului bielorus vor
toriile brigăzilor care erau rup­ raional de partid a chemat pe comu­ M.CERNEA —- Marxista-leni- a teritoriilor apusene vremelnic
te de specificul muncii se afla niştii din oraş să mobilizeze cetăţenii nista filozofia — dialektikus cotropite, au creat premisele fi cunoscute şi în ţara noastră,
şi brigada artistică de agitaţie es törtenelmi materializmus. făuririi unei vieţi noi pentru
de la Banpotoc. Gu ocazia aces­ Mâsodik kiadâs. „A marxi-C poporul bielorus. In scurtă vre­ ca, de pildă, versurile lui Ianka
tui concurs s-a putut constata lenini elmelet alapvetö ker-r me R.S.S. Bielorusă a devenit
dintr-o regiune agrară înapoia­
că brigada şi-a îmbunătăţit re­
pertoriul combătînd cU tărie lip­ desei“ — sorozat tă, o republică industrial-colhoz-
sa de răspundere a unor con­
ducători, chiulangii . etc. Inter­ 136 old. — 2,35 lej nică înaintată, cu întreprinderi
preţii n-au uitat să-i evidenţie­
pentru construirea' unui canal care să şi Tiberiu Cădaru. Cu toate că apa Politikai Könyvkiadö industriale mari, îndeosebi în Kupala, poemul „Comuniştii“
ze pe muncitorii harnici care pună stavilă apelor. ajunge mai sus de genunchi, ei se Filozofia marxist-leninistă domeniul industriei electrotehni­ de Kuleşov, alături de cîteva
depun eforturi în creşterea pro­ grăbesc să traseze drumul canalului — materialismul dialectici ce, a celei constructoare de ma­ romane valoroase. Se va face
ducţiei. Dar, după cum recu­ Primele detaşamente înainte de a fi ajunşi din urmă de şi istoric şini agricole, al industriei chi­ popularizarea muzicii bieloruse
harnicii voluntari. Nicolae Cazan, paz­ mice şi metalurgice. care are vechi tradiţii. Muzica
noştea şi prezentatorul, brigada După convorbirea avută cu tov. Iosi} nicul de cîmp a! lotului de aici, dă Ed. politică! bielorusă, înrudindu-se cu cea
s-a format într-un timp scurt, Acs, secretarul comitetului raional de şi el o niină de ajutor cărind intr-una In condiţiile unui uriaş avînt rusă şi ucraineană, are şi une­
neavînd timp să se pregăteas­ partid, comunistul Alexandru Iurve, ţăruşi. Nici el nu mai ştie cite dru­ I. CREANGĂ — Fon Roată al economiei, s-a schimbat din le trăsături specifice, care au
că suficient, fapt care a dus la secretarul organizaţiei de bază P.MtR. muri a făcut astăzi între şoseaua Gcoa- apö es az Egyesiiles. Kiss temelii şi viaţa poporului bielo­ fost prelucrate creator de către
unele stîngăcii în interpretare. din întreprinderea de industrie locală giului şi albia Mureşului. S-a oferit Jeno forditasa. Silvia Cam- rus. Bieloruşii; care în trecut e- compozitori ca Ciurkin, Zolo-
„I. C. Frimu" Orăştie, a convocat o chiar să se apuce la tăiat cu toporul bir rajzaival rau săraci, asupriţi şi lipsiţi de tariov, Lukas, Kaminski. Cine­
Faza orăşenească a concursu­ şedinţă pe întreprindere, unde ' s-a ex­ sălcile ce barau traseul canalului. In­ 24 old. - 13 lej drepturi, au acum posibilitatea matografia bielorusă, deşi tînă-
lui a scos încă odată în eviden­ plicat în scurte cuvinte scopul acţiu­ ginerul ii explică însă că acestea vor de a-şi dezvolta capacităţile ră, a cunoscut succese mari cu
ţă faptul că în oraşul Deva ac­ nii de desecare. In adunare s-a hotă- fi aruncate In aer cu exploziv. Ifjüsägi Könyvkiadö creatoare şi de a-şi valorifica filmele „Reţeaua de fier“, „Co­
tivitatea cultural-artistică nu rit ca imediat să se formeze un deta­ Moş Ioan Roată şi Unirea un bogat tezaur cultural. Pen­ piii partizanului“, „Frunze ro­
şament de muncitori care să porneas­ Pînă la sălcii însă, mai e mult tru ei au fost construite la ora­ şii“.
este pe măsura posibilităţilor că în frunte cu comuniştii Ia punctul de lucru. Din cei 8.000 de m c . ce tre­ ;• Ed. ....t.i.n. .eret•ului şe şi sate 'numeroase locuinţe şi
de' -lucru ¦repartizat.<•Oii" acest - detaşa­ buie „şăppţt, numai, , la caţuilujrg rin c i-{ ’¦- ÎN LIMBA GERMANĂ instituţii de cultură, au fost Poporul bielorus şi-a creat o
de care dispune oraşul. Rămîne ment, au pornit comuniştii Nicolae pal, s-au făcut pînă ,acuim aproape l
Tudor, Roman Poenaru, Alexandru 1.000. In curînd insă. la cei peste 500 V. BUDURU — Aufzeichnun­
pa de aici înainte să se acorde Scurta şi ¦Francisc Bolog, candidaţii
de participanţi din întreprinderile şi
mai multă atenţie acestei acti­
de partid Andrei Oniga, Florea Au- unităţile socialiste din Orăştie care au gen aus einem kollektivier­ larg deschise uşile şcolilor, a cultură bogată, adine înfiptă in
vităţi pentru ca, şi în oraşul
gustin şi alţii. Urmind exemplul lor, lucrai aici, se vor adăuga alte sute. ten Rayon (in den Dör­ fost creată Academia de ştiinţe, tezaurul artei şi literaturii popu­
Deva, munca cultural-artistică
au pornii în acest detaşament şi cei Frontul se va lărgi aslfel continuu, iar fern des Rayons Negru Vo­ Teatrul de operă şi balet, Tea­ lare, legată de tezaurul litera­
să fie la înălţimea cerinţelor. 44 de membri ai brigăzii de muncă pîriul ce provoca daune recoltelor va dă, Region Constanţa, der trul de dramă „Ianka Kupala“ turii şi culturii clasice ruse şi
patriotică condusă de candidatul de porni ascultător pe noua albie, spre ersten Region des Landes şi multe alte aşezăminte cultu­ sprijinită de către gloriosul par­
Posibilităţi există. partid Zaharia Dragoş. Răsfiraţi In­ Mureş. wo die Landwirtschaft rale. tid comunist.
V. A.
tr-un front de lucru larg de 150 m., GH. STOiCOVICl durchgängig kollektiviert In anul 1941, poporul bielo­ Sărbătoarea zilelor culturii şi
mătase şi de lotul cu căpşuni al wurde). rus a suferit cea mai grea în­ artei bieloruse oferă poporului
şcolii.
180 Seiten — 2,25 Lei cercare : invazia trupelor hitle- nostru prilejul de a cunoaşte
In aceste acţiuni s-au eviden­ TINERI ENTUZI AŞTI riste, care au jefuit şi distrus realizările actuale şi tezaurul
ţiat în mod deosebit pionieri şi Politischer Verlage bunurile materiale şi culturale cultural al acestui popor: ea va
şcolari ca: Gabor Vioneli, S. pe care poporul bielorus ‘ le-a întări şi mai mult prietenia din­
Costea, Mioriţa Hălmagi, Ale­ Tinerii din brigada de muncă nerii Feri Gaşpar şi Gheorghe însemnări dintr-un raion făurit in anii puterii sovietice. tre poporul nostru şi poporul
xandru Fărcaş, Dorina Costea, patriotică a gospodăriei agrico­ Cişmaş care au efectuat fiecare Lupta poporului împotriva in­ Bielorusiei Sovietice, care a pă­
Tiberiu Corăiescu care e şi pre­ le colective din Bretelin, împre­ cîte 103 ore muncă voluntară. colectivizat /
şedintele detaşamentului de pio­ ună cu mai mulţi tineri colecti­
Pentru munca lor entuziastă Ed. politică
nieri pe şcoală. vişti de aici, au efectuat muncă aceşti doi tineri vor primi în I. CREANGA — Der alte Ion^ vadatorilor a fost plină de e- şit cu încredere, alături de po­
voluntară pentru construirea curînd insigna de brigadieri. Roată und die Vereinigung. roism. Poporul, înrolîndu-se în
GH. PIRVAN unui pod. In această acţiune, în Deutsche F assung: Edith puternice detaşamente de parti­ poarele Uniunii Sovietice, pe
mod deosebit s-au. evidenţiat ii- GH. COCIOABA Horowitz. Verse in der U- zani, s-a îndreptat spre pădu­ drumul victorios al comunismu­
corespondent lui.
corespondent
bertragung von Alfred Mar- Peste 30.000 de spectatori
gul — Sperber Staatsprei­
cu toate că ne aruncă o privire fu­ grăsimea pe bărbie. Domnu’ Vider se din stomac, ni se ridicau nişte no­ sträger. Illustrationen : Sil­ Teatrul de Stat din Petroşani tor Eftimiu, „Ultimul tren“ de
gară prin lentilele ochelarilor, nu duri amare. via Cambir a prezentat între 1 aprilie şi 16 E. Mirea şi G. Kovacs, „Şase
schiţează nici un gest. Noi repetăm întoarce cu o plecăciune distinsă, mai în satele şi oraşele regiunii iubiri“ de Al. Arbuzov, şi „Gau-
rugămintea : Intr-un tîrziu, probabil din pro­ 24 Seiten — 3 Lei 110 spectacole la care au parti­ ţiunea“ de Hans Luke. De re­
către domnul căruia i se prelingea funde sentimente umanitare domnu’ cipat un număr de 30.450 spec­ marcat că Teatrul de Stat din Va­
— Tovarăşe ospătar, te rugăm Vider şi-a făcilt totuşi apariţia cu o Jugendver!ag< tatori. Au fost prezentate piese­ lea Jiului a prezentat spectacole
frumos, ia-ne şi nouă o comandă/ unsoarea pe bărbie: . farfurioară de mici. Furat -probabil Moş Ioan Roată şi Unirea« le „Inşir-te mărgărite“ de Vic-
de alte preocupări mai înalte, dom­ în peste 40 de sate ale regiunii
— Da — răspunde el cu un aer —- Poftiţi, vă rog cti plăcere... nu’ Vider uitase că micii se mănîncă Ed. tineretului ^ noastre.
plictisit.
Extraordinar cum te poţi înşela W W N'N'“
de uşor asupra utilii om ! ne repe-
tăm noi in ¦gind. Păi, ăsta-i cel mai
Şi iar se duce. Intre timp, grădina bun, cel mai atent, ce! mai serviabil şi cu pline. Dar asia n-avea impor­
se aglomerează. In- f_^ ^ ^ ospătar, nu din o- tanţă, Micii tot erau reci aşa că mai
cepem să ne pier- raş ci din regiune. puteam aştepta. După alte minute
dem răbdarea. Sin- a fin ie n ta a fti Şi nu numai din lungi, a venit şi plinea. Apoi şi be­
tem totuşi oameni regiune. Din in- rea. Berea era caldă. N-am îndrăznit
isassjsaaagbssrsbobeb să-i spunem insă nimic. Am mângâ­
cu bun simţ. Ne ţinem nervii acasă, treaga ţară! Ne luăm deci îndrăz- iat doar o sticlă şi ne-am uitat cu
înţeles la domnu’ Vider. Ne-a privii
cuni s-ar zice. neala : ou compătimire adăugind:
— Tovarăşe ospătar, dacă nu te — Tovarăşe ospătar, dacă eşti — N-am ce să fac... Berea rece
s-a terminat de zece minute... — Nu
superi... bun, ne serveşti şi pe noi? mai avem gheaţă...
In sfîrşit I Iată-lapropiindu-se şi Zîmbetul i-a dispărut însă din- Am înghiţit iarăşi în sec. Obosi­
sem de atita aşteptare şi de atîia
de masa noastră. tr-odaiă. Şi din spatele ochelarilor înghiţit în sec. Am cerut să ni se
facă nota de plată. Domnu’ Vider
— Ce doriţi,vă ro g ? aristocraticei figuri a celui mai ser- a încasat banii şi a plecat. Restul
nu l-a mai dat. Uitase. (Cu atîta
— Cite o bere şi nişte mici... Zeci viabil ospătar ne străpunge o privire bătaie de cap, e explicabil I), Nici
noi nu l-am mai cerut. Ne-am gîndit
mici... încruntată. şă nu mai enervăm pe domnu’ Vider.
Abia se calmase.
— Se face... — Ce vreţi domnitori Nu vedeţi
Tu, cetăţean al Devei, care la
Ne uităm la ceas. Minutarul d vă nu dansez aici? - ne aposiro- sfirşitul unei zile cu arşiţă sau după
parcurs pe cadran un unghi de 180 fsază el cu asprime. o plimbare odihnitoare prin parcul
de grade. E nouă fără un sfert. Ur- - Tine tovarăşe, dar se poate... cu miros de tei şi salcâmi vrei să
te răcoreşti cu o bere, caută alt ra~
mează alte clipe lungi de aşteptare. Am vrut să-i spunem că aşteptăm ion, nu acela în care serveşte dom­
nu! Vider.
Nu zdrăngăne, nici o muzică, Or- venit in urma noastră şi s-au şi să-
chestra cîntă în restaurant. Noi ne turat. Că nouă nu ne-a adus nici In orice caz, dacă conducerea
consolăm în grădină singuri in tă- cel puţin berea. Că... T.A.P.L. Deva găseşte altă soluţie,
cere. Din cînd in cînd, ospătarul îşi — Lăsaţi că-mi spuneţi la urmă I să ne-o comunice şi nouă,
face apariţia la cite o masă, în- Acum nu stau de vorbă...
N.B.
cărcat de farfurii. Mărturisesc că în faţa unei astfel
— Mersi, domnule Vider, eşti o ge sentinţe ne-am dat bătuţi. N-am
bomboană... mai îndrăznit să ne avlntăm în vreun
— Domnu’ Vider, mai vino şi pe duel la discuţii cu domnu’ Vider. '• Preveni oi iul şcolar ’'din Nâlaţi, raionul Haţeg, îşi aşteaptă oâspetii Copiii de mineri
la noi — strigă unu rotofei de la Ne dădeam seama că iot pentru noi se vor recrea în voie în acest frumos locaş de odihnă.
masa vecină, căruia i se prelingea ar fi ieşit rău. Simţeam însă cum